Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele român Klaus Iohannis vor fi liderii care vor susține discursurile de final ale Congresului Partidului Popular European de la București, unde cea mai mare familie politică din UE își va stabili strategia și manifestul electoral pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie și va desemna candidatul său cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
Anunțul a fost făcut joi de liderul formațiunii, germanul Manfred Weber, care este totodată și președintele grupului PPE din Parlamentul European.
“Ziua de ieri (n.r. – miercuri, 7 februarie) a fost pentru noi, Partidul Popular European, un moment de mândrie. Să-l vedem pe Klaus Iohannis în fața noastră, ca un președinte puternic al României, prezentând ideile pentru viitorul Europei, a fost un moment extraordinar. A fost un moment de leadership în cea mai bună formă. Iar din punctul de vedere al partidului, vreau să spun că a fost cel mai bun moment al PPE. Că arătăm o perspectivă bună pentru Europa, pentru România și, în ansamblu, pentru Europa”, a spus Weber, într-un briefing de presă cu jurnaliștii români prezenți la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.
El a argumentat decizia de a organiza congresul pre-electoral al PPE la București, precizând că ea reprezintă un semnal și un simbol “în spatele căruia se află faptul că ne pasă de regiune, că dorim să îmbunătățim regiunea și că dorim să oferim regiunii o vizibilitate reală”.
La Congresul PPE au fost invitați 12 lideri naționali din țările UE care reprezintă aceste state membre în Consiliul European, dar și lideri naționali din țări care nu fac parte din UE, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, al cărei partid, PAS, este membru PPE. Congresul popularilor europeni va fi deschis miercuri, 6 martie 2024, de președintele PPE, Manfred Weber, și liderul liberal, Nicolae Ciucă, PNL fiind co-organizator al Congresului.
Discursurile lui Iohannis, von der Leyen și Metsola vor oferi direcția viitorului Europei
Discursurile de la final vor aparține președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui României, Klaus Iohannis.
“Vom prezenta ideile pentru următorul mandat și apoi vom am șansa de a vorbi cu Ursula von der Leyen, cu Roberta Metsola și Klaus Iohannis, care sunt vorbitorii de top la final, pentru a oferi cu adevărat o direcție despre viitorul Europei. Sunt multe în joc, dar ca PPE suntem întotdeauna motivați, căutăm întotdeauna idei bune pentru a rezolva problemele, pentru a gestiona lucrurile în acest moment”, a explicat Manfred Weber.
PPE, partidul țărilor din Europa Centrală și de Est, este singurul care a adus lideri est-europeni la conducerea UE
Întrebat dacă împărtășește evaluarea președintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia ar fi o eroare ca în 2024 niciun lider din Europa de Est să nu fie la conducerea unei instituții UE, Weber a făcut trimitere la istorie, arătând că singurii est-europeni care au condus instituțiile UE provin din PPE, ambii din Polonia.
“Primul a fost Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European”, a spus liderul PPE, amintind că acesta a venit în funcție la 20 de ani de la prăbușirea comunismului și la cinci ani de la aderarea Poloniei la UE. “Apoi Donald Tusk a devenit președintele Consiliului European timp de cinci ani”, a adăugat el.
De altfel, Weber a remarcat că decizia de a organiza Congresul la București arată că “PPE este partidul țărilor din Europa Centrală și de Est“.
Astfel, el a pledat pentru identificarea unui echilibru geografic care trebuie să fie un punct important de discuție în cadrul negocierilor post-electorale din iunie între familiile politice la nivel european.
Deși nu și-a anunțat candidatura, Ursula von der Leyen este favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene
Referitor la procedura Spitzenkandidat (n.r. – candidatul cap de listă), Weber, el însuși candidat în 2019, dar fără succes, a precizat că în calitate de președinte al PPE trebuie să organizeze procedura de alegere.
“Suntem mândri de ceea ce a făcut Ursula von der Leyen”, a spus liderul PPE despre cea care i-a fost preferată la conducerea Comisiei Europene în 2019 de către liderii celor 27 de state membre. El a dat ca exemplu în acest sens gestionarea crizei pandemice, fondul de redresare și reziliență, sprijinul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și pașii spre extinderea Uniunii Europene.
În acest sens, Manfred Weber a dat de înțeles că nu va candida, precizând că este “neutru în acest proces de organizare a proceduri”.
Va obține PPE conducerea tuturor instituțiilor principale ale UE?
Întrebat dacă PPE are ambiția de a obține funcțiile prezidențiale ale principalelor instituții UE – Comisie, Parlament, Consiliul European -, liderul popularilor europeni a evidențiat mandatele Ursulei von der Leyen și Robertei Metsola, dar a manifestat o abordare prudentă în privința Consiliului European.
“Ne simțim foarte bine cu Ursula von der Leyen în frunte și cu Roberta (n.r. – Metsola), o figură importantă a Parlamentului European, o figură tânără și modernă a democrației europene și, dacă îmi permiteți, sunt de asemenea mândru că noi, ca PPE, avem două femei puternice în funcții prezidențiale, ceea ce reprezintă o abordare modernă a conducerii în Europa de astăzi”, a mai spus el.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru candidatul cap de listă la nivelul PPE este data de 21 februarie, Ursula von der Leyen fiind așteptată să anunțe o decizie pe data de 19 februarie.
Cu privire la obținerea funcției de președinte al Consiliului European de către PPE, inclusiv Weber a indicat că “este prea devreme pentru a evalua orice fel de dezbatere ulterioară”. “Lucrurile sunt destul de incerte în acest moment, ce se va întâmpla, iar acesta este un alt mesaj către alegători care iau alegerile în serios. Sunt multe în joc”, a avertizat el.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.
Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.
“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.
“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.
El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.
“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.
