Connect with us

JUSTIȚIE

VIDEO & TEXT | Comisia LIBE din Parlamentul European a discutat, în prezenţa prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre situaţia din România: Există riscul real ca România să facă pași înapoi

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) a programat pentru luni seară la Strasbourg o reuniune extraordinară, în cadrul căreia membrii acestei comisii vor avea un schimb de opinii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, privind „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Parlamentului European, relatează Agerpres.

La această întâlnire urmează să se discute şi despre Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Calea Europeană transmite în format video și text dezbaterea din Comisia LIBE.

VIDEO 1:

VIDEO 2:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans:

-Data trecută când am discutat despre România a fost în februarie, am discutat atunci despre statul de drept și putem evalua acum evoluțiile din ultimele luni

-Despre modificările aduse lacodul penal, codul de procedură penală: au dus la o serie de îngrijorări

-mulți români sunt îngrijorați că propunerile de modificări subminează eforturile. Aceste îngrijorări sunt împărtășite de Comisia Europeană

-CE are o analiză obiectivă, clinică

Despre Legile justiției din România: există trei legi majore privind justiția. La finalul trecut, aceste legi au fost modificate de Parlament și au fost criticate

GRECO și Comisia de la Veneția și-au exprimat îngrijorările serioase despre calitatea acestor legi. Avizul final va fi acordat la sfîrșitul acestei luni. Comisia de la Veneția este întotdeauna foarte utilă în privința statului de drept. Parlamentul României nu a răspuns până acum la recomandările făcute.

-Modificările Codului Penal și de Procedură Penală au fost reclamate la Curtea Constituțională, o decizie va fi anunțată luna aceasta

-S-au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea judecătorilor de a condamna corupția la nivel înalt

-sunt întrebări legitime

-trebuie să evităm un impact negativ asupra independenței justiției, asta am discutat cu autoritățile române la cel mai înalt nivel

-Am notat criticile făcute de părți externe și alte state membre, sunt necesare clarificări cu privire la interpretarea anumitor prevederi

Despre demiterea șefei DNA și numirea procurorului general: decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui, CCR l-a obligt pe acesta să fie de acord cu această demitere, deși inițial s-a opus

Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul din motivele principale pentru care raportul MCV din 2017 a fost mai degrabă pozitiv.

Despre cum sunt cheltuite fondurile europene: supraveghem acest proces, de exemplu modificarea legii Curții de Conturi, a condiționalității ex-ante. Orice modificare a legilor în privința acestor instituții va provoca o reacție a Comisiei Europene

Despre MCV: au existat progrese, dar acum există riscul real ca România să facă pași înapoi

Evoluțiile recente sunt sursă de îngrijorare pentru CE

Cu toții am fost șocați cum protestatarii au fost primiți, sper să nu se repete o astfel de situație. Violența nu este niciodată o soluție în politică, cu atât mai puțin într-o democrație UE

Capacitatea de a combate corupția, în pericol

Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport

Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului veți merge în cealaltă direcție

Ne dorim eliminarea MCV

Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezista să luăm măsuri, chiar să aducem în instanță guvernul

Cerem guvernului să ducă pe calea cea bună reformelor și anume să dea curs recomandărilor Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO

Monica Macovei:

Dl Dragnea  a dat indicații pentru a se adopta măsuri legislative care să afecteze independeța presei

Acum, pe lângă problema jsutiției avem și problema presei, pentru că ”încurcă”

Așteptăm investigațiile privind violențele din 10 august

despre schimbările la Codurile Penale: limitarea de un an a investigației. Gândiți-vă la terorism, crimă, spălare de bani, infracțiuni transfrontaliere. Acestea nu vor putea fi investigate într-un an, nu va fi afectată doar România.

Maria Grapini:

-Întrebare pt Timmermans: GRECO, Comisia de la Veneția au discutat cu judecătorii CCR? Dl Zegreanu declara recent că au fost amenințați

O altă problemă: Aveți exemplu de vreo lege din România neavizată de CCR care se aplică în prezent?

Emilian Pavel:

-Către Timmermans: Nu ați făcut nicio referire că în toate rapoartele MCV nu a apărut niciun abuz, precum cel menționat de președintele CCR Augustin Zegrean, neprecizat în MCV

-Protocoalele cu serviciile secrete au afectat foarte mulți oameni

-Cred că MCV, dacă nu este eficient trebuie să dispară, și dacă este eficient să îl aplicăm tuturor statelor UE

-Sa ii cautam si pe cei care dau mita si pe cei care primesc mita si sa-i condamnam.

Traian Ungureanu:

-10 august, un episod dincolo de politică, zeci de mii de oameni au fost umiliți

Tratamentul violent la care aceștia au fost supușinu au nicio scuză

Apoi au fost acuzați de lovitură de stat, de consum de droguri

Nu ar fi mai cinstit, din punctul de vedere al CE, să nu facem confuzia înre România și Guvernul României

Renate Weber:

Dle Timmermans, v-ați referit la protocoalele secrete, declarând că Parlamentul trebuie să reglementeze modul în care acționează Serviciile

dar protocoalele secrete au fost revelate doar în ultimele 4-5 luni

din 2009, din 30.000 de cereri de intercepție numai 3 au fost respinde. Mai există o altă țară UE cu astfel de exemple?

Gabriela Zoană:

Ați vorbit despre independența justiției și despre democrație. Eu sunt avocat și vreau să știu cum vedeți dumneavoastră aceste date?

565 de protocoale secrete încheiate între SRI și diverse instituții ale statului, 18 protocoale secrete încheiate între SRI cu instituții ale justiției, 6 milioane de cetățeni români, adică o treime din populația cu drept de vot, au fost interceptați, înregistrați, filați de serviciile secrete. 2193 de judecători și 1127 de procurori adică aproape 60% din magistrații, judecătorii și procurorii României, au deschise dosare penale.

Ați spus mai devreme că ați fost șocat de imaginile cu protestatarii care au forțat intrarea în guvern.

Domnule președinte, sunteți șocat și de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, la Bruxelles, au folosit aceleași mijloace împotriva protestatarilor și în 29 septembrie, în Spania, au folosit aceleași mijloace înpotriva protestatarilor. Nu mai vreau, domnule președinte, un dublu limbaj în funcție de statul aflat în discuție.

Victor Boștinaru:

Să vorbim despre fapte și legislația din România. Protestul era ilegal și cu violență, jandarmii au fost agresați. Cum se numește asta dacă nu asalt asupra forțelor de ordine?

Plantarea de probe să fie calea pentru justiție?

Președintele Senatului României a fost interceptat 7 ani precum teroriștii sau traficanții ca să afle abia acum câteva zile. Aceasta este lupta împotriva corupției?

Frans Timmermans:

De fiecare dată când sunt critici, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele națiunii lor

Nu, noi criticăm propuneri legislative concrete care credem că sunt un pas înapoi în lupta împotriva corupției

Nu spuneți că atacăm un popor, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente, am văzut prim-ministrul făcând asta curând, dar asta nu funcționează cu mine

Acum vorbim despre lucruri concrete, v-am prezentat unde există probleme

Vorbim azi despre România pentru a evalua când justiția e la un nivel suficient de solid, când progresul este ireversibil, de asta există mecanisme care să întâmpine aceste probleme

Nu vedem progrese, vedem pași înapoi și asta ne îngrijorează foarte mult.

În introducere am dat cazuri concrete, nu doar CE spune asta, ci și GRECO și Comisia Europeană

Hai să facem un dialog pe aceste puncte specifice, nu să facem declarații generalizate, așa cum face și guvernul român

Despre protocoale secrete: da, trebuie anchetate, dar cum pot fi folosite  ca scuză pentru schimbări în legisdlație pentru a limita lupta împotriva corupției?

Despre demonstrații: să vedem care va fi rezultatul anchetei, dar cu toții am văzut imaginile, nu ar fi oameni pe care să îi definești ca huligani, au fost protestatari pașnici, să așteptăm rezultul anchetei.

Doamna Macovei, mi-ați transmis un e-mail despre ce a declarat aseară dl Dragnea despre mass-media, haideți să vedem dacă e o propunere concretă și să vedem dacă e o problemă. Deocamdată nu cred că trebuie deschis un dosar privind independența presei în România.

Despre referendum: Dreptul familiei este de competența statelor membre, dar aș vrea să fac o observație de ordin general. Eu cred cu tărie  în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am 4 copii, dar nu vreau ca valorile familiei să fie folosite drept arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau a justifica altă formă de relație decât cea dintre un bărbat și femeie. E de interes pentru toată lumea să știe că nu poate fi un „combustibil” pentru ura față de alți semeni, să ne întoarcem în timp.

Vom avea o dezbatere și în plenul PE. Până acum, discuțiile cu premierul și guvernul român, au fost constructive dar nu am văzut amendamente în acest sens.

În toate funcțiile pe care le-am avut, vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trăit, dar nu cred că asta se va întâmpla dacă ne vom îndepărta de principiile care ne-au unit, iar unul dintre aceste principii este respectul pentru statul de drept.


Foto: Calea Europeană

Informații de context

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a efectuat la sfârșitul lunii februarie o vizită în România, unde a avut programate întâlniri cu preşedintele României, şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul dar şi cu Laura Codruţa Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a îndemnat atunci România să urmeze progresele pe care le-a înregistrat în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi a comparat acest demers cu un maraton. „Continuaţi să alergaţi, dar nu în direcţia greşită”, a cerut Timmermans, mesajul său fiind acela ca România să alerge în direcţia corectă, pe ultima sută de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare şi Verificare.

Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European (PE) a decis joi ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România, care urma să aibă loc în a doua sesiune din octombrie după dezbaterea de pe 3 octombrie din plenul PE,  atunci când președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul reunit la Strasbourg, să fie amânat pentru luna noiembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a declarat pentru Agerpres, că deşi liderul grupului popularilor (PPE) din PE, Manfred Weber, nu a fost prezent la Conferinţa preşedinţilor, acesta din urmă a fost artizanul înţelegerii cu ceilalţi lideri de grupuri privind amânarea votului din a doua sesiune din octombrie, pentru a nu se suprapune cu prezenţa la Strasbourg a preşedintelui României, care urmează să susţină un discurs despre viitorul Uniunii Europene.

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă. 

Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu  preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Citiți și: 

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MCV

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, despre MCV: Dialogul trebuie să aibă loc între Comisia Europeană și autoritățile din România. Nu poți culege informații numai din presă

Published

on

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a precizat marți seară, referindu-se la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) că ar trebui să existe o cumunicare directă între Comisia Europeană și autoritățile române, invocând nevoia unei ”cooperări reale și deschise”, informează Adevărul.ro. 

”Denumirea acestui mecanism, care se numeşte Mecanism de Cooperare şi Verificare trebuie să fie cu adevărat în măsură să asigure consultarea noastră cu Comisia Uniunii Europene, cu celelalte state membre. Din punctul nostru de vedere, principala problemă pe care o avem este faptul că, dacă pe verificare avem, într-adevăr, un mecanism destul de bine pus la punct de către Comisia Europeană, în ceea ce priveşte celălat element care se numeşte cooperare avem o problemă legată de faptul că acest dialog trebuie să aibă loc între Comisie, domnul Timmermans şi echipa dânsului, şi autorităţile din România. Nu poţi să îţi culegi informaţii numai din presă, din diverse alte surse. Trebuie să fie cu adevărat o cooperare reală şi deschisă pe care noi întotdeauna am încurajat-o şi vrem să o ducem în continuare în acest registru în relaţiile cu Uniunea Europeană”, a declarat Meleşcanu, marţi seară, la Antena 3, vorbind despre MCV.

Înaltul oficial român a mai punctat că trebuie să se înțeleagă că sistemul juridic din România trebuie modernizat, iar modificările legislative, inclusiv cele ale codurilor penale, s-au făcut printr-un proces transparent.

”În acelaşi timp, trebuie înţeles că, din păcate, şi în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului juridic din România şi în ceea ce priveşte unele legi fundamentale cum ar fi codurile civile şi penale, Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală este nevoie să le modernizezi, să le aduci la nivelul evoluţiilor care au loc inclusiv în România. Ceea ce pot să spun tuturor care ne ascultă este faptul că România a respectat în totalitate modalităţile de adoptare a unor legi pe acest domeniu, fiind absolut deschişi în prezentarea proiectelor pe tot ceea ce înseamnă posibilitatea de a avea accesul pe site-urile Guvernului, Parlamentului şi aşa mai departe şi, în acelaşi timp, toate procedurile care au fost adoptate în Parlament au fost strict proceduri clare, legitime şi care au fost transparente”, a mai spus Meleşcanu.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepereședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans au convenit la 8 februarie să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismul pentru Cooperare și Verificare (MCV).

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Acord Viorica Dăncilă – Frans Timmermans: România și Comisia Europeană vor redeschide dialogul operațional pentru implementarea recomandărilor MCV

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans au convenit să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene în urma întrevederii pe care cei doi oficiali au avut-o joi la Bruxelles.

Prim-vicepreședintele și prim-ministrul Dăncilă au avut o discuție onestă și constructivă. Prim-vicepreședintele a reiterat îngrijorările și recomandările Comisiei cu privire la România. Atât prim-ministrul, cât și prim-vicepreședintele au căzut de acord să redeschidă dialogul operațional pentru implementarea recomandărilor MCV”, a transmis Christian Wigand, unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european.

Potrivit aceleiași surse, Comisia Europeană a transmis că așteaptă un răspuns la scrisoarea trimisă de Frans Timmermans pe 24 ianuarie, iar premierul Viorica Dăncilă a promis că va răspunde până la finalul săptămânii.

De asemenea, conform unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a dat asigurări, joi, la Bruxelles prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans că Guvernul României va acționa pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Decizie fără precedent în România: Curtea de Justiție a UE, întrebată de Tribunalul Olt dacă cerințele raportului MCV sunt obligatorii

Published

on

Tribunalul Olt a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a afla dacă cerinţele MCV sunt sau nu obligatorii pentru statul român, anunță postul de televiziune Digi24, menționând că este o decizie fără precedent a unei instanţe din România.

Potrivit Digi24, judecătorii Tribunalului Olt au acceptat o cerere în acest sens depusă de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Astfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie să răspundă la patru întrebări puse de Asociaţia Judecătorilor, toate întrebările privesc natura raporturilor MCV cu statul român.

Conform sursei citate, cele 4 întrebări pe care FJR îi cere Tribunalului Olt să le adreseze CJUE sunt:

Prima întrebare: Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? (…)

A doua întrebare: Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? (…)

A treia și a patra întrebare: Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”.

Reamintim că cel mai recent raport MCV, publicat pe 13 noiembrie 2018 de Comisia Europeană, este unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

În context, în spațiul public a apărut informația că Guvernul României ar putea contesta raportul MCV la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În schimb, potrivit unei decizii din 2012 a Curții Constituționale a României, ”recomandările cuprinse de Comisia Europeană în rapoartele MCV pentru România de la momentul instalării acestui mecanism sunt dispoziții obligatorii ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene”.

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending