Corespondență din Strasbourg

România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European, președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.

“Ca și în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în valoarea acțiunii europene unite și solidare, în puterea incontestabilă a unei singure Europe”, a spus Iohannis.

El a evocat efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, pe care le-a calificat drept evoluțiile dramatice care au testat în ultimii ani capacitatea de răspuns, ci și atașamentul față de Uniune și față de valorile și principiile care țin europenii împreună. “Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre. Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul – și certitudinea – că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi”, a reliefat președintele.

“Țara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esențiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însușindu-și astfel modul de viață european”, a spus șeful statului.

Iohannis a pledat, încă din debutul discursului său, pentru aderarea completă a României la Schengen.

“Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității. Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni”, a spus el.

În opinia șeful statului, proiectul european necesită atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă. “România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene”, a asigurat el.

În acest sens, Klaus Iohannis a evocat responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. “Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor”, a punctat președintele.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

“În ciuda opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanțe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, avem mult de lucru în fața noastră. Construcția noastră comună europeană este, la urma urmei, o lucrare în curs de desfășurare”, a subliniat președintele român.

Liderul de la Cotroceni l-a evocat pe fostul președinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, liderul european vizionar care a afirmat “modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilității personale”.

“Prin urmare, este responsabilitatea noastră comună să facem tot ce putem pentru toți cetățenii noștri. (…) Viitorul Europei se referă la capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere și de a obține rezultate în materie de educație, sănătate, prosperitate, securitate climatică și oportunități de angajare”, a precizat el.

Klaus Iohannis a amintit că, în urmă cu cinci ani, liderii europeni au adoptat Declarația de la Sibiu, precizând că “cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile”.

“Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept – acestea continuă să se afle în centrul acțiunii noastre europene comune. În ceea ce mă privește, rămân profund credincios acestor valori și principii în eforturile mele viitoare – și sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea desfășurată de dumneavoastră aici, de asemenea. De asemenea, cred că, împreună, suntem capabili să menținem Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită și mai puternică“, a conchis președintele.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi.

De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european. Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În egală măsură, este pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.