Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) și al grupului omonim din Parlamentul European, a afirmat miercuri, plenul de la Strasbourg, că, la cinci ani de la summitul de la Sibiu găzduit de președintele Klaus Iohannis, România este încă o dată locul în care se poate construi o casă mai sigură pentru toți europenii.
Liderul PPE a fost primul europarlamentar care s-a adresat plenului după discursul susținut de președintele Klaus Iohannis în hemiciclul democrației europene, unde șeful statului a subliniat că România este unul dintre exemplele ale puterii transformatoare ale Uniunii Europene, a pledat pentru “sinceritate în comunicarea cu cetățenii” în scopul combaterii euroscepticismului, a promovat extinderea UE către Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina, s-a pronunțat pentru reforma Uniunii Europene în privința sistemului decizional, fără a exclude revizuirea tratatelor la un moment dat, a deplâns lipsa unei abordări mai unificate în politica externă și i-a îndemnat pe oamenii politici care vor concura la alegerile europene ca atunci când se vor lupta pentru voturi să nu o facă în detrimentul Europei, ci pentru Europa.
Manfred Weber a declarat că șeful statului a avut o contribuție importantă în ceea ce privește integrarea Republicii Moldovei și a Ucrainei în Uniunea Europeană.
“Ați început multe discuții strategice pe apărare și pe extindere și ați fost o voce puternică în Consiliul European atunci când am putut deschide negocierile cu R. Moldova și cu Ucraina în decembrie. Europa datorează multe leadershipului românesc și România vă datorează multe în ceea ce privește leadershipul. Ați arătat cetățenilor europeni și români că se poate să avem o Românie modernă și o Europă modernă”, a declarat Weber în Parlamentul European.
Referindu-se la pericolul reprezentat de Rusia, liderul PPE a amintit o frază rostită de Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la Munchen, din 2019, când a avertizat asupra amenințării reprezentate de Moscova.
“Când v-ați preluat mandatul, în 2014, ați spus că apărarea este o prioritate pentru România și pentru Europa. În 2017, ați reușit să convingeți Parlamentul României să crească cheltuielile pentru apărare pentru a respecta angajamentul NATO de 2%. În 2023, România s-a angajat să cheltuiască pentru apărare 2,5% din PIB-ul său. Determinarea dumneavoastră este cea care a făcut din România un pilon puternic al apărării europene și unul dintre cei mai mari aliați ai Ucrainei. Acesta este leadership-ul în cea mai bună formă: nu vorbiți despre probleme, ci le rezolvați”, a precizat Manfred Weber.
Liderul PPE a susținut și accederea României la spațiul Schengen cu drepturi depline.
“Pentru noi, PPE-ul, nu este niciun dubiu că acum România trebuie să intre cu drepturi depline în zona Schengen. Sunteți pregătiți de 13 ani de acest lucru”, a mai spus Weber.
Președintele celei mai puternice familii politice europene s-a referit și la contribuția României și a președintelui Iohannis la unitatea europeană prin summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, înainte de alegerile europene, pentru a face o paralelă cu Congresul PPE de la București din perioada 6-7 martie, când popularii europeni își vor stabili manifestul pentru alegerile europarlamentare.
“În plin Brexit, în 2019, “Spiritul de la Sibiu” a fost un aer proaspăt pentru relansarea Europei! Acum, 5 ani mai târziu, familia PPE va merge la București pentru Congres, va merge în România pentru a da startul campaniei noastre pentru următoarele alegeri europene. Încă o dată, România este locul unde se poate contura o casă mai sigură pentru toți europenii”, a conchis Weber.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.
Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.
Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el.
Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.
Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.
În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.
El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.
Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?”
“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.
“Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.
Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.
“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.
“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.
El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.
“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.
