INTERVIU Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE: România susține finanțarea noilor priorități ale UE și menținerea unor resurse adecvate pentru coeziune și agricultură

Interviu realizat de Robert Lupițu

La mai puțin de un an distanță de debutul primei președinții române la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a devenit primul înalt oficial român care a participat la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni, forul decizional al Comisiei Europene, o reuniune a cărei agendă a gravitat în jurul temelor de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene și care vor fi o prioritate la nivel european în timpul președinției României la Consiliul UE: viitorul cadru financiar multianual, alegerile europene din mai 2019, ieșirea Marii Britanii din UE, dar și proiecția strategică asupra viitorului UE în perioada 2019-2024.

FOTO: Reprezentanța Permanentă a României la UE

În acest context, reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, ambasadorul Luminița Odobescu, a explicat într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, importanța vizitei efectuate de șeful statului, prioritățile asumate de președinția română la Consiliul UE, dar și modul cum va negocia România finalizarea tratativelor pentru viitorul buget european, context în care țara noastră va asigura ”bunele oficii” în vederea găsirii consensului între țările UE.

CaleaEuropeana.ro: Președintele României a devenit pe 31 ianuarie primul înalt oficial român care s-a adresat Colegiului comisarilor europeni, discuții care au avut loc în contextul mai larg al președinției României la Consiliul Uniunii Europene și al deciziilor privind viitorul Europei. Care a fost rolul și importanța acestei întrevederi?

Luminița Odobescu: Vizita Președintelui României la Bruxelles a avut loc în urma invitației adresate, în decembrie 2017, de către Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker. Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Colegiul Comisarilor, într-un format care proiectează atât rolul României în UE, cât și nivelul de așteptări pe care Comisia Europeană a dorit să-l transmită României, în calitate de viitoare deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Cu mai puțin de un an înainte de preluarea de către România a acestui mandat, se conturează tot mai clar temele majore pe care Europa va trebui să le gestioneze în perioada următoare și pentru care sunt necesare soluții viabile, cu sprijin solid în rândul statelor membre. Aici intervine rolul României, care, în perioada deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene va fi vocea tuturor, creatorul de sinergii și facilitatorul de compromisuri.

În același timp, mesajul implicit al Comisiei a fost unul de încredere în faptul că România își asumă această responsabilitate, se pregătește temeinic și își consolidează capitalul de încredere în relația cu statele membre și instituțiile Uniunii Europene. Iar toate aceste lucruri se întâmplă și sunt deja parte a unui efort amplu, asumat, pe care România l-a demarat deja pentru pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene.

CaleaEuropeana.ro: În timpul conferinței de presă a președintelui Comisiei Europene cu președintele României, șeful statului a anunțat cele 4 dimensiuni prioritare ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Cum va putea România să abordeze aceste linii în cadrul unei președinții care se va suprapune cu ieșirea Marii Britanii din UE sau alegerile europene din 23-26 mai 2019?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Luminița OdobescuCele patru dimensiuni anunțate de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, cu prilejul vizitei la Bruxelles trasează reperele pragmatice, realiste ale unei Președinții al cărei mandat se suprapune cu o perioadă deosebit de importantă pentru Europa, marcată de Brexit și alegerile pentru Parlamentul European. Cu alte cuvinte, aceste dimensiuni (asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al Uniunii Europene și promovarea valorilor comune europene) evidențiază faptul că România are o abordare incluzivă și coerentă, menită să privilegieze în final soluții și compromisuri de substanță la problemele cu care se confruntă Europa.

Această abordare are scopul de a stimula dezbaterea privind viitorul Uniunii, al cărei câmp tematic trebuie să fie cât mai generos pentru a alimenta o viziune robustă, bine ancorată privind consolidarea proiectului european în următorii ani.

Vreau să amintesc eforturile intense depuse de Guvernul României pentru preluarea acestui mandat, începând cu 1 ianuarie 2019. Sub coordonarea ministrului responsabil pentru afacerile europene Negrescu s-au finalizat deja trei runde de consultare internă, la nivelul ministerelor și instituțiilor publice, privind identificarea tematicilor de interes ale agendei Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care vor oferi consistență celor patru dimensiuni enunțate deja. În această lună, aceste tematici sunt supuse dezbaterii publice în cadrul Forumului „EU-RO 2019“, structură consultativă, ce funcționează pe lângă Ministerul Afacerilor Externe. Cetățenii își pot aduce contribuția la acest proces prin intermediul site-ului de pregătire al Președinției, www.romania2019.eu, recent lansat.

După ce toate aceste concluzii vor fi integrate, documentul privind priorităţile naţionale ale agendei Președinției va fi aprobat în cea de-a doua jumătate a anului de către principalele instituţii implicate în acest proces – Guvernul României, Administraţia Prezidenţială şi Parlamentul României.

CaleaEuropeana.ro: Comisia Europeană și-a manifestat disponibilitatea de a colabora cu România în sens tehnic în contextul dosarelor scadente în anul 2019, precum Brexit și CFM post-2020. În ce măsură această colaborare va ajuta la finalizarea în interesul Uniunii a acestor dosare importante pentru viitorul integrării europene?

Luminița Odobescu: Colaborarea dintre România, în calitate de deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene și Comisie este esențială în marea majoritate a dosarelor pe care le vom gestiona, însă aceasta este una dintre dimensiunile unui proces mai amplu.

De exemplu, în cazul negocierilor privind următorul Cadru Financiar Multianual, Comisia Europeană va face o propunere, așteptată la începutul lunii mai 2018, care necesită obținerea acordului tuturor statelor membre și al Parlamentului European. Rolul nostru ca Președinție a Consiliului va fi tocmai acela de a genera o sinergie între opiniile actorilor instituționali relevanți, care nu în puține cazuri pot să difere sau chiar să fie convergente pe anumite puncte.

Nu trebuie să uităm nici faptul că în timpul mandatul României se va finaliza și actuala legislatură europeană, existând un interes deosebit de a închide dosarele cele mai importante, în legătură cu care cetățenii europeni așteaptă rezultate și beneficii concrete. Acest obiectiv, o aspirație naturală a oricărei Președinții UE, presupune un efort administrativ uriaș, o foarte bună coordonare inter-instituțională, o cunoaștere aprofundată a aspectelor tehnice și procedurale, precum și o reală capacitate de a avansa soluții echilibrate și acceptabile inclusiv statelor membre cu poziții mai rezervate sau mai asertive în negocierile din Consiliu.

CaleaEuropeana.ro: Unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda vizitei menționate, de pe agenda Uniunii Europene, dar și foarte probabil de pe agenda președinției României la Consiliul este reprezentat de negocierile privind cadrul financiar multianual. Care este viziunea pe care România va urmări să o amprenteze asupra formei finale a bugetului multianual european?

Luminița Odobescu: România tratează cu foarte mare seriozitate acest subiect. Astfel, a pregătit un non-paper de poziție privind cadrul financiar multianual post-2020 și va organiza, în perioada următoare, mai multe conferințe în țară și străinătate pentru a-și prezenta viziunea și obiectivele. In context, ministrul-delegat pentru afaceri europene şi secretarul de stat responsabil din Ministerul Finanţelor au participat deja la dezbaterile relevante organizate de Comisia Europeană la Bruxelles. Pe de altă parte, după cum spuneam, România trebuie să fie un mediator imparţial în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene. Un acord în perioada mandatului României (early agreement) ar facilita implementarea programelor de finanțare post-2020 și ar evita o serie de probleme cu care toate statele membre s-au confruntat deja în actualul Cadru Financiar Multianual, din cauza finalizării întârziate a negocierilor (noiembrie 2013).

Mai mult, un acord în perioada Președinției române ar demonstra capacitatea Uniunii Europene de a lua decizii majore privind viitorul său chiar și în circumstanțe marcate de evenimente majore, precum Brexit, dând implicit un semnal de reașezare și continuitate.

România este conștientă de necesitatea unei finanțări sporite a noilor priorități, precum consolidarea frontierelor externe ale UE, securitate și apărare, politica externă a UE sau gestionarea problemei migrației, menținând în același timp resurse adecvate pentru convergență, la nivelul politicilor tradiționale, respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună.

CaleaEuropeana.ro: Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 va fi prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE chiar de Ziua Europei. Cum își propune România ca acest moment să fie unul de referință pentru viitorul integrării europene?

Luminița Odobescu: Găzduirea Summit-ului de la Sibiu în context post-Brexit și cu puțin timp înainte ca cetățenii europeni să fie invitați să aleagă viitorul Parlament European are implicații multiple, de care suntem pe deplin conștienți. Va fi o zi a Europei mai specială, pentru care trebuie să ne ridicăm la înălțimea unor așteptări justificate, legitime.

Sigur, regretăm că trebuie să continuăm într-un format din care am pierdut un partener important, valoros.

Pe de altă parte, Sibiu poate fi oportunitatea de a da proiectului european un nou impuls, care să ducă la coagularea tuturor forțelor pro-europene. Sibiu trebuie să fie în egală măsură un Summit al viitorului UE.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.