Connect with us

JUSTIȚIE

VIDEO & TEXT | Comisia LIBE din Parlamentul European a discutat, în prezenţa prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre situaţia din România: Există riscul real ca România să facă pași înapoi

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) a programat pentru luni seară la Strasbourg o reuniune extraordinară, în cadrul căreia membrii acestei comisii vor avea un schimb de opinii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, privind „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Parlamentului European, relatează Agerpres.

La această întâlnire urmează să se discute şi despre Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Calea Europeană transmite în format video și text dezbaterea din Comisia LIBE.

VIDEO 1:

VIDEO 2:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans:

-Data trecută când am discutat despre România a fost în februarie, am discutat atunci despre statul de drept și putem evalua acum evoluțiile din ultimele luni

-Despre modificările aduse lacodul penal, codul de procedură penală: au dus la o serie de îngrijorări

-mulți români sunt îngrijorați că propunerile de modificări subminează eforturile. Aceste îngrijorări sunt împărtășite de Comisia Europeană

-CE are o analiză obiectivă, clinică

Despre Legile justiției din România: există trei legi majore privind justiția. La finalul trecut, aceste legi au fost modificate de Parlament și au fost criticate

GRECO și Comisia de la Veneția și-au exprimat îngrijorările serioase despre calitatea acestor legi. Avizul final va fi acordat la sfîrșitul acestei luni. Comisia de la Veneția este întotdeauna foarte utilă în privința statului de drept. Parlamentul României nu a răspuns până acum la recomandările făcute.

-Modificările Codului Penal și de Procedură Penală au fost reclamate la Curtea Constituțională, o decizie va fi anunțată luna aceasta

-S-au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea judecătorilor de a condamna corupția la nivel înalt

-sunt întrebări legitime

-trebuie să evităm un impact negativ asupra independenței justiției, asta am discutat cu autoritățile române la cel mai înalt nivel

-Am notat criticile făcute de părți externe și alte state membre, sunt necesare clarificări cu privire la interpretarea anumitor prevederi

Despre demiterea șefei DNA și numirea procurorului general: decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui, CCR l-a obligt pe acesta să fie de acord cu această demitere, deși inițial s-a opus

Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul din motivele principale pentru care raportul MCV din 2017 a fost mai degrabă pozitiv.

Despre cum sunt cheltuite fondurile europene: supraveghem acest proces, de exemplu modificarea legii Curții de Conturi, a condiționalității ex-ante. Orice modificare a legilor în privința acestor instituții va provoca o reacție a Comisiei Europene

Despre MCV: au existat progrese, dar acum există riscul real ca România să facă pași înapoi

Evoluțiile recente sunt sursă de îngrijorare pentru CE

Cu toții am fost șocați cum protestatarii au fost primiți, sper să nu se repete o astfel de situație. Violența nu este niciodată o soluție în politică, cu atât mai puțin într-o democrație UE

Capacitatea de a combate corupția, în pericol

Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport

Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului veți merge în cealaltă direcție

Ne dorim eliminarea MCV

Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezista să luăm măsuri, chiar să aducem în instanță guvernul

Cerem guvernului să ducă pe calea cea bună reformelor și anume să dea curs recomandărilor Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO

Monica Macovei:

Dl Dragnea  a dat indicații pentru a se adopta măsuri legislative care să afecteze independeța presei

Acum, pe lângă problema jsutiției avem și problema presei, pentru că ”încurcă”

Așteptăm investigațiile privind violențele din 10 august

despre schimbările la Codurile Penale: limitarea de un an a investigației. Gândiți-vă la terorism, crimă, spălare de bani, infracțiuni transfrontaliere. Acestea nu vor putea fi investigate într-un an, nu va fi afectată doar România.

Maria Grapini:

-Întrebare pt Timmermans: GRECO, Comisia de la Veneția au discutat cu judecătorii CCR? Dl Zegreanu declara recent că au fost amenințați

O altă problemă: Aveți exemplu de vreo lege din România neavizată de CCR care se aplică în prezent?

Emilian Pavel:

-Către Timmermans: Nu ați făcut nicio referire că în toate rapoartele MCV nu a apărut niciun abuz, precum cel menționat de președintele CCR Augustin Zegrean, neprecizat în MCV

-Protocoalele cu serviciile secrete au afectat foarte mulți oameni

-Cred că MCV, dacă nu este eficient trebuie să dispară, și dacă este eficient să îl aplicăm tuturor statelor UE

-Sa ii cautam si pe cei care dau mita si pe cei care primesc mita si sa-i condamnam.

Traian Ungureanu:

-10 august, un episod dincolo de politică, zeci de mii de oameni au fost umiliți

Tratamentul violent la care aceștia au fost supușinu au nicio scuză

Apoi au fost acuzați de lovitură de stat, de consum de droguri

Nu ar fi mai cinstit, din punctul de vedere al CE, să nu facem confuzia înre România și Guvernul României

Renate Weber:

Dle Timmermans, v-ați referit la protocoalele secrete, declarând că Parlamentul trebuie să reglementeze modul în care acționează Serviciile

dar protocoalele secrete au fost revelate doar în ultimele 4-5 luni

din 2009, din 30.000 de cereri de intercepție numai 3 au fost respinde. Mai există o altă țară UE cu astfel de exemple?

Gabriela Zoană:

Ați vorbit despre independența justiției și despre democrație. Eu sunt avocat și vreau să știu cum vedeți dumneavoastră aceste date?

565 de protocoale secrete încheiate între SRI și diverse instituții ale statului, 18 protocoale secrete încheiate între SRI cu instituții ale justiției, 6 milioane de cetățeni români, adică o treime din populația cu drept de vot, au fost interceptați, înregistrați, filați de serviciile secrete. 2193 de judecători și 1127 de procurori adică aproape 60% din magistrații, judecătorii și procurorii României, au deschise dosare penale.

Ați spus mai devreme că ați fost șocat de imaginile cu protestatarii care au forțat intrarea în guvern.

Domnule președinte, sunteți șocat și de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, la Bruxelles, au folosit aceleași mijloace împotriva protestatarilor și în 29 septembrie, în Spania, au folosit aceleași mijloace înpotriva protestatarilor. Nu mai vreau, domnule președinte, un dublu limbaj în funcție de statul aflat în discuție.

Victor Boștinaru:

Să vorbim despre fapte și legislația din România. Protestul era ilegal și cu violență, jandarmii au fost agresați. Cum se numește asta dacă nu asalt asupra forțelor de ordine?

Plantarea de probe să fie calea pentru justiție?

Președintele Senatului României a fost interceptat 7 ani precum teroriștii sau traficanții ca să afle abia acum câteva zile. Aceasta este lupta împotriva corupției?

Frans Timmermans:

De fiecare dată când sunt critici, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele națiunii lor

Nu, noi criticăm propuneri legislative concrete care credem că sunt un pas înapoi în lupta împotriva corupției

Nu spuneți că atacăm un popor, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente, am văzut prim-ministrul făcând asta curând, dar asta nu funcționează cu mine

Acum vorbim despre lucruri concrete, v-am prezentat unde există probleme

Vorbim azi despre România pentru a evalua când justiția e la un nivel suficient de solid, când progresul este ireversibil, de asta există mecanisme care să întâmpine aceste probleme

Nu vedem progrese, vedem pași înapoi și asta ne îngrijorează foarte mult.

În introducere am dat cazuri concrete, nu doar CE spune asta, ci și GRECO și Comisia Europeană

Hai să facem un dialog pe aceste puncte specifice, nu să facem declarații generalizate, așa cum face și guvernul român

Despre protocoale secrete: da, trebuie anchetate, dar cum pot fi folosite  ca scuză pentru schimbări în legisdlație pentru a limita lupta împotriva corupției?

Despre demonstrații: să vedem care va fi rezultatul anchetei, dar cu toții am văzut imaginile, nu ar fi oameni pe care să îi definești ca huligani, au fost protestatari pașnici, să așteptăm rezultul anchetei.

Doamna Macovei, mi-ați transmis un e-mail despre ce a declarat aseară dl Dragnea despre mass-media, haideți să vedem dacă e o propunere concretă și să vedem dacă e o problemă. Deocamdată nu cred că trebuie deschis un dosar privind independența presei în România.

Despre referendum: Dreptul familiei este de competența statelor membre, dar aș vrea să fac o observație de ordin general. Eu cred cu tărie  în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am 4 copii, dar nu vreau ca valorile familiei să fie folosite drept arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau a justifica altă formă de relație decât cea dintre un bărbat și femeie. E de interes pentru toată lumea să știe că nu poate fi un „combustibil” pentru ura față de alți semeni, să ne întoarcem în timp.

Vom avea o dezbatere și în plenul PE. Până acum, discuțiile cu premierul și guvernul român, au fost constructive dar nu am văzut amendamente în acest sens.

În toate funcțiile pe care le-am avut, vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trăit, dar nu cred că asta se va întâmpla dacă ne vom îndepărta de principiile care ne-au unit, iar unul dintre aceste principii este respectul pentru statul de drept.


Foto: Calea Europeană

Informații de context

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a efectuat la sfârșitul lunii februarie o vizită în România, unde a avut programate întâlniri cu preşedintele României, şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul dar şi cu Laura Codruţa Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a îndemnat atunci România să urmeze progresele pe care le-a înregistrat în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi a comparat acest demers cu un maraton. „Continuaţi să alergaţi, dar nu în direcţia greşită”, a cerut Timmermans, mesajul său fiind acela ca România să alerge în direcţia corectă, pe ultima sută de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare şi Verificare.

Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European (PE) a decis joi ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România, care urma să aibă loc în a doua sesiune din octombrie după dezbaterea de pe 3 octombrie din plenul PE,  atunci când președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul reunit la Strasbourg, să fie amânat pentru luna noiembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a declarat pentru Agerpres, că deşi liderul grupului popularilor (PPE) din PE, Manfred Weber, nu a fost prezent la Conferinţa preşedinţilor, acesta din urmă a fost artizanul înţelegerii cu ceilalţi lideri de grupuri privind amânarea votului din a doua sesiune din octombrie, pentru a nu se suprapune cu prezenţa la Strasbourg a preşedintelui României, care urmează să susţină un discurs despre viitorul Uniunii Europene.

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă. 

Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu  preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Citiți și: 

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Troiţa din Piaţa Universităţii în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, luni, la Troiţa din Piaţa Universităţii, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. Şeful statului a ţinut şi un moment de reculegere.

 

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

Facebook

U.E.4 mins ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL9 mins ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA27 mins ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda56 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.2 hours ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA2 hours ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA3 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

CONSILIUL UE19 hours ago

Miniștrii de externe din UE se reunesc, luni, la Bruxelles: Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru o nouă etapă în relațiile UE-SUA și va prezenta obiectivele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending