Connect with us

JUSTIȚIE

VIDEO & TEXT | Comisia LIBE din Parlamentul European a discutat, în prezenţa prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre situaţia din România: Există riscul real ca România să facă pași înapoi

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) a programat pentru luni seară la Strasbourg o reuniune extraordinară, în cadrul căreia membrii acestei comisii vor avea un schimb de opinii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, privind „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Parlamentului European, relatează Agerpres.

La această întâlnire urmează să se discute şi despre Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Calea Europeană transmite în format video și text dezbaterea din Comisia LIBE.

VIDEO 1:

VIDEO 2:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans:

-Data trecută când am discutat despre România a fost în februarie, am discutat atunci despre statul de drept și putem evalua acum evoluțiile din ultimele luni

-Despre modificările aduse lacodul penal, codul de procedură penală: au dus la o serie de îngrijorări

-mulți români sunt îngrijorați că propunerile de modificări subminează eforturile. Aceste îngrijorări sunt împărtășite de Comisia Europeană

-CE are o analiză obiectivă, clinică

Despre Legile justiției din România: există trei legi majore privind justiția. La finalul trecut, aceste legi au fost modificate de Parlament și au fost criticate

GRECO și Comisia de la Veneția și-au exprimat îngrijorările serioase despre calitatea acestor legi. Avizul final va fi acordat la sfîrșitul acestei luni. Comisia de la Veneția este întotdeauna foarte utilă în privința statului de drept. Parlamentul României nu a răspuns până acum la recomandările făcute.

-Modificările Codului Penal și de Procedură Penală au fost reclamate la Curtea Constituțională, o decizie va fi anunțată luna aceasta

-S-au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea judecătorilor de a condamna corupția la nivel înalt

-sunt întrebări legitime

-trebuie să evităm un impact negativ asupra independenței justiției, asta am discutat cu autoritățile române la cel mai înalt nivel

-Am notat criticile făcute de părți externe și alte state membre, sunt necesare clarificări cu privire la interpretarea anumitor prevederi

Despre demiterea șefei DNA și numirea procurorului general: decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui, CCR l-a obligt pe acesta să fie de acord cu această demitere, deși inițial s-a opus

Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul din motivele principale pentru care raportul MCV din 2017 a fost mai degrabă pozitiv.

Despre cum sunt cheltuite fondurile europene: supraveghem acest proces, de exemplu modificarea legii Curții de Conturi, a condiționalității ex-ante. Orice modificare a legilor în privința acestor instituții va provoca o reacție a Comisiei Europene

Despre MCV: au existat progrese, dar acum există riscul real ca România să facă pași înapoi

Evoluțiile recente sunt sursă de îngrijorare pentru CE

Cu toții am fost șocați cum protestatarii au fost primiți, sper să nu se repete o astfel de situație. Violența nu este niciodată o soluție în politică, cu atât mai puțin într-o democrație UE

Capacitatea de a combate corupția, în pericol

Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport

Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului veți merge în cealaltă direcție

Ne dorim eliminarea MCV

Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezista să luăm măsuri, chiar să aducem în instanță guvernul

Cerem guvernului să ducă pe calea cea bună reformelor și anume să dea curs recomandărilor Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO

Monica Macovei:

Dl Dragnea  a dat indicații pentru a se adopta măsuri legislative care să afecteze independeța presei

Acum, pe lângă problema jsutiției avem și problema presei, pentru că ”încurcă”

Așteptăm investigațiile privind violențele din 10 august

despre schimbările la Codurile Penale: limitarea de un an a investigației. Gândiți-vă la terorism, crimă, spălare de bani, infracțiuni transfrontaliere. Acestea nu vor putea fi investigate într-un an, nu va fi afectată doar România.

Maria Grapini:

-Întrebare pt Timmermans: GRECO, Comisia de la Veneția au discutat cu judecătorii CCR? Dl Zegreanu declara recent că au fost amenințați

O altă problemă: Aveți exemplu de vreo lege din România neavizată de CCR care se aplică în prezent?

Emilian Pavel:

-Către Timmermans: Nu ați făcut nicio referire că în toate rapoartele MCV nu a apărut niciun abuz, precum cel menționat de președintele CCR Augustin Zegrean, neprecizat în MCV

-Protocoalele cu serviciile secrete au afectat foarte mulți oameni

-Cred că MCV, dacă nu este eficient trebuie să dispară, și dacă este eficient să îl aplicăm tuturor statelor UE

-Sa ii cautam si pe cei care dau mita si pe cei care primesc mita si sa-i condamnam.

Traian Ungureanu:

-10 august, un episod dincolo de politică, zeci de mii de oameni au fost umiliți

Tratamentul violent la care aceștia au fost supușinu au nicio scuză

Apoi au fost acuzați de lovitură de stat, de consum de droguri

Nu ar fi mai cinstit, din punctul de vedere al CE, să nu facem confuzia înre România și Guvernul României

Renate Weber:

Dle Timmermans, v-ați referit la protocoalele secrete, declarând că Parlamentul trebuie să reglementeze modul în care acționează Serviciile

dar protocoalele secrete au fost revelate doar în ultimele 4-5 luni

din 2009, din 30.000 de cereri de intercepție numai 3 au fost respinde. Mai există o altă țară UE cu astfel de exemple?

Gabriela Zoană:

Ați vorbit despre independența justiției și despre democrație. Eu sunt avocat și vreau să știu cum vedeți dumneavoastră aceste date?

565 de protocoale secrete încheiate între SRI și diverse instituții ale statului, 18 protocoale secrete încheiate între SRI cu instituții ale justiției, 6 milioane de cetățeni români, adică o treime din populația cu drept de vot, au fost interceptați, înregistrați, filați de serviciile secrete. 2193 de judecători și 1127 de procurori adică aproape 60% din magistrații, judecătorii și procurorii României, au deschise dosare penale.

Ați spus mai devreme că ați fost șocat de imaginile cu protestatarii care au forțat intrarea în guvern.

Domnule președinte, sunteți șocat și de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, la Bruxelles, au folosit aceleași mijloace împotriva protestatarilor și în 29 septembrie, în Spania, au folosit aceleași mijloace înpotriva protestatarilor. Nu mai vreau, domnule președinte, un dublu limbaj în funcție de statul aflat în discuție.

Victor Boștinaru:

Să vorbim despre fapte și legislația din România. Protestul era ilegal și cu violență, jandarmii au fost agresați. Cum se numește asta dacă nu asalt asupra forțelor de ordine?

Plantarea de probe să fie calea pentru justiție?

Președintele Senatului României a fost interceptat 7 ani precum teroriștii sau traficanții ca să afle abia acum câteva zile. Aceasta este lupta împotriva corupției?

Frans Timmermans:

De fiecare dată când sunt critici, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele națiunii lor

Nu, noi criticăm propuneri legislative concrete care credem că sunt un pas înapoi în lupta împotriva corupției

Nu spuneți că atacăm un popor, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente, am văzut prim-ministrul făcând asta curând, dar asta nu funcționează cu mine

Acum vorbim despre lucruri concrete, v-am prezentat unde există probleme

Vorbim azi despre România pentru a evalua când justiția e la un nivel suficient de solid, când progresul este ireversibil, de asta există mecanisme care să întâmpine aceste probleme

Nu vedem progrese, vedem pași înapoi și asta ne îngrijorează foarte mult.

În introducere am dat cazuri concrete, nu doar CE spune asta, ci și GRECO și Comisia Europeană

Hai să facem un dialog pe aceste puncte specifice, nu să facem declarații generalizate, așa cum face și guvernul român

Despre protocoale secrete: da, trebuie anchetate, dar cum pot fi folosite  ca scuză pentru schimbări în legisdlație pentru a limita lupta împotriva corupției?

Despre demonstrații: să vedem care va fi rezultatul anchetei, dar cu toții am văzut imaginile, nu ar fi oameni pe care să îi definești ca huligani, au fost protestatari pașnici, să așteptăm rezultul anchetei.

Doamna Macovei, mi-ați transmis un e-mail despre ce a declarat aseară dl Dragnea despre mass-media, haideți să vedem dacă e o propunere concretă și să vedem dacă e o problemă. Deocamdată nu cred că trebuie deschis un dosar privind independența presei în România.

Despre referendum: Dreptul familiei este de competența statelor membre, dar aș vrea să fac o observație de ordin general. Eu cred cu tărie  în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am 4 copii, dar nu vreau ca valorile familiei să fie folosite drept arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau a justifica altă formă de relație decât cea dintre un bărbat și femeie. E de interes pentru toată lumea să știe că nu poate fi un „combustibil” pentru ura față de alți semeni, să ne întoarcem în timp.

Vom avea o dezbatere și în plenul PE. Până acum, discuțiile cu premierul și guvernul român, au fost constructive dar nu am văzut amendamente în acest sens.

În toate funcțiile pe care le-am avut, vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trăit, dar nu cred că asta se va întâmpla dacă ne vom îndepărta de principiile care ne-au unit, iar unul dintre aceste principii este respectul pentru statul de drept.


Foto: Calea Europeană

Informații de context

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a efectuat la sfârșitul lunii februarie o vizită în România, unde a avut programate întâlniri cu preşedintele României, şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul dar şi cu Laura Codruţa Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a îndemnat atunci România să urmeze progresele pe care le-a înregistrat în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi a comparat acest demers cu un maraton. „Continuaţi să alergaţi, dar nu în direcţia greşită”, a cerut Timmermans, mesajul său fiind acela ca România să alerge în direcţia corectă, pe ultima sută de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare şi Verificare.

Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European (PE) a decis joi ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România, care urma să aibă loc în a doua sesiune din octombrie după dezbaterea de pe 3 octombrie din plenul PE,  atunci când președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul reunit la Strasbourg, să fie amânat pentru luna noiembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a declarat pentru Agerpres, că deşi liderul grupului popularilor (PPE) din PE, Manfred Weber, nu a fost prezent la Conferinţa preşedinţilor, acesta din urmă a fost artizanul înţelegerii cu ceilalţi lideri de grupuri privind amânarea votului din a doua sesiune din octombrie, pentru a nu se suprapune cu prezenţa la Strasbourg a preşedintelui României, care urmează să susţină un discurs despre viitorul Uniunii Europene.

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă. 

Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu  preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Citiți și: 

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg

 

 

.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției i-a desemnat pe cei trei candidați la funcția de procuror european din partea României

Published

on

Daniel Horodniceanu, Cătălin-Laurenţiu Borcoman şi Claudiu Dumitrescu sunt cei trei candidaţi desemnaţi de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror european din partea României în cadrul Parchetului European, o instituție care ar urma să fie operațională viitor și pentru conducerea căreia Laura Codruța Kövesi are cele mai mari șanse.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidaţi la funcţia de procuror european s-a încheiat marţi, după susţinerea interviului de către ultimul candidat înscris în concurs.

“În urma susţinerii interviului, comisia a deliberat şi a selectat trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, în lista pe care Ministerul Justiţiei o va înainta Comisiei de selecţie prevăzută la art. 14 alin. 3 din Regulamentul (UE) 2017/ 1939, în vederea numirii de către Consiliul Uniunii Europene. Cei trei candidaţi selectaţi sunt: Cătălin-Laurenţiu Borcoman, Constantin-Claudiu Dumitrescu şi Daniel-Constantin Horodniceanu”, precizează Ministerul Justiţiei, conform Agerpres.

Sursa citată menţionează că dintre cei opt candidaţi înscrişi iniţial cinci au susţinut interviul, doi s-au retras, iar unul a fost respins de comisia de selecţie întrucât nu îndeplinea condiţiile stabilite la articolul 1 alineat 3 din OUG 8/2019. Patru dintre candidaţii rămaşi în concurs au susţinut interviul în data de 9 iulie, iar cel de-al cincilea în data de 23 iulie.

MJ subliniază că selecţia a fost organizată cu respectarea tuturor procedurilor legale. “Evaluarea candidaţilor a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară”, se mai arată în comunicat.

Cătălin-Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

Constantin-Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader. 

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending