CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă viziunea României privind viitorul Europei: ”Românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți, 23 octombrie, cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României din mandatul său. Șeful statului s-a aflat, în premieră, la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg, prezentând, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei.

Președintele își adaugă astfel numele pe lista șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană care participă, de la începutul anului 2018, la seria de dezbateri ale Parlamentului European cu președinți și prim-miniștri din țările membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a fost însoțit de reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, și de consilierul prezidențial Leonard Orban.

Discursul lui Klaus Iohannis privind viitorul Europei, precum și dezbaterea cu eurodeputații, va fi transmisă LIVE, în format VIDEO&TEXT, marți, 23 octombrie, de la ora 11:30 (10:30 – ora la Strasbourg). Ulterior, președintele României și președintele Parlamentului, Antonio Tajani, vor susține o conferință de presă, de asemenea transmisă LIVE, de la ora 13:55.

În cadrul dezbaterii din plen, vor mai susține intervenții președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum și liderii grupurilor politice din Parlamentul European. La discuțiile din plenul reunit, Juncker a fost însoțit de comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Cu ocazia vizitei la Strasbourg, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu președintele Antonio Tajani și va lua parte la o întâlnire de lucru alături de președintele Parlamentului European, președintele Comisiei Europene, reprezentantul Președinției austriece la Consiliul Uniunii Europene şi liderii grupurilor politice din PE. 

Șeful statului va avea o întrevedere și cu Manfred Weber, liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidat în cursa internă a popularilor europeni pentru desemnarea candidatului Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene.

UPDATE:

VIDEO:

LIVE TEXT

Antonio Tajani, președintele PE:

-Îi urez bun-venit președintelui României

El va participa la dezbaterea noastră privind viitorul Europei, ăi mulțumesc că a acceptat invitația noastră și este alături de noi pentru a dezbate într-adevăr propunerile României în ce privește viitorul UE

-Parlamentul, Comisia, statele membre sunt unite într-o strategie de relansare a visului european

-Europa se confruntă cu greutăți, într-adevăr

-În timpul președinției dvs la Consiliul UE, vor avea loc alegerile europene

Klaus Iohannis:

-Este o onoare și un privilegiu să mă asflu astăzi în PE, vă mulțumesc pentru invitația de a participa la dezbatera privind viitorul UE

-UE a fost marcată, mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple care ne-au testat coeziunea și unitatea: criza economicaă, cea a migrației, atacuri teroriste, ascencsiunea mișcărilor populiste, a trebuit să ne adaptăm din mers

UE a fost marcată de căutarea unei viziuni comune, definită prin nevoia unui echilibru înțelept între nevoile statelor membre și dorința de a construi o UE orientată spre viitor

-O constatare pozitivă: este un element care ne unește: identitatea europeană bazată de principii, valori și interese comune, iar aceste valori comne trebuie mereu redescoperite, reapreciate

Universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator

-Avem nevoie de o nouă viziune cu privire la viitorul UE

-Pledez ferm pentru unitate, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european

-Cheia centrală trebuie să rămână unitatea pentru România, însăși esența proiectului european

-UE este un proiect evolutiv.

-O uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității, avem nevoie de o UE incluzivă care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european

FOTO: Administrația Prezidențială

Din acest punct de vedere, o Europă cu mai multe viteze sau o UE a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție

Juncker spunea că UE trebuie să își regăsească suflul – să respire cu ambii plămâni, și cel vestic și cel estic

Eu sper să arătăm că Europa are o singură inimă care ne unește la Est la Vest și de la Nord la Sud

Dacă este necesar, să recalibrăm instrumentele pentru a atinge acest scop

Noua etapă în care va intra UE, în 2019 va fi una fructuoasă

Sunt încrezător că summitul de la Sibiu va reprezneta un reper în viitorul unei UE mai unite, mai puternice și mai democratice. Depinde d eputerea, înțelepciunea și voința noastră – state, instituții și cetățeni europeni, ca acest obiectiv să devină realitate

Summitul de la Sibiu este un moment important pentru cosolidarea fundației acest viitor: un viitor comun, democratic și optimist. Viitorul UE nu se poate edifica decât cu articiparea și implicarea acivă a cetățenilor europeni

Îmi doresc ca Sibiu să fie un moment de sensibilizare pentru cetățenii europeni

Cetățenii vor pace, securitate, prosperitate, trebuie să vadă că lucrăm pentru moneda euro, piața internă, Schengen și libertatea de circulație.Cetățenii au nevoie de mai multă coeziune, este o necesitate și pentur membrii mai vechi ai UE.

Coeziunea este unitatea, expresia acțiuni comune concertate și coordonate la nivelul UE

Trebuie să ne întoarcem la esența principiului coeziunii, așa cum este el prezentat în Tratatele UE.

UE se află într-un moment de rederesare economică.

Prosperitatea noastră depinde de capacitatea noastră de a asigura o UE puternică.

-E nevoie de o zonă euro mai stabilă și mai comptetitivă

România dorește aderarea la zona euro cât mai curând posibil, un obiectiv național fundamental

25 de ani de piață internă: am parcurs lung în ce privește oportunitățile pentru cetățenii noștri

Avem nevoie de o piață internă care să le ofere cetățenilor beneficiile acesteia

Europa este și trebuie să rpmână un lider pe plan internațional în dferite domenii.

Europa are capacitatea și forța de a se transforma și de a fi lider în conectivitate.

Avem nevoie de o adaptare a pieței forței noastre de muncă astfel încât progresul social și competitivitatea să meargă mână în mână

E nevoie de investiții masive în educație și în obținerea aptitudinilor sociale, acesta ar trebui să fie anagajementul nostru, al celor care conduc Europa.

Vorbim și de un viitor în care UE își va recâștiga propriii cetățeni

Provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toți.Trebuie să acționăm astfel încât proiectul european să reclădească încrederea, să combatem radicalizarea, să fim mai proactivi și să mărim capacitatea de prevenire a Uniunii.

Răspunul la crize cu măsuri contextuale nu reprezintă o modalitate eficientă și avem nevioe de soluții durabile.

UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, cetățenii să se poată deplasa oriunde și munci oriunde, tinerii să călătorească și să studieze.

Aderarea la Schengen, un obiectiv important

Corolarul unei uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o uniune lărgită pentru că mărimea conferă putere, o noțiunea devărată și releantă într-un context global f competitiv

Politica de extindere a UE și-a demonstrat prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind la prosperitatea și securitatea continentului

Lărgirea UE nu trebuie să rămână un deziderat pentru generațiile viitore, ci o necesitate reală

Potențialii candidați trebuie să realizeze reformele.

Implementarea strategiei globale a UE a înlesnit evoluții în securitate și apărare

Trebuie să ne asigurăm că în anii care vin, UE va răspunde noilor provocări

Evitarea paralelismelor cu NATO – obiectiv ce necesită o atenție sporită și acțiuni constante

Când România s-a alăturat familiei europene, am fost mândru de acest pas important pentru țara mea

Când România preia președinția Consiliului UE, summitul de la Sibiu este un moment de răscruce

Este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei

Alături de toți românii mă simt mândru, atât ca cetățean român și ca cetățean european

Mândria națională și mândria europeană nu reprezintă concepte erodate sau realități paralele. Între ține și dă forță acestei identități. Pentru că Europa este parte din fibra noastră, o Europă care însumează din diversitatea noastră, o Europ clădită pe baza conceptului de unitatea în diversitate. Europa este România și România este Europa.

România a primit lecția democrației, una ditre cele mai importante, de aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene. Din acest motiv, România este profund atașată proiectului european.

Suntem o democrație tânără care are resursele pentru a se perfecționa, românii sunt conectați activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar atunci când a fost nevoie să apere statul de drept și democrația

Românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat, ambiția de a depăși orice obstacol

Tânăra generație crede și se implică în Europa într-o manieră pozitivă și optimistă.

Din entuziasmul lor remarcabil se hrănește și optimismul nostru privind viitorul Europei. Entuziasmul lor ne obligă la responsabilitate.

Trebuie să avem reflexul apărării democrației, o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra și promova. România este o țară dinamică și orientată spre viitor care a valorificate noile tendințe tehnologice.

Una dintre companiile românești este lider mondial în soluții de apărare și securitate cibernetică. Sectoarele românești de IT au una dintre cele mai marți părți din PIB din întreaga UE

România își dorește și are capacitatea de a consolida și de a contribui rolul UE în acest domeniu

Unitatea europeană este esențială când vorbim de consolidarea securității interne a UE

Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu proiritar în care performăm

Suntem capabili să fim furnizori de securitate pentru întreaga UE, așa cum facem în NATO.

Avem datoria să protejăm toți cetățenii, indiferent dacă aceștia sunt sau nu în Schengen.

UE s-a clădit pe o dorință cât se poate de umană și profundă, aceea de pace pe continentul european.

A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior și să arătăm cetățenilor noștri ce am reușit să creăm îmreună, cum am reușit pacea și cum se traduce astăzi pacea la nivelul interesului cetățeanului

Am mereu în mine cuvintele lui Jean Monnet: «il n’y a pas pour les peuples d’Europe d’autre avenir que dans l’union» (Nu există un viitor al cetățenilor Europei altul decât unitatea).

Să păstrăm unitatea drept cuvând de ordine pentru viitor

Unitatea nu va veni de la sine, trebuie să o protejăm și consolidăm constant, îngrijindu-ne de diversitatea atât de caracteristică Uniunii Europene.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene:

Foto: European Parliament

Dragă Klaus, doamnă Crețu,

pentru PE este un mare moment, este prima dată când un președinte al României, înainte de președinția Consiliului UE se exprimă în fața plenului

Între Sibiu și Luxemburg, istoria e lungă. Cei care au populat Transilvania nu erau germani, ci luxembrughezi.

Există o Uniune care permite istoriei să continue până în deceniile și secolele ce vor urma

Prea puțini români în sală.

Am prezidat asupra Consiliului European la Luxemburg atunci când România era candidată, iar sub o altă președinție luxemburgheză am semnat tratatul de aderare al României la UE, un moment important pentru mine

Geografia și istoria s-au unit în acel moment.. România este o țară față de care am sentimente profunde

Poporul român a știut să se integreze într-o sferă europeană ca și cum ar fi fost un stat fondator.

România este un furnizor de stabilitate, nu un consumator de securitate, într-o zonă atât de tulburată de-a lungul istoriei sale

Fără România, UE nu ar fi completă

Știm că președintelui Iohannis nu îi place Europa cercurilor concentrice, dar nu trebuie să se teamă de acest scenariu pentru că România s-a clasat întotdeauna printre primii. România a fost prima țară care au înființat un parchet anticorupție: DNA. Românii au zis primii da inițierii unui brevet european.

La 1 decembrie sărbătorește centenarul Marii Românii, o sărbătoare poate românească dar care implică și Europa, vom sărbători împreună

Din 15 iulie 2014, am spus că România, sub mandatul CE, trebuie să facă parte din spațiul Schengen. De atunci pledez în acest sens și mi-aș fi dorit să obținem acest lucru în mandatul acestei Comisii. 

Vreau să atrag atenția guvernului și paramentuui României: nu trebuie pus în pericol acest lucru prin distanțarea față de principiile statului de drept

dorința mea din inimă ar fi ca în România, înaintea președinției UE, să se ajungă la un consens național în privința statului de drept. Altfel, Comisiei îi va fi greu să adopte recomandările spceifice pentru fiecare țară privind Schengen.

După președinția austriacă care lansează negocierile pe buget, sub președinția română, să încheiem acest capitol al CFM până înainte de alegerile europene. Altfel, am avea de pierdut pe toate planurile. 

La Sibiu livrăm persepctivele europene, un moment decisiv.

Summitul să fie un moment al creării vitorului Europei

Sunt de părere că o țară care a aderat în 2007, cu întârziere, dacă ar reuși în următorii 7 ani să influențeze întreaga Europă ar constitui o putere simbolică ce nu trebuie subestimată.

Manfred Weber, liderul grupului PPE:

Foto: European Parliament

Europa funcționează și dă rezultate: rata de dezvoltare economică a crescut de patru ori față de cea a R. Moldovei, faptul că sunteți în UE dă rezultate

Europa nu este încă cu adevărat unită

Condițiile de trai sunt foarte divergente și grupul PPE dorește să schimbe această situație, oamenii să aibă un nivel de trai egal.

Nu putem vorbi de o Europă din sud, nord, est, vest, o Europă a bogaților, ci o Europă a tuturor.

România este parte din UE, dar nu îndeplinește condițiile pentru zona euro. Sperăm să adere și sprijinim aderarea sa la Schengen, ar trebui să facem primul pas prin deschiderea aeroporturilor înaintea alegerilor din 2019.

Îmi exprim respectul față de cetățenii români, o țară care se luptă să combată corupția. Nu este exclusiv o problemă românească, dar este ȘI o problemă românească

Guvernul trebuie să își schimbe cursul. PPE consideră că Guvernul României a trecut una dintre liniile roșii

Despre președinția UE: până atunci avem nevoie de răspunsuri la migrație, bugetul UE și trebuie să putem comunica în ce privește succesul UE, să le transmitem cetățenilor acest lucru.

Vă rog ca dvs să contribuiți la acest proces democratic și după alegerile europene, pentru un program comun pentru acest continent.

În urmă cu 28 de ani, un tânăr la Sibiu a fost în fața alegerii să plece sau să rămână în țară și a adus orașul în viitor. Astăzi același om este în fața noastră, președintele Iohannis.

Josef Weidenholzer (vicepreședintele grupului S&D):

Din punct de vedere demografic, țara dvs se confruntă cu un exod al creierelor și acest lucru trebuie oprit

Statul de drept reprezintă aerul pe care îl respirăm (făcând referire la comparația cu cei doi plâmâni)

Vă mulțumim pentru angajamentul puternic în doemniul IT

Progresele atinse s-au putut realiza pentur că țara a cooperat în cadrul MCV cu Comisia Europeană

Dacă corupția va fi eliminată, creșterea economică va ajunge și la cetățeni

Contăm pe faptul că veți sprijini PE în ce privește mecanismul pentru statul de drept și aplicarea acestuia

Urmărim cu îngrijorare situația politică din țara dvs.

Nu ne implicăm în politică, dar nu e bine când politica divizează, sperăm că veți crea unitate.

Vă cerem să regândiți rolul SRI, rămășiță a regimului Ceaușescu, ar fi un pas important în direcția unei Românii moderne.

Monica Macovei (ECR):

Un nivel record în ultimi 25 de ani ca număr de cetățeni care vor să fie în Uniune

Românii își pun încrederea în UE, cu atât mai mult acum când trăiesc coșmarul unei guvernări ce slăbește lupta împotriva corupției

Românii sunt un popor viu ce nu ezită să iasă în stradă

PE a adoptat noi directive penturu combaterea spălării banilor pentru combaterea corupțiie, dar nu sunt transpuse deloc sau nu sunt trasnpuse corect, ci din contra, invers, în România

Iohannis a criticat derapajele guvernului și asaltul asupra justiției. Discursul PD-ALDE încearcă să manipuleze opinia publică, fără să spună despre avantajele apartenenței la UE

Trebuie să învingem populismul și extremismul

Europa trebuie să sancționeze derapajele de la democrație.

România are ocazia de a fi în atenția întregi lumi în prima jumătate a anului 2019, sperăm să ocupăm această funcție responsabil

Guy Verhofstadt, liderul ALDE:

Foto: European Parliament

Am fost în București prima oară în 1989 cu un avion vechi TAROM, o tortură, ca și cum ai zbura azi cu Ryanair. A fost prima oară într-o țară comunistă, noi ca liberali nu aveam voie să mergem.

M-am întâlnit cu Radu Anton Câmpeanu, într-o clădirea goală, un birou gol, o masă și un scaun,s e întorsese din exil din Paris și când m-am întors aici am trimis un camion cu mobilier, computere și apoi acestea au fost distruse de oamenii lui Iliescu, câțtiva mineri. A trebuit să trimit din nou un camion.

Vă spun această poveste pentru că astăzi mă aflu după 30de ani și sunt îngrijorat din nou de ce se întâmplă în România, aceste reforme dubioase au subminat procesul judiciar. Apoi slăbirea Codului Penal, lupta împotriva corupției, protocale secrete de care nu ama uzit în nicio altă parte.

Fac apel să nu urmați această cale în viitorul apropiat și nu exemplele Poloniei sau Ungariei, a autocrației.

Aș dori să revin la dezbaterea privind viitorul Europei. Dacă există o reformă ce trebuie făcută în viitor, este să eliminăm regula unanimității. Trebuie să se adopte la nivel european o interdicție de exporturi de arme către Arabia Saudită. România este pregătită de facă acest lucru, să elimine puterea de veto care reprezintă un obstacol real în calea reformării UE. 

Ska Keller, grupul Verzilor:

Întrebări la care trebuie să răspundem. Ce formă va avea viitorul nostru comun? În ce Europă vrem să trăim? Vrem să lăsăm Europa să alunece pe panta naționalismului ce subminează baza democratică?

Fiecare glas care apără democrația, statul de drept, contează indiferent de grupul politic

La referendum, românii au arătat că nu vor diferențe între cetățeni și au protestat împotriva corupției. În loc să îi asculte, guvernul a lansat gaze lacrimogene împotriva acestora.

Peste 60 de articole din noul cod de procedură penală au fost declarate neconstituționale și afectează lupta împotriva corupției

România va prelua președinția Consiliului și ne dorim să fie un guvern de bună guvernanță, să nu ne lăsăm intimidați de cei care subminează democrația. 

Cătălin Ivan:

Într-un context complicat inern și extern, mesajul dvs este unul optimist, un mesaj de stabilitate, o gură de oxigen pentru dezbaterea din aceste zile

E nevoie de o recalibrare a proiectului european, să arătăm cetățenilor că am învățat din greșeli și că putem într-a într-un nou capitol european mai bine pregătiți

Vă mulțumesc că ați amintit de cei peste 10.000 de tineri excepționali ce ativează în IT. În Româania s-a lansat primul proiect politic blockchain

Vă mulțumesc că ați vorbit despre unitate și nu doar despre importanța ei, ci despre unitate în diversitate, crezul Uniunii Europene.

Klaus Iohannis răspunde întrebărilor: 

Ați atins mai multe subiecte dintre care mie unul îmi este cel mai drag: țara mea, România.

În decembrie 1989, noi românii am decis că nu mai suportăm dictatura comunistă și am înlăturat-o. De atunci, construim o democrație pe care noi, românii, ne-o dorim bazată pe valorile democrației europene, valorile Uniunii Europene.

În acești aproape 30 de ani, România s-a schimbat profund. Suntem o țară din estul Europei care în continuare crede în democrația de tip european

Avem o economie în creștere, România este o țară care reprezintă un pol de stabilitate în regiunea geografică în care ne găsim, o țară care aspiră la statutul de lider deja menționate în discursul meu.

România este respectată pentru securitatea pe care o livrează, și în regiune și în NATO, dar și în alte părți

Nu putem să rămânem receptori de ajutor și securitate, am înțeles acest lucru. Ne-am asumat un rol mai greu: acela de furnizor.

România este un stat de drept, un stat democratic. În România există o dezbatere politică și în România există ceea ce am denumit o democrație foarte vie. Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne din România, dar pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor și principiilor unui stat de drept și continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a luptei împotriva corupției.

Cred că în Europa avem mai multe probleme, una dintre ele este conexiunea între cetățean și politician, de multe ori aceasta este una slabă. Cetățenii nu înțeleg ce fac politicienii și, din păcate, unii politicieni nu înțeleg ce vor cetățenii.

În România, cetățenii au spus clar ce vor, iar eu care am fost ales de un număr semnificativ de români am înțeles că ei doresc să continui acest mesaj cu care am început, pentru o Românie democratică, o Românie europeană, o Românie integrată profund în UE, care păstrază intact statul de drept și care luptă și trebui să să spun cu rezultate notabile împotriva corupției

Că există controverse, e adevărat, dar ce democrație e aceea fără controverse? Va câștiga România europeană, democratică și mă voi implica în acest sens.

Am vorbit în prima parte de cum văd eu viitorul UE.

Ne așteaptă o perioadă foarte dificilă, avem dosare extrem de grele pe care vrem să le tratăm în mod echitabil, dar și cu multă determinare spre un rezultat pozitiv sau optimist. Unul din dosare se numește Brexit, iar aici lucrurile sunt într-o fază care depinde de negocierea care se poartă; noi ne dorim să ajungem la un acord cu Marea Britanie și să îl avem foarte repede. România se va implica atât cât permite președinția Consiliului. În negocierea Brexitului, avem o dovadă palpabilă a eficienție cooerării: cei 27 au lucrat strict împreună, au acceptat o singură echipă de negociere. Unitatea este un concept al politicienilor cu viziune.

Despre CFM: Trebuie să ajungem la un progres pe acest dosar. Faptul că ne încurajați din PE pe noi din Consiliu să creștem bugetul este un lucru, dar negocierile trebuie să continue.

Un dosar care a fost menționat: migrația. Trebuie să ajungem cât se poate de repede la o abordare comună. Dacă nu reușim să definim o politică europeană în acest domeniu, atunci vom avea o problemă majoră și România se va implica pentru a progresa în aceste ngocieri. În acest moment, în ce privește reforma Dublin, avem 28 de păreri din 28 de state, foarte diferite. Cred că putem apropia aceste opinii și să ajungem la primele concluzii comune care să ne permită un tratament pe mai multe paliere a acestui fenomen. Până acum am acționat în urma unei crize, dar trebuie să acționăm înainte. Asta am vrut să spun când am zis că UE trebuie să acționează preventiv, știm cum funcționează lumea și să ne pregătimm.

Alegerile europene:în timpul campaniei vom avea summitul de la Sibiu, un summit extrem de important pentru România și pentru UE, nu pentru că este orașul meu natal, ci pentru că are tema unică și clară viitorul Uniunii Europene. Vom discuta și vom creiona o gândire despre UE clară, limpede, de înțeles pentru cetățeanul european, nu numai pentru cetățeanul european, iar alegerile pentru PE de anul viitor ne vor oferi o readiografie. Ne vor arăta dacă noi toți am fost credibile, dacă am știut să generăm proiectele credbibile sau dacă mai avem un pic de lucrat.

Catch the eye

Europarlamentari români

Renate Weber (ALDE):

Domnule președinte ați vorbit frumos despre UE și mă bucur pentru că sunt o mare susținătoare a proiectului european. Dar vorbind despre responsabilitate ați omis să menționați abuzurile săvârșite în timpul mandatului dumneavoastră în numele unei cauze corecte care trebuie să continue, dar, care, din păcate a fost folosită adesea pentru jocuri de putere. În timpul mandatului dvs a fost smenat un nou protocol între SRI și Parchetul general prin care procurorii deveneau supuții serviciului de informații, fiind obligați să raporteze evoluțiile din cadrul anchetelor. O consecință  a fost situația zeci de procurori și judecători, inclusiv de la Curtea Constituțională, acuzați de fapte inexistente și care au fost achitați în final. Așa a fost afectată independența magistraților. Trebuie să fim siguri că abuzurile nu se vor mi repeta.

Adina Vălean (PNL, PPE):

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Apreciez felul în are România, prin intermediul dvs, privește viitorul Europei. Vocea pro-europeană a Estului pe care o reprezentați este extrem de importantă în acest moment în care încrederea în proiectul european trebuie reclădită. Cred, ca și dvs că Europa cu două viteze este extrem de periculoasă și paote crea falii în interiroul UE care vor fi greu de reparate. Cred că succesul UE depinde de succesul fiecăreia dintre state. România trebuie să facă mai mult și mai bine pentru a contribui la întărirea proiectului european. Cred că ar fi interesant pentru noi dacă ne-ați putea spune câteva dintre prioritățile pe care România le are pentru a recupera din decalajele față de alte state membre.

Andi Cristea (PSD, S&D):

Foto: European Parliament

Domnule Iohannis, bun venit în PE. Nu ați vorbit rău. Aici, înainte de a membri ai unui partid politic suntem cetățenii unei țări și vă felicit pentru abordarea pro-europeană pe care ați expus-o. Toți românii sunt buni europeni, însă vreau să vă întreb: Eu știu că pentru memoria instituțională a Bucureștiului Republica Moldova este stat românesc. Dvs ați vorbit despre prioritățile naționale, despre viitorul UE și nu ați menționat Republica Moldova. Întrebare mea sper să nu sune dramatic. Ați abandonat cumva Republica Moldova? În cei patru ani de mandat ați fost o singură dată la Chișinău.

Gabriela Zoană (PSD, S&D): 

Domnule președinte eu sunt hotărâtă să îmi apăr țara. Sunt o mare susținătoare a proiectului european. Ați vorbit despre unitate și coeziune. V-ați inspirat din discursul președintelui Juncker. Europa cu doi plămâni, Estul și Vestul, dar cu o singură inimă. Ați vorbit despre onoare. Onoarea este că reprezentați o țară precum România, domnule Iohannis. Dar dvs aveți în țară un limbaj cu totul diferit. Dvs instigați la dezbinare. Discursul dvs duplicitar instigă la ură între liberali și social democrați, a creat o ruptură între generații, între românii cu opțiuni politice diferite. Aici, în PE și cu câteva zile în urmă în Italia ați lăudat realizările guvernului. De ce nu faceți acelați lucru și în România? Unde este unitatea când dvs destabilizați?

Siegfried Mureșan (PNL, PPE):

Domnule președinte, vorbind despre viitorul UE ați pus un accent deosebit pe securitate și prosperitate. Și eu cred că aceste două componente sunt foarte importante deoarece noi trebuie să livărm exact ce cetățenii așteaptă de la noi. Trăim într-o lume în schimbare, ritm ce se va accelera în următorii ani. Cetățenii vor consuma alte categorii de produse, de servicii decât cele din prezent. De aceea căred că următoarele patru elemente sunt esențiale  pentru prosperitate: educație, inovare, tineret și digitalizare. Trebuie să pregătim tinerii europeni să lucreze cot la cot. Trebuie să spunem tinerilor că în UE în viitor izolarea nu e o soluție. Euroscepticismul  nu este o soluție. Europa este viitorul nostru.

Victor Boștinaru (PSD, S&D): 

Domnule președinte se întâmplă rar când cele mai multe voci din România exprimă consensul unei idei centrale, aceea a locului și rolului țării noastre în UE. Nu fac decât să salut contribuția dvs și să spun că ar fi bine ca această dezbatere să o continuăm acasă pentru că da, România nu își vede locul în afara proiectului european și a alianței NATO.

Am două întrebări. Brexit. La Summitul de la Sibiu se va finaliza acordul. Cum vede țara noastră viitoarele relații cu Marea Britanie.

Cum ar trebui din perspectiva țării noastre să evolueze noua politică privind apărarea și care va fi viitorul raport al Uniunii de Apărare cu NATO?

Foto: Cristian Preda/ Facebook

Cristian Preda (PNL, PPE):

Aveți dreptate când spuneți că UE nu trebuie să lase în urmă vreun stat, dar trebuie ca nici guvernele din UE să nu uite Europa. Din păcate în România este tocmai acest lucru. Europa este uitată. Nu știu vreun guvern care să fi apărat Europa din echipa PSD-ALDE, care să fi vorbit despre ce ănseamnă Europa în mod concret. Dvs spuneți că va fi o președinție fructuoasă. Cu cine să apărăm Europa? Cu Daea, cu Andrușcă, cu Tudorel Toader, cu Olguța prezidând vreo reuniuni? În niciun caz. În România securițtii corupți apără independența justiției vorbind despre serviciile secrete.

Claudia Țapardel (PSD, S&D):  

Este un moment foarte important pentru viitorul Uniunii Europene în care vorbim despre unitatea acesteia, vă solicit, ca în calitate de președinte al celui de-al șaselea stat ca importanță și mărime din UE, după ieșirea Marii Britanii și a unui stat care are o creștere economică remarcabilă și care poate fi considerat în adevărat lider regional al Europei să solicitați în mod ferm, ca până la finalul mandatului acestor instituții europene, ca până în 2019, România să devină parte integrantă a Spațiululi Schengen. Sunt conștientă că ați menționat acest lucru în discursul dumneavoastră, dar vă solicit, ca în calitate de reprezentant al României în Consiliul European să soluționați această nedreptate pentru România pentru că acolo avem o situație de bloaj și de reavoință. Democrația se asigură prin respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, a prezumției de nevinovăție, a respectării deciziilor Curții Constituționale și fără ca cetățenii țării noastre să fie ascultați abuziv de către serviciile secrete prin intermediul protocoalelor. Ați avut un mesaj constructiv astăzi, dar haideți să aveți un mesaj constructiv și în țara noastră. Haideți ca împreună să protejăm toți românii, iar aceștia să se bucure de același drepturi și libertăți fundamentale ca și cetățenii europeni.

Emilian Pavel (PSD, S&D): 

Foto: European Parliament

Apreciez discursul dvs. Ne-am dori acasă acest discurs și vă citesc un articol din Constituția României: Președintele României veghează la respectarea Constituției României și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Vom gândi ce înseamnă acest articol când ne întoarcem acasă. În ceea ce privește România, ea este discriminată în cel puțun trei rapoarte la care lucrez în Comisia LIBE. Unul este cel referitor la Schengen. Vreau să ne spuneți în ce condiții ați accepta o intrare în două etape a României în condițiile în care îndeplinim toate condițiile din 2011? Al doilea raport este MCV. Sunteți sau nu pentru eliminarea MCV? Al treilea se referă la vizele de care încă este nevoie pentru a pleca în SUA. Suntem discriminați în continuare iar Comisia Europeană uită să acționeze, deci practic încalcă legislația europeană. Al patrulea dosar este din Comisia de Muncă și Afaceri Sociale. Când vorbim de social dumping, și am avut un vot în PE împotriva acestuia, trebuie să vorbim și despre românii care lucrează în multinaționale în România sicare primesc 10% față de cât primesc muncitorii în țara de origine de unde provin acestea. Mulțumesc domnule președinte.

Remarci finale ale președintelui României, Klaus Iohannis:

Mulțumesc domnule președinte, mulțumesc tuturor vorbiltorilor pentru pozițiile exprimate. Au fost numeroase, mi-aș fi dorit să fi fost mai multe. Vă mulțumesc celor care ați găsit cuvinte de apreciere pentru România, celor care au găsit cuvinte de critică constructivă fiindcă altfel de critică nu îmi imaginez că se face în PE. Unitate în diversitate. Acesta a fost conceptul cu care am încheiat prima mea prezentare și luările de poziție din această sală arată într-adevăr că aici trebuie să lucrăm.

Abordări foarte diferite, dar, evident fiecare cu greutatea și cu reprezantivitatea parlamentară a ei. Dați-mi voie să vă propun un demers cu care să pot interacționăm cu dvs cei care ați luat cuvântul și cu alții care încă nu au făcut-o. Având în vedere complexitatea temelor, toate fiind importante, mă interesează să avem poziții ferme pe toate, nu putem să intrăm în detalii pe toate acum. Împreună cu colegele și cu colegii mei vom avea grijă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris și cred că vom îmbunătăți net dialogul dintre noi.

În încheiere, domnule președinte, onorați membri ai PE, să revin la câteva cuvinte cheie pentru că astăzi vorbim despre cum vom creiona viitorul UE: Unitate și coeziune, apropiere față de cetățean, securitatea internă a UE, securitate frontierelor UE, greutate în politica internațională a UE, abordări care respectă și cultivă diveristate, dar permit o acționară unitară spre exterior. Este obligația noastră

FOTO: Administrația Prezidențială

să găsim nu numai răspunsuri, ci politici și să aplicăm practic ceea ce credem că este important pentru cetățenii noștri și pentru Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 

Conferință de presă Antonio Tajani – Klaus Iohannis:

Antonio Tajani:

Alături de statele membre pavăm drumul pentru o cooperarea sporită și mai puternică și vreau să îi mulțumesc președintelui Iohannis pentru această cooperare, pentru angajamentul său în favoarea Uniunii Europene.

Klaus Iohannis:

-Doresc să îi mulțumesc președintelui Tajani pentru invitația de a participa la dezbaterea foarte interesantă de azi, interesantă pentru că a fost vorba despre viitorul Uniunii Europene, iar în opinia mea viitorul trebuie să fie unul bun.

Procesul de reflecție cu privire la viitorul Europei are un rol esențial în generarea nu doar a unor idei, ci a soluțiilor și abordărilor.

România este un susținător ferm al unui proiect european puternic și a unei integrări europene profunde.

Aprecim și am apreciat poziția PE pe care o respctăm și o împărtășim, aceea că trebuie să ne unim eforturile pentru a readuce încrederea în proiectul european. Acesta este una dintre cele mai importante probleme cu care confruntăm, euroscepticismul este un semn rău pentru politicienii europeni și trebuie să auzim acel semnal de alarmă cum sună.

România va avea șansa că nu doar crede în viitorul Uniunii Europene, dar că se implică și este capabilă de furnizeze, pentru că România va avea președinția Consiliului UE în prima jumătate din 2019. Ne dorim să fie un succes și intenționăm să lucrăm pentru o Uniune Europeană consolidată și mai puternică.

Subliniez acest lucru și alte obiective pe care le avem pe care le vom promova în timpul președinției noastre. De peste 60 de ani, proiectul european a fost unul de succes și împreună trebuie să lucrăm ca proiectul european să rămână unul de succes. Trebuie s ă facem acest lucru împreună. Trebuie să ne implicăm, să reatragem oamenii în proeict și să îl facem proiectul cetățenilor europeni.

Cred că UE trebuie să lucreze astfel încât nimeni să nu rămână în urmă: niciun stat european, niciun cetățean european. Iar reversul este valabil, proiectul european nu poate fi un succes fără sprijinul cetățenilor europeni.

Oamenii așteaptă răspusuri clare și directe, iar abordarea României este una directă și clară: UE trebuie să fie unită, să aibă coeziune. Trebuie să creăm politici astfel încât acest lucru să fie posibil. Una dintre cele mai provocatoare poriecte pentru noi, în România, este summitul din Sibiu, pe 9 mai 2019. Summitul este foarte important pentru că va fi primul summit organizat de către și în România, dar importanța constă în ce va fi discutat în cadrul acestui summit, fiind dedicat viitorului UE. Suntem determinați să fim parte a acestui viitor, în procesul de decizii al UE și sunt convins că la summit vom creiona un proeict credibil, ce poate fi livrat și care va face UE puternică din nou.

Întrebări:

-Calea Europeană: Dle Tajani, care sunt așteptările concrete ale Parlamentului European privind președinția Consiliului UE deținută de România? Și pentru domnul președinte Iohannis, ați vorbit în discursul dvs. despre summitul de la Sibiu, alegerile europene și lipsa unei conectivități între politicieni și cetățeni. Ce veți face în calitate de reprezentant al României, care va deține președinția Consiliului UE, pentru a umple acest gol?

Antonio Tajani: Președinția României va fi una importantă, pentru că așa cum am spus, pentru PE, avem nevoie să pavăm calea către alegerile europene, ce vor avea loc în timpul președinției României, în al doilea rând, noi ca Parlament European am cerut din partea României ca pe timpul președinției să obținem rezultate bune în privința reformei sistemului Dublin de azil și, de asemenea, să pavăm drumul spre o bună soluție în ce privește CFM, de preferat înaintea alegerilor europene, ar trebui să fie un mesaj foarte bun către cetățenii europeni.

Klaus Iohannis: Cred că lipsa unei conexiuni între cetățeni și politicieni, nu între toți cetățenii și toți politicienii, dar am observat că există o lacună, este una dintre problemele majore ale Uniunii Europene și vom avea un număr de dosare de care va trebui să ne ocupăm: Brexit, CFM, migrație, alegeri europene.

Vom veni cu abordări clare pe aceste teme, avem nevoie de răspunsuri, clare, de înțeles și de o bună comunicare. Nu avem nevoie de o lipsă de transparență, de răspunsuri cu jumătate de gură la întrebările majore pe care cetățenii europeni ni le vor pune.

A fi mai deschiși, mai comunicativi, oferirea unor răspunsuri clare chiar dacă nu este poate răspunsul așteptat, va ajuta la îmbunătățirea conexiunii între noi politicienii și cetățenii europeni.

Calea greșită ar fi să venim cu răspunsuri simpliste la întrebări complicate pentru că asta este abordarea pe care unii politicieni, aș spune populiști și mă refer la întreaga lume nu la ceva specific pentru Europa, o au. Problemele complicate are nevoie de răspunsuri complete, dar ușor de înțeles. Nu avem nevoie de răspunsuri simple și greșite pentru temele complicate. Așa cum nu există un răspuns simplu la problema migrației. Răspunsul va fi unul complicat. Dar cred că este posibil să venim cu răspunsuri ce pot fi înțelese de toată lumea din Uniunea Europeană și care vor conduce la politici publice și care vor face procesul unul realizabil și vom încerca să venim cu politici sustenabile.

Întrebare privind rezoluția Parlamentului European referitoare la România

Antonio Tajani: Dezbaterea de azi nu are legătură cu România, vom vota într-un alt plen PE. Apărăm domnia legii oriunde, în Polonia, România și în țara mea. Peste tot acest angajament pentru apărarea statului de drept, este rolul nostru să apărăm acest lucru. Parlamentul European va decide conținutul rezoluției, dacă e pregătit pentru o rezoluție.

Klaus Iohannis: Parlamentul European are dreptul să dezbată teme și e dreptul lor să voteze rezoluții. Am subliniat că prezența mea în PE nu avea legătură cu dezbatere aceea despre statul de drept în România. România este o democrație funcțională și respectă statul de drept, dar este o democrație vie și avem abordări despre care unii nu au opinie bună. Nu vreau să intru mai adânc în dezbaterile interne din România aici în Parlamentul European. E extrem de neobișnuit pentru Parlamentul European să dezbată și să voteze o rezoluție cu doar o lună înainte de a prelua președinția Consiliului UE. Decizia aparține Parlamentului European.

Întrebare privind consensul solicitat de președintele Comisiei Europene privind statul de drept în România și președinția la Consiliul UE

Klaus Iohannis: În ceea ce mă priveşte, nu sunt pregătit pentru nimic în lume să-mi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept sau justiţia din România. Statul de drept trebuie să rămână statul de drept, justiţia trebuie să rămână independentă, iar democraţia din România nu poate fi atacată sub nicio formă. Este poziţia mea orice s-ar întâmpla. Pe de altă parte, e evident că toată lumea din România înţelege importanţa unei Preşedinţii de succes a Consiliului UE. Eu sunt pregătit şi se pare şi Guvernul este pregătit să lucrăm, să colaborăm în vederea Preşedinţiei şi va fi una de succes, dar acest lucru nu înseamnă absolut deloc că eu voi avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei. Vom avea în continuare o dezbatere aprinsă în România pe această temă, dar Preşedinţia, pe de altă parte, va fi una decentă, una de succes şi pe acest capitol vom avea o cooperare instituţională.


Provocările României europene: De la percepțiile îngrijorătoare ale românilor privind apartenența la UE la prima președinție la Consiliul UE

Discursul șefului statului are loc cu aproximativ două luni înainte de preluarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului UE, un mandat care va fi influențat de finalizarea negocierilor privind Brexit, adoptarea viitorului Cadru Financiar multianual 2021-2027, summitul informal al liderilor UE de la Sibiu, din data 9 mai 2019, prima astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei, precum și alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019.

Pe de altă parte, viziunea României privind viitorul Uniunii Europene va fi prezentată în condițiile în care Parlamentul European a publicat un Eurobarometru care arată o evoluție negativă a percepției românilor privind apartenența țării lor la Uniunea Europeană, conturând România drept statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE.  

FOTO: Administrația Prezidențială

Sprijinul pentru apartenența la UE măsurat prin cel mai recent Eurobarometru publicat de Parlamentul European se deteriorează în șapte țări, în principal în România, unde acest sprijin pierde 10 puncte procentuale, iar viziunea negativă crește cu 7 puncte procentuale, a doua cea mai ridicată percepție negativă după Marea Britanie.

În prezent, 49% dintre cetățenii români consideră că apartenența țării lor la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 59% în urmă cu șase luni. 27% dintre români consideră că apartenența la UE nu este nici un lucru bun, dar nici un lucru bun, în vreme ce 21% consideră că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro (minus 11%), o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE (58%), precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită (plus 15%, până la 41%).

Aflat săptămâna trecută la Bruxelles, unde a participat la lucrările Consiliului European, președintele Klaus Iohannis s-a declarat optimist cu privire la inversarea acestei tendințe, subliniind, că atitudinea față de Europa va reveni la cote normale atunci când guvernarea se va face pentru cei guvernați, nu împotriva celor guvernați.

A doua dezbatere consecutivă din Parlamentul European la care România este reprezentată la cel mai înalt nivel. De la amenințări la adresa statului de drept la viitorul Europei

Totodată, sesiunea plenară de la Strasbourg la care președintele Klaus Iohannis va dezbate cu eurodeputații va fi a doua plenară la rând în care România este reprezentată în plenul Parlamentului European, după ce pe 3 octombrie, membrii PE au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă situația democrației și a statului de drept în România.

Contextul politic din această privință este unul delicat, ținând că cont pe 19 octombrie Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene.

Mai mult, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România de la începutul acestui luni – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat luna viitoare. De remarcat, totodată, că în luna noiembrie ar putea fi adoptată și o rezoluție a Parlamentului European privind România, în baza dezbaterii din data de 3 octombrie.

În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat” (Extras din discursul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans).

Klaus Iohannis, al-11-lea lider european care își prezintă viziunea privind viitorul Europei. Șeful statului, urmat de Angela Merkel

Reamintim că participarea președintelui României la acest eveniment are loc în contextul seriei de dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, la care sunt invitaţi şefii de stat şi guvern din statele membre ale Uniunii. Această inițiativă a fost lansată în ianuarie 2018 și va continua până la sfârșitul mandatului actualului Parlament European, în mai 2019.

Iohannis va fi, marți, al 11-lea lider european care va susține un discurs și va dezbate cu europarlamentarii privind viitorul Europei, înaintea Angelei Merkel, care se va adresa legislativului european în luna noiembrie.

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

Foto: Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis nu va fi în fața primului său discurs susținut la Strasbourg, după ce președintele s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în ianuarie 2017. Dintre discursurile șefului statului de pe cele mai importante scene ale lumii se disting, totodată, cele trei intervenții naționale susținute la lucrările Adunărilor Generale ale ONU din anii 2015, 2017 și 2018.

 

.

One Response to CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă viziunea României privind viitorul Europei: ”Românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”

  1. roman liber 21/10/2018 at 21:49

    Uniunea Europeana ne-a omorat peste 400 de mii de porci acum doua saptamani. Saptamana asta am primit reclame la Kaufland sa cumparam cotlete din Spania. Noi nu vrem sa mancam porc din Spania. Nu vrem UE sa ne omoare porcii ca sa ne bage altceva pe gat. Noi acum vrem ca UE sa dispare in ceata si sa moara. Uram cu desavarsire Uniunea Europeana pentru ca este corupta si o dam dracului. Pe Junkers si Timmermanz, ii blestamam pe ei si famiilile lor si copiii lor si angajatii lor.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.