Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO&TEXT | Situația din România, dezbătută de Parlamentul European în prezența premierului Viorica Dăncilă: ”Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european”

Published

on

Membrii Parlamentului European dezbat miercuri, în prezența premierului Viorica Dăncilă, situația statului de drept din România dar și evoluția țării noastre în contextul protestelor violente din 10 august, la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativul european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea de miercuri este cea de-a treia astfel de reuniune politică privind România în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Calea Europeană transmite LIVE în format VIDEO&TEXT dezbaterea din plenul Parlamentului European.

LIVE TEXT

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Aș dori să subliniez importanța valorilor comune ale UE. Este important ca fiecare stat să proteje aceste valori care nu sunt negocialbile. Este important să păstrăm un dialog și să cooperăm. Consiliul abordează situația din România în concluziile sale din MCV. De mare importanță și valoare sunt avizele date de Comisia de la Veneția. 

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Ultima data am discutat statul de drept din România în februarie. Suntem conțtienți că inițiativele autorităților române, reforma legilor juștiției au dus la îngirjorările multor paryteneri externi. Ca gardian al tratatelor și valorilor fundamentale, Comisia intervine pe baza unor date concrete. Aș dori să fac un invetar al schimbărilor.

Legile justiției: În ultimul an, aceste legi au fost amendate de parlamentul europen și de mai mulți parteneri externi ai României. Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări. Parlamentul României nu a dat semne că răspunde la recomandările primite.

Codurile penale: Parlamentul a lansat în mai o procedură de a le amenda. Amendamentele au fost contestate în fața Curții Constituționale. Comisia de la Veneția pregătește un alt aviz care va fi probabil adoptat în octombrie.

Climatul necesar pentru o reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete. Este nevoie de o independență a justiției. Aceste reforme nu trebuie să aibă un impact asupra justiției.

Procedura de demitere a șefei DNA: Până acum, activitatea DNA a fost motivul pentru care Comisia a făcut o evaluare pozitivă la ultimul MCV. Comisia a recomandat ca autoritățle să cearp ajutorul Comisiei în acest sens.

Independența sistemului judiciar din România sunt esențiale pentru a combate copruția. Lucrurile merg înspre înapoi. Comisia a cerut autorităților române să continue acestă cursă. Am încredere că dialogul va continua și vom fi meticuloși.

Ultimele evoluții sunt de mare îngrijoare pentru Comisie.

Președintele Juncker și cu mine am făcut o declarație în ianuarie. Ireversibiltiatea progresului pe care l-a făcut România în ceea ce privește lupta împotriva corupției este extrem de importantă.

Nu vom ezita să acționăm atunci când există incompatibilitate cu tratatele.

Cred că încă mai avem o șansă. Legile nu au fost promulgate pentru a învârti această tendință.

Premierul Viorica Dăncilă: Am venit  pentru că vă prețuiesc și pentru că vă respect. Pentru cine dorim să construim un sistem al justiției viabil în România? Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetăâeni. De la la cetpțeni trebuei să înceapă orice justiție. Este legitim să ne întrebăm în ce fel a apărat cetățenii români MCV în rapoartele lor. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea. Cer să ni se spună cine a omis aceste realități de neconceput. Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuei ăs începem.

Prin dosarele contrafăcute au fost înlăturați din funcție 4 judecători ai Înaltei Curți, un procuror general, un șef de Parchet superior. În final dosarele au fost clasate sau au fost achitați.

Vă asigur că avem bună credință și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

De acum, nu se mai pot ignora abuzurile din România. Puneți-vă întrebare de ce vi s-au ascuns aceste lucuri?

Mitingul din 10 august: Văd că este acuzată jandarmenria română. Nu am văzut aceeași poziție legată de evenimentul de la Bruxelles sau din Spania. Nu pot accepta ca jandarmeria să fie acuzată de proceduri care sunt practicate în alte state.

Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state membre. Vrem să vă fim parteneri egali. Nimeni nu va putea întoace România din parcursul său european.

Esteban Gonzalez Pons (PPE): Suntem aici pentru a discuta chestiuni care ne afectează pe toți. Europa nu este doar o piață unică, suntem și o comunitate de valori. Când statele membre au semant tratatul au semant și aderarea la aceste valori. Nu este o chestiune de diviziune între est și vest. Știm cât este de greu să treci de la dictatură la democrație. Nu putem înțelege reacția extremă a guvernului când mii de români din diasporă au încercat să își facă vocea auzită. Puteți ignora vocile noastre, dar nu puteși ignora vocile propriului popor.

Ce interese ascunse se află în spatele acțiunilor guvernului dumneavoastră? Cetățenii dumneavoadtră nu vor decât să aibă un trai mai bun în propria țară.

Puteți să vă ascultați poporul, Comisia, Parlamentul European, sau puteți să le ignorați.

Josef Weidenholzer, vicepreședintele S&D: Punctul de plecare al României a fost foarte dificil, de aceea s-a instaurat mecanismul MCV. Este necesar să aflăm mai multe despre rolul servicilor de informații din România pentru că combaterea corupției ține de organisme independente.

Monica Macovei (ECR): Românii suferă din cauza unui guvern care lucrează acum împotriva lor. România nu este un guvern corupt, ci fiecare om cinstit. Justiția este primul dușman al PSD și ALDE. Se folosesc acum de niște protocoale pentru a scăpa de pușcărie. Românii protestează. România este un popor viu. 

Guy Verhofstadt, președinte ALDE: România are două probleme: corupția răspândită și servicile secrete. Un stat în stat. Mesajul meu astăzi este că ambele trebuie combătute. Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Pot să vă dau un sfat: nu mergeți pe calea proastă și nu urmați exemplele Ungariei și Poloniei. Independnea tribunalelor trebuie garantată.

Ska Keller, co-președinte Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană: Efortul României de a merge spre democrație nu pote fi subestimat. Este cu atât mai îngrijorător să vedem că faceți pași înapoi. Banii sunt luați de la oameni și merg în buzunarele câtorva oameni. Este dreptul oamenilor la o bună guvernare. Nu ați făcut decât să trimiteți poliția să-i atace. Cetățenii români nu cer decât liberate, să fie liberi de corupție și să se poată exprima. Trebuie să apărăm drepturile cetățenilor români precum și drepturile fiecărui cetățean european.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European: România nu acceptă să fie monedă de schimb. Noi cerem ca fiecare țară să fie judecată în funcție de merite. Justiția se face doar în sala de judecată, nu pe bază de protocoale. Acele vremuri triste nu se pot întoarce. Noi aceste lucruri nu le tolerăm.

Laurențiu Rebega (ECR): Voi spune că în România în ultimii ani s-au impus decizii care au încălcat statul de drept. Aceste decizii au fost impuse însă de Liviu Dragnea. Nu voi fi de acord ca românii să fie pedepsiți pentru ceea ce fac politicienii în țara lor. Măsurile trebuie luate contra lor și nu împotriva cetățenilor României. România este o țară pro-europeană. 

Sophia in’t Veld (ALDE): Sunt dezamăgită de discursul dumneavoastră. Noi nu atacăm România. Vă sugerăm să acceeptați mâna pe care o întindem. Trebuie să vedeți dezbaterea ca pe o încercare de a crea o cultură a statului de drept pe tot teritoriul Uniunii Europene. Voi cere tuturor partidelor politice să facă campanie împotriva referemdnului LGBTI.

Lopez Aguilar (S&D): Doamnă prim-ministru, Parlamentul European nu este o putere străină care acționează în România pentru că reprezintă cetățenii europeni și un loc de unde și dumneavoastră veniți. Vă încurajăm în lupta împotriva corupției, dar faceți diferenâa de comportamentle guvernelor ungar și polonez. Se va organiza un referendum prin care se intenâioneză interzicerea prin constituție a căsătorilor persoanelor de acelați sex. Vă rog să nu acceptați discriminarea de niciun fel.

Norica Nicolai (ALDE): Ca popor pro-european, suntem foarte constructivi. Poate nu am făcut foarte mult pentru a combate corupția la nivel înalt și v-aș propune, domnule Timmermans, să rugați anumite state membre să nu mai prevadă în legislație posibilitatea de a da mită pentru a obține contracte în străinătate. Dublul standard devine astfel o realitate a acestei dezbateri de la Strasbourg. Asta nu aduce nici mai multă coeziune, nu aduce nici mai multă Europă, ci este dovada unei lipse de analize, obiectivitate și standard. Aș dori să întreb Comisia de ce în ultimul an nu a existat o analiză a corupției la nivelul tuturor statelor membre sau vă plac doar acestea trei?

Siegfried Mureșan (PPE): De doi ani de zile, poporul român se manifestă în stradă pentru apărarea valorilor europene Oamenii cer justiție, oamenii cer dreptate, oamenii cer stat de drept și oamenii cer guvernare și oamenii ies în stradă împreună cu drapelul Uniunii Europene și oamenii întreabă ce poate face Uniunea Europeană pentru noi, iar răspunsul nostru, domnul prim-vicepreședinte Timmermans, stimați colegi, trebuie să fie un răspuns convingător, trebuie să fie un răspuns că o să fim alături de poporul român, să apărăm valorile europene, să spărăm împreună modul de viață european – asta dorește poporul român și asta trebuie să facem și noi. Trebuie să știm, totodată, că oamenii se manifestă împotriva unui guvern care este controlat de preșdintele PSD care este un infractor condamnat de mai multe ori, iar când infractorii fac legi, legile sunt bune pentru infractori, nu sunt bune pentru oameni. De aceea, domnule prim-vicepreșdinte Timmermans, dvs, Comisia Europeană și noi, Parlamentul suntem alături de popor, trebuie să fim alături de ei să apărăm valorile europene și buna guvernare.

Ioan-Mircea Pașcu (S&D): Dezbaterea privind statul de drept din România a fost așteptată de români cu speranță. Ei se așteptau ca UE să-i ajute să scape de sistemul odios expus aici de prim-ministru. Spre amara lor surpriză, românii primesc apostrofări și amenințări că dacă nu revin imediat la sistemul odios de care încearcă să scape, vor fi penalizați, Românii, cei ma pro-europeni cetățeni, nu merită asta, pentru că românii adevărați sunt cei mulți, care prin votul masiv acordat coaliției în 2016, au cerut să le redea drepturile furate de o justiție politizată.

Premierul Viorica Dăncilă: Vă mulțumesc tuturor pentru poziția pe care ați avut-o. Am văzut lucruri pe care le-am luat în calcul, lucruri constructive, am vrut un dialog constructiv, dar mi-am dat seama că există multă dezinformare și nu acuz pe cei care au spus aceste lucruri, ci pe cei care stau în spatele acestei dezinformări. Domnule Pons, da trebuie să apărăm cetățenii, acest lucru îl cer și eu și nu am să ignor vocea poporului iar martor este larga susținere populară pe care o avem în România. Ascult pe toată lumea de bună credință și vreau un dialog constructiv, dar un dialog care să fie corect pentru România și pentru UE.

Doamna Macovei, știu despre dezinformările dvs. Acest guvern pe care îl criticați atât de des a adus o creștere economică de 7%, a crescut nivelul de trai al românilor și de aceea românii îl iubesc. Nu vă face cinste să aduceți lupta politică internă în Parlamentul European, este o lipsă de respect față de poporul român.

Nu am să pot să răspund la toată lumea, ar fi foarte mult timp dar vreau să mai dau câteva răspunsuri. Da, România este divizată, iar eu vreau ca România să fie unită și trebuie să avem grijă de un lucru și vă spune o țară europeană. Da, avem dialog și nu trebuie să încercăm, indiferent de lucrul politic să ne învrăjbim unii pe alții, împreună trebuie să creionăm viitorul UE începând cu anul viitor. Haideți să vedem lucrurile care ne unesc și să lăsăm deoparte lucrurile care ne divizează. Ceea ce avem de îndreptat vom îndrepta, sunt dispusă dialogului.

Domnule Curao, reforma privind justiția este inițiată în Parlament. Parlamentul este cel ales în mod democratic, este expresia voinței poporului. Vedeți că și aici există dezinformare? Pentru că au arătat cu degetul spre Guvern. Nu, în Parlament au fost inițiate aceste legi.

Domnule Rebega, nu aduceți lupta politică în Parlamentul European, nu este corect față de români. Poate ar trebui să vă gândiți că ați candidat pe listele partidului social democrat, dar nu vă judec eu pentru că nu am dreptul, vă văr judeca cei care v-au susținut și pe care acum i-ați dezamăgit.

Doamna Inwelt, Parlamentul European nu este inamicul meu, am fost europarlamentar 9 ani de zile și nu să mă abat niciodată de la valorile europene. Poate nu toate lucrurile sunt corecte, poate nu toate lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, dar sunt convinsă că un dialog constructiv și faptul că puteți să ascultați toate părțile și vom ține mai puțin cont de cei care nu vor să fie înțekeger și dialog în PE, care vin cu dezinformări, care au dezinformat întptdeauna, nu numai acum, cred că lucrurile se pot îndrepta.

Domnule prim-vicepreședinte Timmermans, cu siguranță vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi, ministrul Justiției, prezent lângă mine, va merge la Comisia de la Veneția. România este o șară propeuropeană și cu siguranță nu se va abate de la drumul pro-european și vă spune asta o fostă colegă de-a dumneavoastră. Vă rog să aveți încredere în România și să aveți încredere în parcursul european și respectarea statului de drept în țara mea. Vă mulțumesc!

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Am văzut foarte îndeaproate ceea ce se întmplâ în românia în ultimii 30 de ani de viațp politică. Poporul a început să se elibereze de un sistem extrem de corupt. Dacă ne uităm astăzi, vedem că s-au făcut progrese enorme. mă ingrijorează lucururile astăzi pentru că pe utlima 100 de metri riscăm sî nu trecem linia de sosire și să mergem în direcția opusă și să distrugem una dintre cele mai importante realizări ale poporului român: eliberarea de u nregim corupt. 

Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut și cele care vor veni. Eu voi continua dialogul cu guvernul român.

Voi fi foarte meticulos și precis. Miza acestui proces este foarte importantă pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român. Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluare noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosm alte mijloace, o vom face.

Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol foarte în serios.

Am senzația că este un ”deja-vu all over again”. Când critic pe cineva aud imediat ”standarde duble”. Am spus foarte clar astăzi că noi nu am făcut decât o evaluare la rece a situației din România și am analizat propunerile de legislație din România.

Ne uităm la fapte. Tratăm toate statele membre pe baza acelor probleme specifice. Ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european.

Juliane Bogner-Strass, reprezentantul din partea Consiliului: Intensitatea și emoțiile au arătat cât este de improtat subiectul dezbătut. Aș dori să vă asigur că președinția austriacă acordă o importanță deosebită statului de drept și valorilor fundamentale ale UE. Consiliul va continua să urmărească această chestiune îndeaproape.

 

FOTO: European Parliament

Dezbaterea de miercuri, organizată la propunerea Grupului Verzilor din Parlamentul European, va preceda recomandările pe care Comisia de la Veneția urmează să le dea publicității la mijlocul lunii octombrie cu privire la modificarea legilor Justiției – Codul Penal și Codul de Procedură Penală, dar și dezbaterea privind Viitorul Europei cu președintele Klaus Iohannis din data de 24 octombrie, tot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Dezbaterea de la Strasbourg va fi urmată de o rezoluție al cărei vot este programat pe data de 1 noiembrie. De asemenea, până la finalul anului România așteaptă publicarea raportului de monitorizare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene: ”Nu vom ezita să chemăm Guvernul român în instanță”

Un preludiu politic al dezbaterii din plen a fost pus în scenă luni, sub auspiciile Comisiei LIBE a Parlamentului European, acolo unde membrii Comisiei și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au avut un schimb de opinii cu privire la „situația din România, inclusiv independența justiției”.

Foto: European Parliament

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat luni România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră – îndeosebi violențele de la protestul din 10 august – să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Dezbaterea din Comisia LIBE

Înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției, întâlnire cu Frans Timmermans după dezbaterile aprinse din Comisia LIBE

În contextul avertismentelor lansate de Frans Timmermans, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de marţi la Strasbourg, pentru a avea discuţii punctuale cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pe tema legilor justiţiei.

Foto: Guvernul României

În intervenția sa din cadrul Comisiei LIBE, înaltul oficial european, coleg în familia socialiștilor europeni cu liderii și membrii PSD, a criticat faptul că președintele Klaus Iohannis a fost forțat de Curtea Constituțională să o demită pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, a cărei activitate a determinat nota pozitivă a ultimelor rapoarte MCV, și a făcut un apel la importanța recomandărilor Comisiei de la Veneția.

”Curtea Constituțională l-a obligat pe președinte să fie de acord cu această demitere. Activitatea DNA este unul dintre motivele pentru care raportul MCV a fost unul pozitiv. (…) Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire. S-au făcut progrese, însă ele nu sunt ireversibile. Riscă să submineze obiectivul nostru comun. Ar fi tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului ați începe să alergați în cealaltă direcțieDacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita chiar să aducem Guvernul român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a conchis prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Premierul României, față în față cu liderii politici din Parlamentul European înaintea dezbaterii de miercuri

Reamintim că, în contextul dezbaterii de miercuri, șefa guvernului de la București a efectuat săptămâna trecută o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat pe marginea atașamentului Guvernului României față de valorile europene cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmanncu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 
Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat miercuri primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind un pas important în vederea deblocării celor 16,6 miliarde de euro detaliate în documentul depus de Lisabona la 22 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, cele 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) oferă Portugaliei sprijinul necesar pentru a implementa măsurile cruciale de investiții și de reformă.

Comisia Europeană a evaluat PNRR-ul Portugaliei pornind de la criteriile stabilite în cadrul Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență: dacă investițiile și reformele cuprinse în documentul depus sprijină tranziția verde și digitală, dacă acestea contribuie la gestionarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul Semestrului European și dacă consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

În urma acestei analize, instituția europeană a constatat că Planul Național de Redresare și Reziliență al Portugaliei include un set extins de reforme și investiții a căror sinergie contribuie la abordarea provocărilor economice și sociale prezentate în recomandările specifice de țară înaintate Lisabonei în cadrul evaluărilor Semestrului European din 2019 și 2020: accesibilitatea și reziliența serviciilor sociale și a sistemului de sănătate, piața forței de muncă, educație, cercetare, dezvoltare și inovare, tranziție verde și digitală.

Planul Portugaliei cuprinde proiecte distribuite pe șase domenii europene. Aceste proiecte de investiții abordează aspecte comune tuturor statelor membre, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

De asemenea, Lisabona a direcționat 38% dintre fondurile alocate prin MRR către măsuri menite să sprijine obiectivele climatice, transpuse în: investiții prin care va fi finanțat un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.

În egală măsură, Portugalia va folosi 22% dintre fondurile alocate pentru a sprijini tranziția digitală. Obiectivele în acest sector sunt: digitalizarea administrației publice și modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate, crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale și centre de formare profesională.

Prin acest aviz pozitiv, Comisia Europeană invită Consiliul să aprobe formal, în maximum patru săptămâni, planul Portugaliei.

Acceptul dat de Consiliu va permite astfel Comisiei Europene să vireze Portugaliei primele fonduri din Mecanismul de Redresare și reziliență, sub formă de prefinanțare de până la 13% din bugetul total al planului, adică 2,2 miliarde de euro.

După Portugalia, este de așteptat ca și Spania să primească această veste pozitivă, în contextul în care Ursula von der Leyen a început turneul NextGenerationEU, statul iberic fiind al doilea popas al oficialului european. 

În ceea ce privește țara noastră, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE17 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending