Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO&TEXT | Situația din România, dezbătută de Parlamentul European în prezența premierului Viorica Dăncilă: ”Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european”

Published

on

Membrii Parlamentului European dezbat miercuri, în prezența premierului Viorica Dăncilă, situația statului de drept din România dar și evoluția țării noastre în contextul protestelor violente din 10 august, la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativul european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea de miercuri este cea de-a treia astfel de reuniune politică privind România în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Calea Europeană transmite LIVE în format VIDEO&TEXT dezbaterea din plenul Parlamentului European.

LIVE TEXT

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Aș dori să subliniez importanța valorilor comune ale UE. Este important ca fiecare stat să proteje aceste valori care nu sunt negocialbile. Este important să păstrăm un dialog și să cooperăm. Consiliul abordează situația din România în concluziile sale din MCV. De mare importanță și valoare sunt avizele date de Comisia de la Veneția. 

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Ultima data am discutat statul de drept din România în februarie. Suntem conțtienți că inițiativele autorităților române, reforma legilor juștiției au dus la îngirjorările multor paryteneri externi. Ca gardian al tratatelor și valorilor fundamentale, Comisia intervine pe baza unor date concrete. Aș dori să fac un invetar al schimbărilor.

Legile justiției: În ultimul an, aceste legi au fost amendate de parlamentul europen și de mai mulți parteneri externi ai României. Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări. Parlamentul României nu a dat semne că răspunde la recomandările primite.

Codurile penale: Parlamentul a lansat în mai o procedură de a le amenda. Amendamentele au fost contestate în fața Curții Constituționale. Comisia de la Veneția pregătește un alt aviz care va fi probabil adoptat în octombrie.

Climatul necesar pentru o reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete. Este nevoie de o independență a justiției. Aceste reforme nu trebuie să aibă un impact asupra justiției.

Procedura de demitere a șefei DNA: Până acum, activitatea DNA a fost motivul pentru care Comisia a făcut o evaluare pozitivă la ultimul MCV. Comisia a recomandat ca autoritățle să cearp ajutorul Comisiei în acest sens.

Independența sistemului judiciar din România sunt esențiale pentru a combate copruția. Lucrurile merg înspre înapoi. Comisia a cerut autorităților române să continue acestă cursă. Am încredere că dialogul va continua și vom fi meticuloși.

Ultimele evoluții sunt de mare îngrijoare pentru Comisie.

Președintele Juncker și cu mine am făcut o declarație în ianuarie. Ireversibiltiatea progresului pe care l-a făcut România în ceea ce privește lupta împotriva corupției este extrem de importantă.

Nu vom ezita să acționăm atunci când există incompatibilitate cu tratatele.

Cred că încă mai avem o șansă. Legile nu au fost promulgate pentru a învârti această tendință.

Premierul Viorica Dăncilă: Am venit  pentru că vă prețuiesc și pentru că vă respect. Pentru cine dorim să construim un sistem al justiției viabil în România? Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetăâeni. De la la cetpțeni trebuei să înceapă orice justiție. Este legitim să ne întrebăm în ce fel a apărat cetățenii români MCV în rapoartele lor. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea. Cer să ni se spună cine a omis aceste realități de neconceput. Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuei ăs începem.

Prin dosarele contrafăcute au fost înlăturați din funcție 4 judecători ai Înaltei Curți, un procuror general, un șef de Parchet superior. În final dosarele au fost clasate sau au fost achitați.

Vă asigur că avem bună credință și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

De acum, nu se mai pot ignora abuzurile din România. Puneți-vă întrebare de ce vi s-au ascuns aceste lucuri?

Mitingul din 10 august: Văd că este acuzată jandarmenria română. Nu am văzut aceeași poziție legată de evenimentul de la Bruxelles sau din Spania. Nu pot accepta ca jandarmeria să fie acuzată de proceduri care sunt practicate în alte state.

Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state membre. Vrem să vă fim parteneri egali. Nimeni nu va putea întoace România din parcursul său european.

Esteban Gonzalez Pons (PPE): Suntem aici pentru a discuta chestiuni care ne afectează pe toți. Europa nu este doar o piață unică, suntem și o comunitate de valori. Când statele membre au semant tratatul au semant și aderarea la aceste valori. Nu este o chestiune de diviziune între est și vest. Știm cât este de greu să treci de la dictatură la democrație. Nu putem înțelege reacția extremă a guvernului când mii de români din diasporă au încercat să își facă vocea auzită. Puteți ignora vocile noastre, dar nu puteși ignora vocile propriului popor.

Ce interese ascunse se află în spatele acțiunilor guvernului dumneavoastră? Cetățenii dumneavoadtră nu vor decât să aibă un trai mai bun în propria țară.

Puteți să vă ascultați poporul, Comisia, Parlamentul European, sau puteți să le ignorați.

Josef Weidenholzer, vicepreședintele S&D: Punctul de plecare al României a fost foarte dificil, de aceea s-a instaurat mecanismul MCV. Este necesar să aflăm mai multe despre rolul servicilor de informații din România pentru că combaterea corupției ține de organisme independente.

Monica Macovei (ECR): Românii suferă din cauza unui guvern care lucrează acum împotriva lor. România nu este un guvern corupt, ci fiecare om cinstit. Justiția este primul dușman al PSD și ALDE. Se folosesc acum de niște protocoale pentru a scăpa de pușcărie. Românii protestează. România este un popor viu. 

Guy Verhofstadt, președinte ALDE: România are două probleme: corupția răspândită și servicile secrete. Un stat în stat. Mesajul meu astăzi este că ambele trebuie combătute. Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Pot să vă dau un sfat: nu mergeți pe calea proastă și nu urmați exemplele Ungariei și Poloniei. Independnea tribunalelor trebuie garantată.

Ska Keller, co-președinte Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană: Efortul României de a merge spre democrație nu pote fi subestimat. Este cu atât mai îngrijorător să vedem că faceți pași înapoi. Banii sunt luați de la oameni și merg în buzunarele câtorva oameni. Este dreptul oamenilor la o bună guvernare. Nu ați făcut decât să trimiteți poliția să-i atace. Cetățenii români nu cer decât liberate, să fie liberi de corupție și să se poată exprima. Trebuie să apărăm drepturile cetățenilor români precum și drepturile fiecărui cetățean european.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European: România nu acceptă să fie monedă de schimb. Noi cerem ca fiecare țară să fie judecată în funcție de merite. Justiția se face doar în sala de judecată, nu pe bază de protocoale. Acele vremuri triste nu se pot întoarce. Noi aceste lucruri nu le tolerăm.

Laurențiu Rebega (ECR): Voi spune că în România în ultimii ani s-au impus decizii care au încălcat statul de drept. Aceste decizii au fost impuse însă de Liviu Dragnea. Nu voi fi de acord ca românii să fie pedepsiți pentru ceea ce fac politicienii în țara lor. Măsurile trebuie luate contra lor și nu împotriva cetățenilor României. România este o țară pro-europeană. 

Sophia in’t Veld (ALDE): Sunt dezamăgită de discursul dumneavoastră. Noi nu atacăm România. Vă sugerăm să acceeptați mâna pe care o întindem. Trebuie să vedeți dezbaterea ca pe o încercare de a crea o cultură a statului de drept pe tot teritoriul Uniunii Europene. Voi cere tuturor partidelor politice să facă campanie împotriva referemdnului LGBTI.

Lopez Aguilar (S&D): Doamnă prim-ministru, Parlamentul European nu este o putere străină care acționează în România pentru că reprezintă cetățenii europeni și un loc de unde și dumneavoastră veniți. Vă încurajăm în lupta împotriva corupției, dar faceți diferenâa de comportamentle guvernelor ungar și polonez. Se va organiza un referendum prin care se intenâioneză interzicerea prin constituție a căsătorilor persoanelor de acelați sex. Vă rog să nu acceptați discriminarea de niciun fel.

Norica Nicolai (ALDE): Ca popor pro-european, suntem foarte constructivi. Poate nu am făcut foarte mult pentru a combate corupția la nivel înalt și v-aș propune, domnule Timmermans, să rugați anumite state membre să nu mai prevadă în legislație posibilitatea de a da mită pentru a obține contracte în străinătate. Dublul standard devine astfel o realitate a acestei dezbateri de la Strasbourg. Asta nu aduce nici mai multă coeziune, nu aduce nici mai multă Europă, ci este dovada unei lipse de analize, obiectivitate și standard. Aș dori să întreb Comisia de ce în ultimul an nu a existat o analiză a corupției la nivelul tuturor statelor membre sau vă plac doar acestea trei?

Siegfried Mureșan (PPE): De doi ani de zile, poporul român se manifestă în stradă pentru apărarea valorilor europene Oamenii cer justiție, oamenii cer dreptate, oamenii cer stat de drept și oamenii cer guvernare și oamenii ies în stradă împreună cu drapelul Uniunii Europene și oamenii întreabă ce poate face Uniunea Europeană pentru noi, iar răspunsul nostru, domnul prim-vicepreședinte Timmermans, stimați colegi, trebuie să fie un răspuns convingător, trebuie să fie un răspuns că o să fim alături de poporul român, să apărăm valorile europene, să spărăm împreună modul de viață european – asta dorește poporul român și asta trebuie să facem și noi. Trebuie să știm, totodată, că oamenii se manifestă împotriva unui guvern care este controlat de preșdintele PSD care este un infractor condamnat de mai multe ori, iar când infractorii fac legi, legile sunt bune pentru infractori, nu sunt bune pentru oameni. De aceea, domnule prim-vicepreșdinte Timmermans, dvs, Comisia Europeană și noi, Parlamentul suntem alături de popor, trebuie să fim alături de ei să apărăm valorile europene și buna guvernare.

Ioan-Mircea Pașcu (S&D): Dezbaterea privind statul de drept din România a fost așteptată de români cu speranță. Ei se așteptau ca UE să-i ajute să scape de sistemul odios expus aici de prim-ministru. Spre amara lor surpriză, românii primesc apostrofări și amenințări că dacă nu revin imediat la sistemul odios de care încearcă să scape, vor fi penalizați, Românii, cei ma pro-europeni cetățeni, nu merită asta, pentru că românii adevărați sunt cei mulți, care prin votul masiv acordat coaliției în 2016, au cerut să le redea drepturile furate de o justiție politizată.

Premierul Viorica Dăncilă: Vă mulțumesc tuturor pentru poziția pe care ați avut-o. Am văzut lucruri pe care le-am luat în calcul, lucruri constructive, am vrut un dialog constructiv, dar mi-am dat seama că există multă dezinformare și nu acuz pe cei care au spus aceste lucruri, ci pe cei care stau în spatele acestei dezinformări. Domnule Pons, da trebuie să apărăm cetățenii, acest lucru îl cer și eu și nu am să ignor vocea poporului iar martor este larga susținere populară pe care o avem în România. Ascult pe toată lumea de bună credință și vreau un dialog constructiv, dar un dialog care să fie corect pentru România și pentru UE.

Doamna Macovei, știu despre dezinformările dvs. Acest guvern pe care îl criticați atât de des a adus o creștere economică de 7%, a crescut nivelul de trai al românilor și de aceea românii îl iubesc. Nu vă face cinste să aduceți lupta politică internă în Parlamentul European, este o lipsă de respect față de poporul român.

Nu am să pot să răspund la toată lumea, ar fi foarte mult timp dar vreau să mai dau câteva răspunsuri. Da, România este divizată, iar eu vreau ca România să fie unită și trebuie să avem grijă de un lucru și vă spune o țară europeană. Da, avem dialog și nu trebuie să încercăm, indiferent de lucrul politic să ne învrăjbim unii pe alții, împreună trebuie să creionăm viitorul UE începând cu anul viitor. Haideți să vedem lucrurile care ne unesc și să lăsăm deoparte lucrurile care ne divizează. Ceea ce avem de îndreptat vom îndrepta, sunt dispusă dialogului.

Domnule Curao, reforma privind justiția este inițiată în Parlament. Parlamentul este cel ales în mod democratic, este expresia voinței poporului. Vedeți că și aici există dezinformare? Pentru că au arătat cu degetul spre Guvern. Nu, în Parlament au fost inițiate aceste legi.

Domnule Rebega, nu aduceți lupta politică în Parlamentul European, nu este corect față de români. Poate ar trebui să vă gândiți că ați candidat pe listele partidului social democrat, dar nu vă judec eu pentru că nu am dreptul, vă văr judeca cei care v-au susținut și pe care acum i-ați dezamăgit.

Doamna Inwelt, Parlamentul European nu este inamicul meu, am fost europarlamentar 9 ani de zile și nu să mă abat niciodată de la valorile europene. Poate nu toate lucrurile sunt corecte, poate nu toate lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, dar sunt convinsă că un dialog constructiv și faptul că puteți să ascultați toate părțile și vom ține mai puțin cont de cei care nu vor să fie înțekeger și dialog în PE, care vin cu dezinformări, care au dezinformat întptdeauna, nu numai acum, cred că lucrurile se pot îndrepta.

Domnule prim-vicepreședinte Timmermans, cu siguranță vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi, ministrul Justiției, prezent lângă mine, va merge la Comisia de la Veneția. România este o șară propeuropeană și cu siguranță nu se va abate de la drumul pro-european și vă spune asta o fostă colegă de-a dumneavoastră. Vă rog să aveți încredere în România și să aveți încredere în parcursul european și respectarea statului de drept în țara mea. Vă mulțumesc!

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Am văzut foarte îndeaproate ceea ce se întmplâ în românia în ultimii 30 de ani de viațp politică. Poporul a început să se elibereze de un sistem extrem de corupt. Dacă ne uităm astăzi, vedem că s-au făcut progrese enorme. mă ingrijorează lucururile astăzi pentru că pe utlima 100 de metri riscăm sî nu trecem linia de sosire și să mergem în direcția opusă și să distrugem una dintre cele mai importante realizări ale poporului român: eliberarea de u nregim corupt. 

Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut și cele care vor veni. Eu voi continua dialogul cu guvernul român.

Voi fi foarte meticulos și precis. Miza acestui proces este foarte importantă pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român. Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluare noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosm alte mijloace, o vom face.

Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol foarte în serios.

Am senzația că este un ”deja-vu all over again”. Când critic pe cineva aud imediat ”standarde duble”. Am spus foarte clar astăzi că noi nu am făcut decât o evaluare la rece a situației din România și am analizat propunerile de legislație din România.

Ne uităm la fapte. Tratăm toate statele membre pe baza acelor probleme specifice. Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european.

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Intensitatea și emoțiile au arătat cât este de improtat subiectul dezbătut. Aș dori să vă asigur că președinția austriacă acordă o importanță deosebită statului de drept și valorilor fundamentale ale UE. Consiliul va continua să urmărească această chestiune îndeaproape.

 

FOTO: European Parliament

Dezbaterea de miercuri, organizată la propunerea Grupului Verzilor din Parlamentul European, va preceda recomandările pe care Comisia de la Veneția urmează să le dea publicității la mijlocul lunii octombrie cu privire la modificarea legilor Justiției – Codul Penal și Codul de Procedură Penală, dar și dezbaterea privind Viitorul Europei cu președintele Klaus Iohannis din data de 24 octombrie, tot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Dezbaterea de la Strasbourg va fi urmată de o rezoluție al cărei vot este programat pe data de 1 noiembrie. De asemenea, până la finalul anului România așteaptă publicarea raportului de monitorizare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene: ”Nu vom ezita să chemăm Guvernul român în instanță”

Un preludiu politic al dezbaterii din plen a fost pus în scenă luni, sub auspiciile Comisiei LIBE a Parlamentului European, acolo unde membrii Comisiei și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au avut un schimb de opinii cu privire la „situația din România, inclusiv independența justiției”.

Foto: European Parliament

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat luni România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră – îndeosebi violențele de la protestul din 10 august – să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Dezbaterea din Comisia LIBE

Înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției, întâlnire cu Frans Timmermans după dezbaterile aprinse din Comisia LIBE

În contextul avertismentelor lansate de Frans Timmermans, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de marţi la Strasbourg, pentru a avea discuţii punctuale cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pe tema legilor justiţiei.

Foto: Guvernul României

În intervenția sa din cadrul Comisiei LIBE, înaltul oficial european, coleg în familia socialiștilor europeni cu liderii și membrii PSD, a criticat faptul că președintele Klaus Iohannis a fost forțat de Curtea Constituțională să o demită pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, a cărei activitate a determinat nota pozitivă a ultimelor rapoarte MCV, și a făcut un apel la importanța recomandărilor Comisiei de la Veneția.

”Curtea Constituțională l-a obligat pe președinte să fie de acord cu această demitere. Activitatea DNA este unul dintre motivele pentru care raportul MCV a fost unul pozitiv. (…) Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire. S-au făcut progrese, însă ele nu sunt ireversibile. Riscă să submineze obiectivul nostru comun. Ar fi tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului ați începe să alergați în cealaltă direcțieDacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita chiar să aducem Guvernul român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a conchis prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Premierul României, față în față cu liderii politici din Parlamentul European înaintea dezbaterii de miercuri

Reamintim că, în contextul dezbaterii de miercuri, șefa guvernului de la București a efectuat săptămâna trecută o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat pe marginea atașamentului Guvernului României față de valorile europene cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmanncu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker îl compară pe Viktor Orban cu Marine Le Pen: Nu există loc pentru conservatorii din Ungaria în PPE

Published

on

© European Commission

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker: Nimeni din Europa nu s-ar opune unei amânări a Brexit-ului | Guvernul britanic: Respingem sugestia președintelui Comisiei Europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că guvernul britanic va putea, cel mai probabil, să obțină o amânare a termenului de 29 martie, prevăzut pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dacă va solicita acest lucru, informează DPA, citat de Agerpres.

”Orice decizie de a solicita mai mult timp ţine de Marea Britanie. Dacă s-ar face o astfel de cerere, nimeni din Europa nu i s-ar opune”, a spus Juncker într-un interviu acordat ziarului german Stuttgarter Zeitung.

”Dacă întrebaţi cât timp poate fi amânată retragerea, nu am niciun termen-limită în vedere”, a adăugat el.

”Când vine vorba de Brexit, e ca la tribunal sau pe ocean: suntem la mila Domnului”, a comentat Juncker.

În ceea ce privește trimiterea de europarlamentari la Bruxelles, în eventualitatea în care Regatul Unit va participa la alegerile din mai ca urmare a unei posibile prelungiri a articolului 50, președintele Comisiei Europene a precizat că ar fi un scenariu ”greu de imaginat” și ”o glumă întârziată a istoriei”, mai spune Agerpres, care citează PA. 

La sosirea sa la Bruxelles pentru a participa la o reuniune cu colegii europeni, Callanan a insistat că premierul britanic Theresa May s-a exprimat clar asupra respectării termenului de 29 martie. PA menţionează că există informaţii potrivit cărora unii membri ai cabinetului de la Londra au făcut presiuni pentru solicitarea unei amânări.

Prim-ministrul britanic Theresa May încearcă să convingă parlamentul de la Londra să valideze acordul de retragere semnat cu liderii UE în noiembrie 2018 şi pe care Bruxellesul a subliniat că nu-l va modifica. Principalul punct de dezacord este aşa-zisa ”plasă de siguranţă”, clauza ce garantează că între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda nu va exista o frontieră fizică după Brexit.

În cadrul demersurilor vizând să se evite ieşirea Marii Britanii din UE la 29 martie fără un acord prealabil – adică un Brexit fără acord –, luni seara negociatori britanici s-au întâlnit la Bruxelles cu principalul negociator al UE, Michel Barnier.

Un purtător de cuvânt guvernamental britanic a declarat ulterior că întâlnirea dintre Barnier, ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, şi consilierul juridic al Coroanei şi guvernului pentru Anglia şi Ţara Galilor, Geoffrey Cox, a fost consacrată ”rezolvării chestiunii nefinalizate a backstop-ului” şi a fost una ”productivă”.

”Am convenit să explorăm în continuare folosirea unor aranjamente alternative, mai ales în vederea asigurării absenţei unei frontiere dure în Irlanda de Nord”, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Presa britanică vehiculează că cei care sunt împotriva strategiei Theresei May – și anume ”acordul meu sau niciun acord” – privind Brexit intenționează să mobilizeze publicul și politicienii britanici, plan ce implică organizarea unui marș la Londra, pe 23 martie, cu doar șase zile înainte ca Regatul Unit să părăsească, teoretic, Uniunea Europeană.

Scopul acestuia este acela de a transmite amploarea anxietății publice privind cele două opțiuni referitoare la Brexit pe care le oferă premierul britanic, Theresa May.

Se așteaptă, de asemenea, ca pe 25 și 26 martie parlamentarii britanici să adopte un amendament ”letal” care îi va permite ca acordul premierului Theresa May să primească votul de încredere în Legislativul de la Londra, dar doar după ce acesta va fi fost supus unei consultări populare ce îmbracă forma unui referendum.

Având în vedere termenul scurt, organizarea unui astfel de referendum implică, de asemenea, și prelungirea Articolului 50.

Dacă cetățenii britanici vor respinge acordul convenit de May în luna noiembrie a anului trecut, atunci, cel mai probabil, Regatul Unit va rămâne în Uniunea Europeană.

În luna octombrie a anului 2018, aproximativ 700.000 de persoane din întreg Regatul Unit au demostrat pașnic, solicitând organizarea unui al doilea referendum. Evenimentul a fost cea mai amplă formă de manifestare a opoziției populare față de politica guvernamentală, de la protestele împotriva implicării britanice în războiul din Irak, desfășurare în 2003.

Evenimentul care va fi organizat pe data de 23 martie se va desfășura sub sloganul ”Put it to the People”, iar organizatorii precizează că acesta are drept scop să-i reunească pe cei care doresc evitarea unui Brexit dezastruos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România. Laura Codruța Kovesi este un procuror excelent

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidat din partea socialiștilor europeni la funcţa de preşedinte al executivului european, Frans Timmermans, a afirmat că ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România și a avut doar cuvinte de laudă la adresa fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afirmând că aceasta este un procuror excelent.

”Ritmul luptei anticorupţie nu trebuie încetinit în România. Nu poate exista nicio amnistie pentru politicienii corupți care au fost condamnați în justiție. Am fost destul de brutal cu (n.r. guvernanţii) românii în aceste aspecte și voi continua să fiu clar în această privință. Cred că în lupta împotriva corupției, în viziunea mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Pot depune mărturie că am văzut-o la treabă și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România”, a declarat Timmermans, conform unei înregistrări difuzate pe contul de Twitter al Euronews.


Afirmațiile prim-vicepreședintelui vin în contextul în care Laura Codruța Kovesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018, în calitate de suspect pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu de procurorul Adina Florea, cu doar o săptămână înainte de audierea sa în Comisia Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European.

Această hotărâre a provocat îngrijorarea instituțiilor europene, dar și a partenerilor europeni ai României.

Citiți și:
Prima reacție a Comisiei Europene în cazul Kovesi: Toți candidații pentru funcția de procuror european trebuie să fie tratați corect
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german îi cere lui Frans Timmermans să activeze Articolul 7 împotriva României ca urmare a declanșării anchetei împotriva Laurei Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending