Connect with us

JUSTIȚIE

VIDEO & TEXT | Comisia LIBE din Parlamentul European a discutat, în prezenţa prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre situaţia din România: Există riscul real ca România să facă pași înapoi

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) a programat pentru luni seară la Strasbourg o reuniune extraordinară, în cadrul căreia membrii acestei comisii vor avea un schimb de opinii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, privind „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Parlamentului European, relatează Agerpres.

La această întâlnire urmează să se discute şi despre Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Calea Europeană transmite în format video și text dezbaterea din Comisia LIBE.

VIDEO 1:

VIDEO 2:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans:

-Data trecută când am discutat despre România a fost în februarie, am discutat atunci despre statul de drept și putem evalua acum evoluțiile din ultimele luni

-Despre modificările aduse lacodul penal, codul de procedură penală: au dus la o serie de îngrijorări

-mulți români sunt îngrijorați că propunerile de modificări subminează eforturile. Aceste îngrijorări sunt împărtășite de Comisia Europeană

-CE are o analiză obiectivă, clinică

Despre Legile justiției din România: există trei legi majore privind justiția. La finalul trecut, aceste legi au fost modificate de Parlament și au fost criticate

GRECO și Comisia de la Veneția și-au exprimat îngrijorările serioase despre calitatea acestor legi. Avizul final va fi acordat la sfîrșitul acestei luni. Comisia de la Veneția este întotdeauna foarte utilă în privința statului de drept. Parlamentul României nu a răspuns până acum la recomandările făcute.

-Modificările Codului Penal și de Procedură Penală au fost reclamate la Curtea Constituțională, o decizie va fi anunțată luna aceasta

-S-au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea judecătorilor de a condamna corupția la nivel înalt

-sunt întrebări legitime

-trebuie să evităm un impact negativ asupra independenței justiției, asta am discutat cu autoritățile române la cel mai înalt nivel

-Am notat criticile făcute de părți externe și alte state membre, sunt necesare clarificări cu privire la interpretarea anumitor prevederi

Despre demiterea șefei DNA și numirea procurorului general: decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui, CCR l-a obligt pe acesta să fie de acord cu această demitere, deși inițial s-a opus

Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul din motivele principale pentru care raportul MCV din 2017 a fost mai degrabă pozitiv.

Despre cum sunt cheltuite fondurile europene: supraveghem acest proces, de exemplu modificarea legii Curții de Conturi, a condiționalității ex-ante. Orice modificare a legilor în privința acestor instituții va provoca o reacție a Comisiei Europene

Despre MCV: au existat progrese, dar acum există riscul real ca România să facă pași înapoi

Evoluțiile recente sunt sursă de îngrijorare pentru CE

Cu toții am fost șocați cum protestatarii au fost primiți, sper să nu se repete o astfel de situație. Violența nu este niciodată o soluție în politică, cu atât mai puțin într-o democrație UE

Capacitatea de a combate corupția, în pericol

Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport

Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului veți merge în cealaltă direcție

Ne dorim eliminarea MCV

Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezista să luăm măsuri, chiar să aducem în instanță guvernul

Cerem guvernului să ducă pe calea cea bună reformelor și anume să dea curs recomandărilor Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO

Monica Macovei:

Dl Dragnea  a dat indicații pentru a se adopta măsuri legislative care să afecteze independeța presei

Acum, pe lângă problema jsutiției avem și problema presei, pentru că ”încurcă”

Așteptăm investigațiile privind violențele din 10 august

despre schimbările la Codurile Penale: limitarea de un an a investigației. Gândiți-vă la terorism, crimă, spălare de bani, infracțiuni transfrontaliere. Acestea nu vor putea fi investigate într-un an, nu va fi afectată doar România.

Maria Grapini:

-Întrebare pt Timmermans: GRECO, Comisia de la Veneția au discutat cu judecătorii CCR? Dl Zegreanu declara recent că au fost amenințați

O altă problemă: Aveți exemplu de vreo lege din România neavizată de CCR care se aplică în prezent?

Emilian Pavel:

-Către Timmermans: Nu ați făcut nicio referire că în toate rapoartele MCV nu a apărut niciun abuz, precum cel menționat de președintele CCR Augustin Zegrean, neprecizat în MCV

-Protocoalele cu serviciile secrete au afectat foarte mulți oameni

-Cred că MCV, dacă nu este eficient trebuie să dispară, și dacă este eficient să îl aplicăm tuturor statelor UE

-Sa ii cautam si pe cei care dau mita si pe cei care primesc mita si sa-i condamnam.

Traian Ungureanu:

-10 august, un episod dincolo de politică, zeci de mii de oameni au fost umiliți

Tratamentul violent la care aceștia au fost supușinu au nicio scuză

Apoi au fost acuzați de lovitură de stat, de consum de droguri

Nu ar fi mai cinstit, din punctul de vedere al CE, să nu facem confuzia înre România și Guvernul României

Renate Weber:

Dle Timmermans, v-ați referit la protocoalele secrete, declarând că Parlamentul trebuie să reglementeze modul în care acționează Serviciile

dar protocoalele secrete au fost revelate doar în ultimele 4-5 luni

din 2009, din 30.000 de cereri de intercepție numai 3 au fost respinde. Mai există o altă țară UE cu astfel de exemple?

Gabriela Zoană:

Ați vorbit despre independența justiției și despre democrație. Eu sunt avocat și vreau să știu cum vedeți dumneavoastră aceste date?

565 de protocoale secrete încheiate între SRI și diverse instituții ale statului, 18 protocoale secrete încheiate între SRI cu instituții ale justiției, 6 milioane de cetățeni români, adică o treime din populația cu drept de vot, au fost interceptați, înregistrați, filați de serviciile secrete. 2193 de judecători și 1127 de procurori adică aproape 60% din magistrații, judecătorii și procurorii României, au deschise dosare penale.

Ați spus mai devreme că ați fost șocat de imaginile cu protestatarii care au forțat intrarea în guvern.

Domnule președinte, sunteți șocat și de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, la Bruxelles, au folosit aceleași mijloace împotriva protestatarilor și în 29 septembrie, în Spania, au folosit aceleași mijloace înpotriva protestatarilor. Nu mai vreau, domnule președinte, un dublu limbaj în funcție de statul aflat în discuție.

Victor Boștinaru:

Să vorbim despre fapte și legislația din România. Protestul era ilegal și cu violență, jandarmii au fost agresați. Cum se numește asta dacă nu asalt asupra forțelor de ordine?

Plantarea de probe să fie calea pentru justiție?

Președintele Senatului României a fost interceptat 7 ani precum teroriștii sau traficanții ca să afle abia acum câteva zile. Aceasta este lupta împotriva corupției?

Frans Timmermans:

De fiecare dată când sunt critici, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele națiunii lor

Nu, noi criticăm propuneri legislative concrete care credem că sunt un pas înapoi în lupta împotriva corupției

Nu spuneți că atacăm un popor, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente, am văzut prim-ministrul făcând asta curând, dar asta nu funcționează cu mine

Acum vorbim despre lucruri concrete, v-am prezentat unde există probleme

Vorbim azi despre România pentru a evalua când justiția e la un nivel suficient de solid, când progresul este ireversibil, de asta există mecanisme care să întâmpine aceste probleme

Nu vedem progrese, vedem pași înapoi și asta ne îngrijorează foarte mult.

În introducere am dat cazuri concrete, nu doar CE spune asta, ci și GRECO și Comisia Europeană

Hai să facem un dialog pe aceste puncte specifice, nu să facem declarații generalizate, așa cum face și guvernul român

Despre protocoale secrete: da, trebuie anchetate, dar cum pot fi folosite  ca scuză pentru schimbări în legisdlație pentru a limita lupta împotriva corupției?

Despre demonstrații: să vedem care va fi rezultatul anchetei, dar cu toții am văzut imaginile, nu ar fi oameni pe care să îi definești ca huligani, au fost protestatari pașnici, să așteptăm rezultul anchetei.

Doamna Macovei, mi-ați transmis un e-mail despre ce a declarat aseară dl Dragnea despre mass-media, haideți să vedem dacă e o propunere concretă și să vedem dacă e o problemă. Deocamdată nu cred că trebuie deschis un dosar privind independența presei în România.

Despre referendum: Dreptul familiei este de competența statelor membre, dar aș vrea să fac o observație de ordin general. Eu cred cu tărie  în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am 4 copii, dar nu vreau ca valorile familiei să fie folosite drept arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau a justifica altă formă de relație decât cea dintre un bărbat și femeie. E de interes pentru toată lumea să știe că nu poate fi un „combustibil” pentru ura față de alți semeni, să ne întoarcem în timp.

Vom avea o dezbatere și în plenul PE. Până acum, discuțiile cu premierul și guvernul român, au fost constructive dar nu am văzut amendamente în acest sens.

În toate funcțiile pe care le-am avut, vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trăit, dar nu cred că asta se va întâmpla dacă ne vom îndepărta de principiile care ne-au unit, iar unul dintre aceste principii este respectul pentru statul de drept.


Foto: Calea Europeană

Informații de context

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a efectuat la sfârșitul lunii februarie o vizită în România, unde a avut programate întâlniri cu preşedintele României, şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul dar şi cu Laura Codruţa Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a îndemnat atunci România să urmeze progresele pe care le-a înregistrat în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi a comparat acest demers cu un maraton. „Continuaţi să alergaţi, dar nu în direcţia greşită”, a cerut Timmermans, mesajul său fiind acela ca România să alerge în direcţia corectă, pe ultima sută de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare şi Verificare.

Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European (PE) a decis joi ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România, care urma să aibă loc în a doua sesiune din octombrie după dezbaterea de pe 3 octombrie din plenul PE,  atunci când președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul reunit la Strasbourg, să fie amânat pentru luna noiembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a declarat pentru Agerpres, că deşi liderul grupului popularilor (PPE) din PE, Manfred Weber, nu a fost prezent la Conferinţa preşedinţilor, acesta din urmă a fost artizanul înţelegerii cu ceilalţi lideri de grupuri privind amânarea votului din a doua sesiune din octombrie, pentru a nu se suprapune cu prezenţa la Strasbourg a preşedintelui României, care urmează să susţină un discurs despre viitorul Uniunii Europene.

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă. 

Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu  preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Citiți și: 

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg

 

 

.

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Premierul Ludovic Orban afirmă că trebuie îndeplinite toate recomandările Comisiei Europene şi respectate principiile şi valorile europene

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, arătând că este timpul ca ceva să se schimbe, ”pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

“Astăzi, când România marchează Ziua Justiţiei, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al Justiţiei române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar. Au fost şi paşi înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv şi ceea ce nu s-a făcut din motive care ţin atât de mediul judiciar, cât şi de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar”, a precizat prim-ministrul, într-un mesaj transmis de Guvern.

El consideră că ”este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

”Cetăţenii şi-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile Justiţiei desfăşurat anul trecut, iar clasa politică şi toţi factorii decizionali trebuie să ţină cont de vocea lor. Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea şi ţine de noi toţi – cei din mediul politic şi cel instituţional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei şi să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate şi neimplicare politică în domeniul Justiţiei, aşa cum este firesc în orice stat de drept”, a menţionat Orban.

În context, şeful Guvernului a anunţat că Executivul pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care ”să se repare ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei”.

”Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi planul de acţiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să ţină cont de stadiul în care ne aflăm acum”, a adăugat acesta.

În opinia acestuia, eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal trebuie să vină şi din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferenţe de orice natură în actul de justiţie.

”Să nu mai avem situaţii în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toţi în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene şi asumarea ireversibilă a respectării principiilor şi valorilor europene. Apreciez munca tuturor profesioniştilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocaţi, grefieri şi toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acţiona în spiritul suprem al legii şi al dreptăţii şi le urez succes în nobila lor misiune”, a transmis Ludovic Orban.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Președintele Klaus Iohannis reafirmă prioritatea luptei împotriva corupției: Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări benefice la nivelul întregii societăți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și trebuie ferm combătut, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu ocazia Zilei Justiției.

“Cu ocazia Zilei Justiției, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfășoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. Justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele legitime ale cetățenilor. Perioada traversată de România în ultimele luni și criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societățile noastre, iar protejarea dreptului la viață și a dreptului la sănătate a căpătat noi valențe”, a spus președintele, conform unui mesaj remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a arătat că ultimele luni au generat schimbări care anterior erau greu de imaginat în domeniul justiției, iar tranziția spre mediul online ca mijloc de soluționare a litigiilor sau plusul de eficiență adus pentru justițiabili și pentru personalul din domeniul justiției sunt dovezi clare că folosirea noilor tehnologii și a beneficiilor acestora pentru înfăptuirea actului de justiție trebuie să devină o regulă, iar nu o excepție.

“Noile standarde atinse înseamnă, de fapt, o democrație mai funcțională, motiv pentru care încurajez toți actorii din sistemul judiciar să continue cu hotărâre eforturile în această direcție. Criza traversată a avut un impact puternic asupra profesiilor liberale și asupra economiei în general. Nu trebuie să uităm, însă, că în spatele codurilor de procedură și al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție trebuie să rămână aceleași: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj. Doar prin respectarea acestor valori, justiția contribuie la construirea încrederii în stat și în lege”, a afirmat Iohannis.

Președintele a mai subliniat că în ultimii ani, agenda publică a fost dominată de încercări repetate de a subordona justiția politicului, iar întreaga energie a forțelor democratice din România s-a concentrat pe stoparea unor astfel de demersuri.

“A venit momentul ca tot acest potențial de schimbare și îmbunătățire a justiției, ca serviciu public, să fie valorificat într-un demers constructiv. Nevoia unei infrastructuri adecvate, o legislație clară, coerentă și predictibilă, un dialog constant și onest în interiorul sistemului judiciar și construirea unui consens cu privire la prioritățile acestuia sunt aspecte asupra cărora nu mai pot exista întârzieri. Totodată, lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți“, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a transmis, în finalul mesajului său, întregul sprijin “tuturor celor care, în ciuda dificultăților întâmpinate sau riscurilor la care s-au expus, au rămas dedicați misiunii nobile a profesiei pe care au îmbrățișat-o, contribuind la un deziderat mereu actual în viața unui stat – o societate mai dreaptă”.

 “La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!”, a conchis Iohannis.

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta fiind marcată la 5 iulie. A fost instituită în anul 1994, prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României. Are menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Constituie, totodată, şi un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis: Guvernul va veni cu o iniţiativă legislativă pentru a repara Legile Justiţiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că Guvernul urmează să elaboreze o serie de proiecte pentru “a repara” Legile Justiţiei, în perioada următoare urmând să aibă loc consultări în acest sens cu specialişti.

“Guvernul va veni cu iniţiativă legislativă pentru a repara Legile Justiţiei. Trebuie să ducem la bun sfârşit, dragi români, ce am început acum un an de zile la referendum, când am oprit această măcelărire a Legilor Justiţiei. Dar, ele sunt în funcţiune şi sunt imperfecte. Trebuie continuată această procedură. Aşadar, în săptămânile următoare, vor avea loc consultări şi eu voi avea consultări cu specialişti din domeniul Justiţiei, cu politicieni. Guvernul va lucra la proiecte de legi şi vor fi înaintate Parlamentului pentru a fi reparate aceste Legi ale Justiţiei, pentru a fi în conformitate cu ceea ce, în definitiv, doresc românii şi s-au exprimat foarte clar la referendum”, a declarat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele a menţionat că la şedinţa de lucru avută miercuri cu premierul Ludovic Orban s-a discutat despre accesarea fondurilor europene şi Legile Justiţiei

Declarațiile șefului statului au venit în contextul în care Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a publicat miercuri raportul său anual în care subliniază că România a implementat șase din cele 16 recomandări formulate de GRECO, dintre care patru au fost implementate integral.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending