Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO&TEXT | Situația din România, dezbătută de Parlamentul European în prezența premierului Viorica Dăncilă: ”Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european”

Published

on

Membrii Parlamentului European dezbat miercuri, în prezența premierului Viorica Dăncilă, situația statului de drept din România dar și evoluția țării noastre în contextul protestelor violente din 10 august, la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativul european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea de miercuri este cea de-a treia astfel de reuniune politică privind România în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Calea Europeană transmite LIVE în format VIDEO&TEXT dezbaterea din plenul Parlamentului European.

LIVE TEXT

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Aș dori să subliniez importanța valorilor comune ale UE. Este important ca fiecare stat să proteje aceste valori care nu sunt negocialbile. Este important să păstrăm un dialog și să cooperăm. Consiliul abordează situația din România în concluziile sale din MCV. De mare importanță și valoare sunt avizele date de Comisia de la Veneția. 

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Ultima data am discutat statul de drept din România în februarie. Suntem conțtienți că inițiativele autorităților române, reforma legilor juștiției au dus la îngirjorările multor paryteneri externi. Ca gardian al tratatelor și valorilor fundamentale, Comisia intervine pe baza unor date concrete. Aș dori să fac un invetar al schimbărilor.

Legile justiției: În ultimul an, aceste legi au fost amendate de parlamentul europen și de mai mulți parteneri externi ai României. Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări. Parlamentul României nu a dat semne că răspunde la recomandările primite.

Codurile penale: Parlamentul a lansat în mai o procedură de a le amenda. Amendamentele au fost contestate în fața Curții Constituționale. Comisia de la Veneția pregătește un alt aviz care va fi probabil adoptat în octombrie.

Climatul necesar pentru o reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete. Este nevoie de o independență a justiției. Aceste reforme nu trebuie să aibă un impact asupra justiției.

Procedura de demitere a șefei DNA: Până acum, activitatea DNA a fost motivul pentru care Comisia a făcut o evaluare pozitivă la ultimul MCV. Comisia a recomandat ca autoritățle să cearp ajutorul Comisiei în acest sens.

Independența sistemului judiciar din România sunt esențiale pentru a combate copruția. Lucrurile merg înspre înapoi. Comisia a cerut autorităților române să continue acestă cursă. Am încredere că dialogul va continua și vom fi meticuloși.

Ultimele evoluții sunt de mare îngrijoare pentru Comisie.

Președintele Juncker și cu mine am făcut o declarație în ianuarie. Ireversibiltiatea progresului pe care l-a făcut România în ceea ce privește lupta împotriva corupției este extrem de importantă.

Nu vom ezita să acționăm atunci când există incompatibilitate cu tratatele.

Cred că încă mai avem o șansă. Legile nu au fost promulgate pentru a învârti această tendință.

Premierul Viorica Dăncilă: Am venit  pentru că vă prețuiesc și pentru că vă respect. Pentru cine dorim să construim un sistem al justiției viabil în România? Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetăâeni. De la la cetpțeni trebuei să înceapă orice justiție. Este legitim să ne întrebăm în ce fel a apărat cetățenii români MCV în rapoartele lor. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea. Cer să ni se spună cine a omis aceste realități de neconceput. Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuei ăs începem.

Prin dosarele contrafăcute au fost înlăturați din funcție 4 judecători ai Înaltei Curți, un procuror general, un șef de Parchet superior. În final dosarele au fost clasate sau au fost achitați.

Vă asigur că avem bună credință și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

De acum, nu se mai pot ignora abuzurile din România. Puneți-vă întrebare de ce vi s-au ascuns aceste lucuri?

Mitingul din 10 august: Văd că este acuzată jandarmenria română. Nu am văzut aceeași poziție legată de evenimentul de la Bruxelles sau din Spania. Nu pot accepta ca jandarmeria să fie acuzată de proceduri care sunt practicate în alte state.

Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state membre. Vrem să vă fim parteneri egali. Nimeni nu va putea întoace România din parcursul său european.

Esteban Gonzalez Pons (PPE): Suntem aici pentru a discuta chestiuni care ne afectează pe toți. Europa nu este doar o piață unică, suntem și o comunitate de valori. Când statele membre au semant tratatul au semant și aderarea la aceste valori. Nu este o chestiune de diviziune între est și vest. Știm cât este de greu să treci de la dictatură la democrație. Nu putem înțelege reacția extremă a guvernului când mii de români din diasporă au încercat să își facă vocea auzită. Puteți ignora vocile noastre, dar nu puteși ignora vocile propriului popor.

Ce interese ascunse se află în spatele acțiunilor guvernului dumneavoastră? Cetățenii dumneavoadtră nu vor decât să aibă un trai mai bun în propria țară.

Puteți să vă ascultați poporul, Comisia, Parlamentul European, sau puteți să le ignorați.

Josef Weidenholzer, vicepreședintele S&D: Punctul de plecare al României a fost foarte dificil, de aceea s-a instaurat mecanismul MCV. Este necesar să aflăm mai multe despre rolul servicilor de informații din România pentru că combaterea corupției ține de organisme independente.

Monica Macovei (ECR): Românii suferă din cauza unui guvern care lucrează acum împotriva lor. România nu este un guvern corupt, ci fiecare om cinstit. Justiția este primul dușman al PSD și ALDE. Se folosesc acum de niște protocoale pentru a scăpa de pușcărie. Românii protestează. România este un popor viu. 

Guy Verhofstadt, președinte ALDE: România are două probleme: corupția răspândită și servicile secrete. Un stat în stat. Mesajul meu astăzi este că ambele trebuie combătute. Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Pot să vă dau un sfat: nu mergeți pe calea proastă și nu urmați exemplele Ungariei și Poloniei. Independnea tribunalelor trebuie garantată.

Ska Keller, co-președinte Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană: Efortul României de a merge spre democrație nu pote fi subestimat. Este cu atât mai îngrijorător să vedem că faceți pași înapoi. Banii sunt luați de la oameni și merg în buzunarele câtorva oameni. Este dreptul oamenilor la o bună guvernare. Nu ați făcut decât să trimiteți poliția să-i atace. Cetățenii români nu cer decât liberate, să fie liberi de corupție și să se poată exprima. Trebuie să apărăm drepturile cetățenilor români precum și drepturile fiecărui cetățean european.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European: România nu acceptă să fie monedă de schimb. Noi cerem ca fiecare țară să fie judecată în funcție de merite. Justiția se face doar în sala de judecată, nu pe bază de protocoale. Acele vremuri triste nu se pot întoarce. Noi aceste lucruri nu le tolerăm.

Laurențiu Rebega (ECR): Voi spune că în România în ultimii ani s-au impus decizii care au încălcat statul de drept. Aceste decizii au fost impuse însă de Liviu Dragnea. Nu voi fi de acord ca românii să fie pedepsiți pentru ceea ce fac politicienii în țara lor. Măsurile trebuie luate contra lor și nu împotriva cetățenilor României. România este o țară pro-europeană. 

Sophia in’t Veld (ALDE): Sunt dezamăgită de discursul dumneavoastră. Noi nu atacăm România. Vă sugerăm să acceeptați mâna pe care o întindem. Trebuie să vedeți dezbaterea ca pe o încercare de a crea o cultură a statului de drept pe tot teritoriul Uniunii Europene. Voi cere tuturor partidelor politice să facă campanie împotriva referemdnului LGBTI.

Lopez Aguilar (S&D): Doamnă prim-ministru, Parlamentul European nu este o putere străină care acționează în România pentru că reprezintă cetățenii europeni și un loc de unde și dumneavoastră veniți. Vă încurajăm în lupta împotriva corupției, dar faceți diferenâa de comportamentle guvernelor ungar și polonez. Se va organiza un referendum prin care se intenâioneză interzicerea prin constituție a căsătorilor persoanelor de acelați sex. Vă rog să nu acceptați discriminarea de niciun fel.

Norica Nicolai (ALDE): Ca popor pro-european, suntem foarte constructivi. Poate nu am făcut foarte mult pentru a combate corupția la nivel înalt și v-aș propune, domnule Timmermans, să rugați anumite state membre să nu mai prevadă în legislație posibilitatea de a da mită pentru a obține contracte în străinătate. Dublul standard devine astfel o realitate a acestei dezbateri de la Strasbourg. Asta nu aduce nici mai multă coeziune, nu aduce nici mai multă Europă, ci este dovada unei lipse de analize, obiectivitate și standard. Aș dori să întreb Comisia de ce în ultimul an nu a existat o analiză a corupției la nivelul tuturor statelor membre sau vă plac doar acestea trei?

Siegfried Mureșan (PPE): De doi ani de zile, poporul român se manifestă în stradă pentru apărarea valorilor europene Oamenii cer justiție, oamenii cer dreptate, oamenii cer stat de drept și oamenii cer guvernare și oamenii ies în stradă împreună cu drapelul Uniunii Europene și oamenii întreabă ce poate face Uniunea Europeană pentru noi, iar răspunsul nostru, domnul prim-vicepreședinte Timmermans, stimați colegi, trebuie să fie un răspuns convingător, trebuie să fie un răspuns că o să fim alături de poporul român, să apărăm valorile europene, să spărăm împreună modul de viață european – asta dorește poporul român și asta trebuie să facem și noi. Trebuie să știm, totodată, că oamenii se manifestă împotriva unui guvern care este controlat de preșdintele PSD care este un infractor condamnat de mai multe ori, iar când infractorii fac legi, legile sunt bune pentru infractori, nu sunt bune pentru oameni. De aceea, domnule prim-vicepreșdinte Timmermans, dvs, Comisia Europeană și noi, Parlamentul suntem alături de popor, trebuie să fim alături de ei să apărăm valorile europene și buna guvernare.

Ioan-Mircea Pașcu (S&D): Dezbaterea privind statul de drept din România a fost așteptată de români cu speranță. Ei se așteptau ca UE să-i ajute să scape de sistemul odios expus aici de prim-ministru. Spre amara lor surpriză, românii primesc apostrofări și amenințări că dacă nu revin imediat la sistemul odios de care încearcă să scape, vor fi penalizați, Românii, cei ma pro-europeni cetățeni, nu merită asta, pentru că românii adevărați sunt cei mulți, care prin votul masiv acordat coaliției în 2016, au cerut să le redea drepturile furate de o justiție politizată.

Premierul Viorica Dăncilă: Vă mulțumesc tuturor pentru poziția pe care ați avut-o. Am văzut lucruri pe care le-am luat în calcul, lucruri constructive, am vrut un dialog constructiv, dar mi-am dat seama că există multă dezinformare și nu acuz pe cei care au spus aceste lucruri, ci pe cei care stau în spatele acestei dezinformări. Domnule Pons, da trebuie să apărăm cetățenii, acest lucru îl cer și eu și nu am să ignor vocea poporului iar martor este larga susținere populară pe care o avem în România. Ascult pe toată lumea de bună credință și vreau un dialog constructiv, dar un dialog care să fie corect pentru România și pentru UE.

Doamna Macovei, știu despre dezinformările dvs. Acest guvern pe care îl criticați atât de des a adus o creștere economică de 7%, a crescut nivelul de trai al românilor și de aceea românii îl iubesc. Nu vă face cinste să aduceți lupta politică internă în Parlamentul European, este o lipsă de respect față de poporul român.

Nu am să pot să răspund la toată lumea, ar fi foarte mult timp dar vreau să mai dau câteva răspunsuri. Da, România este divizată, iar eu vreau ca România să fie unită și trebuie să avem grijă de un lucru și vă spune o țară europeană. Da, avem dialog și nu trebuie să încercăm, indiferent de lucrul politic să ne învrăjbim unii pe alții, împreună trebuie să creionăm viitorul UE începând cu anul viitor. Haideți să vedem lucrurile care ne unesc și să lăsăm deoparte lucrurile care ne divizează. Ceea ce avem de îndreptat vom îndrepta, sunt dispusă dialogului.

Domnule Curao, reforma privind justiția este inițiată în Parlament. Parlamentul este cel ales în mod democratic, este expresia voinței poporului. Vedeți că și aici există dezinformare? Pentru că au arătat cu degetul spre Guvern. Nu, în Parlament au fost inițiate aceste legi.

Domnule Rebega, nu aduceți lupta politică în Parlamentul European, nu este corect față de români. Poate ar trebui să vă gândiți că ați candidat pe listele partidului social democrat, dar nu vă judec eu pentru că nu am dreptul, vă văr judeca cei care v-au susținut și pe care acum i-ați dezamăgit.

Doamna Inwelt, Parlamentul European nu este inamicul meu, am fost europarlamentar 9 ani de zile și nu să mă abat niciodată de la valorile europene. Poate nu toate lucrurile sunt corecte, poate nu toate lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, dar sunt convinsă că un dialog constructiv și faptul că puteți să ascultați toate părțile și vom ține mai puțin cont de cei care nu vor să fie înțekeger și dialog în PE, care vin cu dezinformări, care au dezinformat întptdeauna, nu numai acum, cred că lucrurile se pot îndrepta.

Domnule prim-vicepreședinte Timmermans, cu siguranță vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi, ministrul Justiției, prezent lângă mine, va merge la Comisia de la Veneția. România este o șară propeuropeană și cu siguranță nu se va abate de la drumul pro-european și vă spune asta o fostă colegă de-a dumneavoastră. Vă rog să aveți încredere în România și să aveți încredere în parcursul european și respectarea statului de drept în țara mea. Vă mulțumesc!

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Am văzut foarte îndeaproate ceea ce se întmplâ în românia în ultimii 30 de ani de viațp politică. Poporul a început să se elibereze de un sistem extrem de corupt. Dacă ne uităm astăzi, vedem că s-au făcut progrese enorme. mă ingrijorează lucururile astăzi pentru că pe utlima 100 de metri riscăm sî nu trecem linia de sosire și să mergem în direcția opusă și să distrugem una dintre cele mai importante realizări ale poporului român: eliberarea de u nregim corupt. 

Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut și cele care vor veni. Eu voi continua dialogul cu guvernul român.

Voi fi foarte meticulos și precis. Miza acestui proces este foarte importantă pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român. Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluare noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosm alte mijloace, o vom face.

Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol foarte în serios.

Am senzația că este un ”deja-vu all over again”. Când critic pe cineva aud imediat ”standarde duble”. Am spus foarte clar astăzi că noi nu am făcut decât o evaluare la rece a situației din România și am analizat propunerile de legislație din România.

Ne uităm la fapte. Tratăm toate statele membre pe baza acelor probleme specifice. Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european.

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Intensitatea și emoțiile au arătat cât este de improtat subiectul dezbătut. Aș dori să vă asigur că președinția austriacă acordă o importanță deosebită statului de drept și valorilor fundamentale ale UE. Consiliul va continua să urmărească această chestiune îndeaproape.

 

FOTO: European Parliament

Dezbaterea de miercuri, organizată la propunerea Grupului Verzilor din Parlamentul European, va preceda recomandările pe care Comisia de la Veneția urmează să le dea publicității la mijlocul lunii octombrie cu privire la modificarea legilor Justiției – Codul Penal și Codul de Procedură Penală, dar și dezbaterea privind Viitorul Europei cu președintele Klaus Iohannis din data de 24 octombrie, tot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Dezbaterea de la Strasbourg va fi urmată de o rezoluție al cărei vot este programat pe data de 1 noiembrie. De asemenea, până la finalul anului România așteaptă publicarea raportului de monitorizare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene: ”Nu vom ezita să chemăm Guvernul român în instanță”

Un preludiu politic al dezbaterii din plen a fost pus în scenă luni, sub auspiciile Comisiei LIBE a Parlamentului European, acolo unde membrii Comisiei și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au avut un schimb de opinii cu privire la „situația din România, inclusiv independența justiției”.

Foto: European Parliament

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat luni România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră – îndeosebi violențele de la protestul din 10 august – să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Dezbaterea din Comisia LIBE

Înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției, întâlnire cu Frans Timmermans după dezbaterile aprinse din Comisia LIBE

În contextul avertismentelor lansate de Frans Timmermans, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de marţi la Strasbourg, pentru a avea discuţii punctuale cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pe tema legilor justiţiei.

Foto: Guvernul României

În intervenția sa din cadrul Comisiei LIBE, înaltul oficial european, coleg în familia socialiștilor europeni cu liderii și membrii PSD, a criticat faptul că președintele Klaus Iohannis a fost forțat de Curtea Constituțională să o demită pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, a cărei activitate a determinat nota pozitivă a ultimelor rapoarte MCV, și a făcut un apel la importanța recomandărilor Comisiei de la Veneția.

”Curtea Constituțională l-a obligat pe președinte să fie de acord cu această demitere. Activitatea DNA este unul dintre motivele pentru care raportul MCV a fost unul pozitiv. (…) Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire. S-au făcut progrese, însă ele nu sunt ireversibile. Riscă să submineze obiectivul nostru comun. Ar fi tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului ați începe să alergați în cealaltă direcțieDacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita chiar să aducem Guvernul român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a conchis prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Premierul României, față în față cu liderii politici din Parlamentul European înaintea dezbaterii de miercuri

Reamintim că, în contextul dezbaterii de miercuri, șefa guvernului de la București a efectuat săptămâna trecută o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat pe marginea atașamentului Guvernului României față de valorile europene cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmanncu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending