Fostul prim-ministru al Finlandei și actual vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, Alexander Stubb, își prezintă marți candidatura în cadrul competiției interne a Partidului Popular European la poziția de președinte al Comisiei Europene, devenind concurentul liderului grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, la succesiunea lui Jean-Claude Juncker.
Marți, fostul prim-ministru finlandez, Alex Stubb, își va arunca pălăria în ring pentru a deveni Spitzenkandidat de centru-dreapta pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, informează Financial Times, care precizează că această cursă va fi un duel între Stubb și Weber în condițiile în care negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a anunțat că nu intenționează să candideze.
Intrarea în cursă a lui Alexander Stubb are loc cu puțin peste o lună înainte ca în cadrul Congresului PPE din 8-9 noiembrie să fie decis candidatul cap de listă al formațiunii. Un amănunt interesant este faptul că acest congres se va desfășura la Helsinki, capitala țării pe care Stubb a condus-o în calitate de prim-ministru între anii 2014 și 2015.
Conform unei scrisori pe care fostul lider de la Helsinki a transmis-o liderilor PPE și obținută de Politico Europe, Stubb va încerca să pună capăt “diviziunilor inutile dintre Est și Vest”, o pledoarie intens repetată și de Jean-Claude Juncker în ultimii ani sub forma unei Europe cu doi plămâni, estul și vestul.
“Cred că acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de o apărare puternică a valorilor europene. ADN-ul nostru ideologic se bazează pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și drepturile omului“, a scris Stubb.
El a adăugat că “ralierea în jurul cauzei noastre pentru Europa” înseamnă “atenuarea divizărilor inutile dintre Est și Vest, Nord și Sud”.
Poziția lui Stubb reliefată în candidatura sa survine în condițiile în care acesta caută să se diferențieze de viitorul său contracandidat, Manfred Weber, care deși a votat o rezoluție a Parlamentului European privind activarea articolului 7 în cazul Ungariei, nu este de acord cu excluderea partidului premierului Viktor Orban din PPE.
Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene în competiția internă a Partidului Popular European la data de 5 septembrie.
”Astăzi vorbim despre afirmarea Europei și de apărarea valorilor noastre, deoarece suntem provocați din exterior și din interior. Este vorba despre supraviețuirea modului nostru de viață european (…) Voi ajuta la restabilirea legăturii dintre cetățeni și Uniunea Europeană. Vreau să încep un nou capitol în UE”, a spus atunci Weber, care urmărește să-i succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker, dar și să devină primul german care ar ocupa această funcție după 52 de ani.
Competiția internă din PPE privind desemnarea candidatului cap de listă (n.r. – Spitzenkandidat) a fost testată cu succes la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, procedeu în urma căruia Jean-Claude Juncker a devenit șeful Comisiei Europene după acel scrutin în care popularii europeni au obținut cele mai multe mandate în Parlament.
Procesul Spitzenkandidat presupune că preşedinţia Comisiei trebuie să revină candidatului cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European, bazându-se pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.
Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.
La nivelul familiilor politice europene, Partidului Socialiștilor Europeni își va anunța candidatul cap de listă la un congres organizat la Lisabona în luna decembrie. În ceea ce privește ALDE, familia liberală își propune ralierea eforturilor alături de partidului președintelui francez – La Republique en Marche –, dar care a anunțat că nu va susține procesul Spitzenkandidat de desemnare a viitorului președinte al Comisiei Europene.
.
