Corespondență din Bruxelles

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, adoptat cu majoritate, privind următoarea garnitură de lideri ai instituțiilor Uniunii Europene, nominalizând-o pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, alegându-l pe fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa în funcția de președinte al Consiliului European și numind-o pe Kaja Kallas, premierul Estoniei, în funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Consiliul European o propune pe Ursula von der Leyen drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Consiliul European îl alege pe Antonio Costa în calitate de nou președinte al Consiliului European. Consiliul European o alege pe Kaja Kallas drept candidată pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate”, a scris, într-o serie de mesaje pe X, președintele în funcție al Consiliului European, Charles Michel.

Potrivit concluziilor adoptate, Consiliul European l-a ales pe António Costa în calitate de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2024 – 31 mai 2027. De asemenea, Consiliul European a adoptat decizia de a o propune pe Ursula von der Leyen Parlamentului European în calitate de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

Totodată, Consiliul European consideră că Kaja Kallas este candidatul adecvat pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.

The European Council proposes @vonderleyen as candidate for President of the European Commission. pic.twitter.com/ytJk1t4WQX

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 27, 2024

The European Council elects @antoniolscosta as the new President of the European Council. pic.twitter.com/7XRfcI2io6

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 27, 2024

The European Council chooses @kajakallas as candidate for High Representative for Foreign Affairs and Security Policy. pic.twitter.com/PcWpOKfOS0

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 27, 2024

Prin acest acord, liderii au pecetluit pachetul de numiri în funcțiile cheie convenit de negociatorii celor trei mari familii politice pro-europene – PPE, Socialiști și Liberali – cei trei lideri numiți reprezentând fiecare forță politică pro-europeană, cu Ursula von der Leyen de la PPE, Antonio Costa de la social-democrații europeni și Kaja Kallas de la Liberali/ Renew Europe.

În procesul de numiri ale liderilor instituțiilor UE, rolul Consiliului European, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), este de a alege președintele Consiliului European, de a nominaliza președintele Comisiei Europene și de a numi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. 

Tratatul UE prevede că deciziile la nivelul Consiliului European privind numirile liderilor reclamă un vot cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă o majoritate de minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE, sau un vot cu majoritate calificată consolidată, ceea ce semnifică o majoritate de minim 72% din statele membre ale UE (20 din 27) care întrunesc 65% din populația Uniunii.

Dintre cei 27 de lideri europeni, premierul italian Giorgia Meloni s-a abținut la vot în ceea ce o privește pe Ursula von der Leyen și a respins candidaturile lui Antonio Costa și Kaja Kallas, iar premierul maghiar Viktor Orban a votat împotriva Ursulei von der Leyen, a optat pentru candidatura lui Antonio Costa și s-a abținut în cazul Kajei Kallas.

Pe lângă cei trei lideri – Ursula von der Leyen (Germania), Antonio Costa (Portugalia) și Kaja Kallas (Estonia) – este de așteptat ca Roberta Metsola (Malta, PPE) să fie reconfirmată în funcția de președintă a Parlamentului European pentru încă doi ani și jumătate la momentul constituirii noului Parlament European, la sesiunea plenară inaugurală din perioada 16-19 iulie.

În vreme ce Ursula von der Leyen este nominalizată pentru un al doilea mandat, Antonio Costa îl va înlocui pe belgianul Charles Michel la prezidiul Consiliului European, fiind pentru prima dată în istoria acestei funcții, creată în 2009, când social-democrații europeni vor prelua această poziție. Predecesorii lui Michel (Renew Europe) au provenit din rândurile PPE, și anume fostul premier belgian Herman Van Rompuy și fostul și actualul prim-ministru polonez Donald Tusk. Costa devine astfel primul politician portughez care vine la conducerea unei instituții UE după un deceniu de la încheierea mandatelor de președinte al Comisiei Europene ale lui Jose Manuel Barroso. Mandatul său este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

Și în cazul poziției de șef al diplomației europene este înregistrată o premieră, fiind pentru prima dată când Renew Europe și Europa de Est, prin Kaja Kallas, preia funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, care este deopotrivă și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, prin decizia de a-i încredința Kajei Kallas funcția de șefă a diplomației europene, UE pune capăt unui monopol de 25 de ani în care acțiunea externă a UE a fost dominată de un șablon social-democrat, funcția de Înalt Reprezentant fiind deținută, încă din 1999 de la crearea sa, numai de reprezentanți ai Socialiștilor Europeni. Totodată, Kallas este fiica fostului prim-ministru estonian Siim Kallas, care a fost și comisar european în perioada 2004 – 2014. Numirea lui Kallas în această funcție are și o miză simbolică, Estonia fiind în grupul celor zece țări care au aderat la UE în 2004, anul “Big bang-ului”, așa cum este supranumit cel mai mare val de extindere din istoria Uniunii din urmă cu două decenii.

Dacă Antonio Costa și Kaja Kallas au numirile securizate, Ursula von der Leyen se îndreaptă cu această nominalizare spre plenul Parlamentului European, unde are nevoie de o majoritate de cel puțin 361 de voturi pentru a fi aleasă, din nou, președintă a Comisiei Europene. Majoritatea firavă cu care a fost aleasă în 2019, cu doar nouă voturi peste limita minimă a majorității, și faptul că marile familii politice pro-europene (PPE, S&D și Renew) au o majoritate de doar 399 de mandate, sunt elemente care preconizează negocieri complicate cu grupurile politice din Parlamentul European în pregătirea votului, estimat să aibă loc în plenul PE de la Strasbourg, la data de 18 iulie 2024.

Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Și la summitul informal din 17 iunie, pachetul “Ursula von der Leyen – Antonio Costa – Kaja Kallas” a fost cel avansat de negociatori, însă liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord, chiar și de principiu, după ce negociatorii PPE, S&D și Renew Europe au încercat să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni, a cărei grupare politică din Parlamentul European, ECR, a devenit a treia forță politică, însă Socialiștii și Liberalii resping orice majoritate cu forțe suveraniste sau de extremă-dreapta.

La acel moment, existau și rezerve exprimate de unii lideri europeni faţă de António Costa, care este investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, şi faţă de Kaja Kallas, datorită atitudinii sale radicale anti-Rusia și a faptului că deși are experiență politică în privința vecinătății estice, îi lipsește abordarea globală în relațiile cu America Latină, Africa sau Asia.

Un summit crucial care va stabili calea de urmat pentru Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu are loc joi și vineri, 27-28 iunie, la Bruxelles. Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit în cadrul Consiliului European de vară, punctele cardinale ale reuniunii fiind aprobarea pachetului de lideri care vor conduce Comisia Europeană și Consiliul European în următorii cinci ani, numirea viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, adoptarea Agendei Strategice 2024-2029, bazată pe trei piloni: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă, și convenirea unei foi de parcurs privind reforma internă a Uniunii Europene în perspectiva procesului de extindere a UE.