Connect with us

INTERNAȚIONAL

Germania va prezenta aliaților NATO un plan privind instituirea unei zone de securitate sub control internațional în Siria

Published

on

© Bundeswehr

Ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer a sugerat luni crearea unei zone de securitate în nordul Siriei care să îi protejeze pe civilii strămutaţi şi să asigure continuarea luptei împotriva miliţiilor grupării Stat Islamic, transmite Reuters, preluat de Agerpres

Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a declarat luni pentru DW că va discuta despre planul său în marja unei reuniuni militare NATO, joi și vineri, la Bruxelles.

Planul a fost coordonat cu cancelarul Angela Merkel și prezentat aliaților occidentali, a adăugat ea.

,,Recomandarea mea este să instituim o zonă de securitate controlată la nivel internațional, în cooperare cu Turcia și Rusia”, a declarat Kramp-Karrenbauer, care este, de asemenea, șeful Partidului Creștin Democrat (CDU) al Angelei Merkel.

Turcia încearcă să instituie o „zonă sigură” de 120 de kilometri în apropierea graniței cu țara afectată de conflict și unde vrea să reinstaleze aproximativ 2 milioane refugiați pe care îi adăpostește în taberele de pe teritoriul său. 

,,Această zonă de securitate ar însemna reluarea luptei împotriva terorii și împotriva Statului islamic, care a ajuns în prezent în blocaj. De asemenea, ar asigura că vom stabiliza regiunea astfel încât reconstrucția vieții civile să fie din nou posibilă, și astfel încât cei care au fugit să se poată întoarce, de asemenea, voluntar “, a adăugat Kramp-Karrenbauer.

Propunerea Germaniei apare după ce președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis trupe pe 9 octombrie pentru a-i evacua pe luptătorii kurzi YPG din nord-estul Siriei, la doar câteva zile după ce președintele american Donald Trump a anunțat retragerea trupelor americane aliate ale forțelor kurde care dețineau captivi ai Statului Islamic.

Marți, Erdogan urmează să participe la discuțiile de la Sochi, Rusia, cu președintele Vladimir Putin ale cărui forțe în Siria le-au sprijinit pe cele ale președintelui Bashar Assad. De asemenea, astăzi expiră armistițiul de 120 de ore din nordul Siriei, mediat săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Ankara a vicepreședintelui american Mike Pence.

În acest context, Kramp-Karrenbauer a subliniat necesitatea ca Europa să ia măsuri: ,,Nu putem doar să vorbim doar despre acest lucru. Europa nu poate fi pur și simplu un observator. Trebuie, de asemenea, să avem propriile noastre recomandări și să inițiem discuții”, a mai spus ministrul apărării.

La rândul său, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat poziția UE privind incursiunea militară unilaterală a Turciei în Siria, condamnând-o cu fermitate, în cadrul discursului său din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat raportul reuniunii liderilor europeni de săptămâna trecută.

,,Consiliul European a condamnat acțiunea militară unilaterală a Turciei în Siria de Nord-Est. Nimeni nu este păcălit de așa-numita încetare a focului. Turcia trebuie să își încheie acțiunea militară definitiv, să își retragă forțele și să respecte dreptul umanitar internațional. Orice alt curs de acțiune înseamnă o suferință umană inacceptabilă, o victorie pentru Daʼesh și o amenințare serioasă pentru securitatea europeană”, a punctat acesta. 

Potrivit Organizației Națiunilor Unite a estimat că cel puțin 160.000 de rezidenți au fost dezrădăcinați de la începutul ofensivei turcești, conflictul făcând și câteva sute de victime umane. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au convenit să accelereze organizarea unui summit la cel mai înalt nivel privind situația din Siria

Published

on

© www.tccb.gov.tr

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au continuat vineri schimbul de opinii cu privire la evoluțiile din Siria, cu prilejul unui apel telefonic la inițiativa părții turce, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de Agerpres

Cei doi lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunii din Idlib, care a dus la numeroase victime, inclusiv în rândul personalului militar turc.

Ankara a suferit joi pierderi grele, după săptămâni de tensiuni în creştere la Idlib între forţele turce şi cele ale regimului sirian, care s-au înfruntat de mai multe ori de la începutul lunii. Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

După moartea soldaţilor turci, Rusia, aliată a regimului sirian, a acuzat vineri trupele Ankarei că s-au aflat printre „unităţile combatante ale grupărilor teroriste”.

Forțele guvernamentale, susținute de Rusia, au încercat să recâștige Idlib de sub controlul grupărilor jihadiste și al facțiunilor rebele susținute de armata turcă staționată în zonă.

Atacul aerian a avut loc după ce opoziția a preluat orașul cheie Saraqeb, la nord-est de Balyun. Idlib este ultima provincie siriană care a rămas în mâinile opoziției, informează BBC.

Turcia, care susține opoziția, a declarat că a lovit, la rândul său 200 de ținte guvernamentale ca răspuns, „neutralizând” 309 de soldați.

În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, soldații turci fuseseră uciși într-un „bombardament” în timp ce operau alături de „teroriști” în zona Balyun, unde se aflau luptători din alianța Hayat Tahrir al-Sham (fostul Al-Nusra) care atacau forțele guvernamentale siriene.

În schimb, Rusia a declarat că a fost în contact permanent cu Turcia pentru a se asigura că trupele turce nu sunt vizate în Idlib și că nu a existat nicio informare asupra prezenței militarilor turci în Balyun. Cu toate acestea, ministrul turc al apărării a insistat că rușii au fost informați despre locațiile trupelor turcești, susținând că niciun grup armat nu se afla în apropierea soldaților care au fost atacați.

În acest sens, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre punerea în aplicare a acordurilor ruso-turce încheiate în 2018 și 2019, al căror scop prioritar a fost combaterea grupărilor teroriste internaționale.

De asemenea, ambele părți au subliniat cât de importantă este îmbunătățirea eficacității coordonării dintre ministerele apărării din Rusia și Turcia.

În cele din urmă, cei doi au reafirmat că este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru a normaliza situația din nord-vestul Siriei. Astfel, Putin și Erdogan au fost de acord să intensifice consultările între agențiile corespunzătoare și să examineze posibilitatea de a organiza curând o reuniune la cel mai înalt nivel.

Amintim că în paralel cu apelul telefonic inițiat de Ankara către Kremlin, pe fondul acestei situații, Consilul Nord-Atlantic se va reuni astăzi, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

50 de foști miniștrii de externe din UE, printre care și Javier Solana, fostul șef al diplomației europene, apel către liderii UE: Europa trebuie să respingă planul de pace privind conflictul israeliano-palestinian propus de Trump

Published

on

50 de foși miniștrii de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel către liderii Uniunii Europene printr-o scrisoare comună, cărora le solicită respingerea planului propus de Casa Albă pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, anunțat de președintele american Donald Trump la finalul lunii ianuarie.

Printre semnatari se numără francezii Dominique de Villepin şi Hubert Védrine, germanii Sigmar Gabriel şi Hans-Gert Pöttering, austriaca Benita Ferrero-Waldner, britanicul Chris Patten, luxembourgezul Jacques Santer, italianul Massimo d’Alena și spaniolul Javier Sonala, care a ocupat postul de secretar general al NATO în perioada 1995-1999 și cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate între 1999 și 2009.

Potrivit documentului publicat de The Guardian, semnatarii semnalează că acest plan de la ”pace la prosperitate” pentru Orientul Mijlociu amenință drepturile palestinienilor și viitorul democrației israeliene și ”contrazice parametrii conveniți la nivel internațional pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, rezoluții relevante ale Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate al ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional”.

Drept argument, aceștia au avertizat că planul ”permite anexarea unor părți importante și vitale ale teritoriului palestinian ocupat. El legitimează şi încurajează activităţile ilegale israeliene. Acesta recunoaște doar revendicările unei singure părți privind Ierusalimul și nu oferă nicio soluție echitabilă cu privire la chestiunea refugiaților palestinieni. Planul proiectează un viitor <<stat>> palestinian fără control și suveranitate într-un teritoriu fragmentat. Harta care figurează în plan, propune enclave palestiniene sub control militar israelian permanent”.

”<<De la pace la prosperitate>> nu este o foaie de parcurs pentru o soluție viabilă a două state, nici pentru vreo altă soluție legitimă pentru acest conflict. Planul prevede o formalizare a realității actuale în teritorul palestinian ocupat, în care două popoare trăiesc umăr lângă umăr, dar fără drepturi egale. Un astfel de rezulat prezintă caracteristici similare cu cele ale apartheidului” mai precizează cei 50 de semnatari în documentul amintit mai sus.

Președintele american Donald Trump a propus la 28 ianuarie ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului” și precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului”, acordând partenerului strategic numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a respins la începutul lunii februarie planul de pace avansat de Washington, spunând că se îndepărtează de parametri conveniți la nivel internațional privind rezolvarea pașnică a conflictului israeliano-palestinian.

”Uniunea Europeană este pe deplin angajată în parteneriatul transatlantic și evaluează toate eforturile pentru a ajuta la găsirea unei rezoluții pașnice a conflictului israeliano-palestinian. UE își reiterează angajamentul față de o soluție negociată între cele două state, bazată pe liniile directoare din 1967, cu schimburi de teritoriu echivalente, așa cum se poate conveni între părți, între statul Israel și un stat independent, democratic, contigu, suveran și viabil al Palestinei, care să trăiască cot la cot în pace, securitate și recunoaștere reciprocă – așa cum specifică concluziile Consiliului din iulie 2014”, a transmis Înaltul Reprezentant.

În plus, la 14 februarie, acesta a anunțat că intenționează să elaboreze o inițiativă europeană pentru facilitarea procesului de pace între Israel și Palestina și a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est, calificând construirea de noi locuințe de către Israel în această zonă drept ”profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”.

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu a fost criticat și de Papa Francisc, care a atras atenția asupra ”soluțiilor inechitabile” la conflictul israeliano-palestinian, spunând că acestea nu vor fi decât un preludiu pentru noi crize.

Continue Reading

NATO

Galerie FOTO Defender Europe 20: Cum se pregătesc forțele SUA de cele mai ample manevre militare efectuate în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO

Primul contingent de trupe, tancuri și echipamente americane care vor luat parte la exercițiul militar ”Defender Europe 20” a început să sosească la finele săptămânii trecute în portul german din nordul Bremerhaven, dând startul celei mai mari desfășurări de forțe americane în Europa din ultimii 25 de ani.

În total, peste 20.000 de trupe și 20.000 de echipamente sunt transportate peste Atlantic, ajungând în șase porturi europene. Acestea urmează a fi transferate apoi în zonele amenajate pentru manevrele militare cu parteneri europeni, a spus Armata SUA.

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

O parte semnificativă a forțelor militare și a echipamentelor vor fi desfășurate în partea de nord-est a flancului estic al NATO, în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia, mișcarea în masă a trupelor americane de-a lungul Atlanticului în Germania și Europa de Est fiind considerată un test al cooperării și capacității militare transatlantice, mai ales în contextul conceptului de mobilitate militară promovat la nivelul Alianței Nord-Atlantice în ultimii ani.

Galerie FOTO – via NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

 

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending