Connect with us

JUSTIȚIE

VIDEO & TEXT | Comisia LIBE din Parlamentul European a discutat, în prezenţa prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre situaţia din România: Există riscul real ca România să facă pași înapoi

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) a programat pentru luni seară la Strasbourg o reuniune extraordinară, în cadrul căreia membrii acestei comisii vor avea un schimb de opinii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, privind „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Parlamentului European, relatează Agerpres.

La această întâlnire urmează să se discute şi despre Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Calea Europeană transmite în format video și text dezbaterea din Comisia LIBE.

VIDEO 1:

VIDEO 2:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans:

-Data trecută când am discutat despre România a fost în februarie, am discutat atunci despre statul de drept și putem evalua acum evoluțiile din ultimele luni

-Despre modificările aduse lacodul penal, codul de procedură penală: au dus la o serie de îngrijorări

-mulți români sunt îngrijorați că propunerile de modificări subminează eforturile. Aceste îngrijorări sunt împărtășite de Comisia Europeană

-CE are o analiză obiectivă, clinică

Despre Legile justiției din România: există trei legi majore privind justiția. La finalul trecut, aceste legi au fost modificate de Parlament și au fost criticate

GRECO și Comisia de la Veneția și-au exprimat îngrijorările serioase despre calitatea acestor legi. Avizul final va fi acordat la sfîrșitul acestei luni. Comisia de la Veneția este întotdeauna foarte utilă în privința statului de drept. Parlamentul României nu a răspuns până acum la recomandările făcute.

-Modificările Codului Penal și de Procedură Penală au fost reclamate la Curtea Constituțională, o decizie va fi anunțată luna aceasta

-S-au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea judecătorilor de a condamna corupția la nivel înalt

-sunt întrebări legitime

-trebuie să evităm un impact negativ asupra independenței justiției, asta am discutat cu autoritățile române la cel mai înalt nivel

-Am notat criticile făcute de părți externe și alte state membre, sunt necesare clarificări cu privire la interpretarea anumitor prevederi

Despre demiterea șefei DNA și numirea procurorului general: decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui, CCR l-a obligt pe acesta să fie de acord cu această demitere, deși inițial s-a opus

Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul din motivele principale pentru care raportul MCV din 2017 a fost mai degrabă pozitiv.

Despre cum sunt cheltuite fondurile europene: supraveghem acest proces, de exemplu modificarea legii Curții de Conturi, a condiționalității ex-ante. Orice modificare a legilor în privința acestor instituții va provoca o reacție a Comisiei Europene

Despre MCV: au existat progrese, dar acum există riscul real ca România să facă pași înapoi

Evoluțiile recente sunt sursă de îngrijorare pentru CE

Cu toții am fost șocați cum protestatarii au fost primiți, sper să nu se repete o astfel de situație. Violența nu este niciodată o soluție în politică, cu atât mai puțin într-o democrație UE

Capacitatea de a combate corupția, în pericol

Situația, față de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport

Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului veți merge în cealaltă direcție

Ne dorim eliminarea MCV

Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezista să luăm măsuri, chiar să aducem în instanță guvernul

Cerem guvernului să ducă pe calea cea bună reformelor și anume să dea curs recomandărilor Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO

Monica Macovei:

Dl Dragnea  a dat indicații pentru a se adopta măsuri legislative care să afecteze independeța presei

Acum, pe lângă problema jsutiției avem și problema presei, pentru că ”încurcă”

Așteptăm investigațiile privind violențele din 10 august

despre schimbările la Codurile Penale: limitarea de un an a investigației. Gândiți-vă la terorism, crimă, spălare de bani, infracțiuni transfrontaliere. Acestea nu vor putea fi investigate într-un an, nu va fi afectată doar România.

Maria Grapini:

-Întrebare pt Timmermans: GRECO, Comisia de la Veneția au discutat cu judecătorii CCR? Dl Zegreanu declara recent că au fost amenințați

O altă problemă: Aveți exemplu de vreo lege din România neavizată de CCR care se aplică în prezent?

Emilian Pavel:

-Către Timmermans: Nu ați făcut nicio referire că în toate rapoartele MCV nu a apărut niciun abuz, precum cel menționat de președintele CCR Augustin Zegrean, neprecizat în MCV

-Protocoalele cu serviciile secrete au afectat foarte mulți oameni

-Cred că MCV, dacă nu este eficient trebuie să dispară, și dacă este eficient să îl aplicăm tuturor statelor UE

-Sa ii cautam si pe cei care dau mita si pe cei care primesc mita si sa-i condamnam.

Traian Ungureanu:

-10 august, un episod dincolo de politică, zeci de mii de oameni au fost umiliți

Tratamentul violent la care aceștia au fost supușinu au nicio scuză

Apoi au fost acuzați de lovitură de stat, de consum de droguri

Nu ar fi mai cinstit, din punctul de vedere al CE, să nu facem confuzia înre România și Guvernul României

Renate Weber:

Dle Timmermans, v-ați referit la protocoalele secrete, declarând că Parlamentul trebuie să reglementeze modul în care acționează Serviciile

dar protocoalele secrete au fost revelate doar în ultimele 4-5 luni

din 2009, din 30.000 de cereri de intercepție numai 3 au fost respinde. Mai există o altă țară UE cu astfel de exemple?

Gabriela Zoană:

Ați vorbit despre independența justiției și despre democrație. Eu sunt avocat și vreau să știu cum vedeți dumneavoastră aceste date?

565 de protocoale secrete încheiate între SRI și diverse instituții ale statului, 18 protocoale secrete încheiate între SRI cu instituții ale justiției, 6 milioane de cetățeni români, adică o treime din populația cu drept de vot, au fost interceptați, înregistrați, filați de serviciile secrete. 2193 de judecători și 1127 de procurori adică aproape 60% din magistrații, judecătorii și procurorii României, au deschise dosare penale.

Ați spus mai devreme că ați fost șocat de imaginile cu protestatarii care au forțat intrarea în guvern.

Domnule președinte, sunteți șocat și de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, la Bruxelles, au folosit aceleași mijloace împotriva protestatarilor și în 29 septembrie, în Spania, au folosit aceleași mijloace înpotriva protestatarilor. Nu mai vreau, domnule președinte, un dublu limbaj în funcție de statul aflat în discuție.

Victor Boștinaru:

Să vorbim despre fapte și legislația din România. Protestul era ilegal și cu violență, jandarmii au fost agresați. Cum se numește asta dacă nu asalt asupra forțelor de ordine?

Plantarea de probe să fie calea pentru justiție?

Președintele Senatului României a fost interceptat 7 ani precum teroriștii sau traficanții ca să afle abia acum câteva zile. Aceasta este lupta împotriva corupției?

Frans Timmermans:

De fiecare dată când sunt critici, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele națiunii lor

Nu, noi criticăm propuneri legislative concrete care credem că sunt un pas înapoi în lupta împotriva corupției

Nu spuneți că atacăm un popor, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente, am văzut prim-ministrul făcând asta curând, dar asta nu funcționează cu mine

Acum vorbim despre lucruri concrete, v-am prezentat unde există probleme

Vorbim azi despre România pentru a evalua când justiția e la un nivel suficient de solid, când progresul este ireversibil, de asta există mecanisme care să întâmpine aceste probleme

Nu vedem progrese, vedem pași înapoi și asta ne îngrijorează foarte mult.

În introducere am dat cazuri concrete, nu doar CE spune asta, ci și GRECO și Comisia Europeană

Hai să facem un dialog pe aceste puncte specifice, nu să facem declarații generalizate, așa cum face și guvernul român

Despre protocoale secrete: da, trebuie anchetate, dar cum pot fi folosite  ca scuză pentru schimbări în legisdlație pentru a limita lupta împotriva corupției?

Despre demonstrații: să vedem care va fi rezultatul anchetei, dar cu toții am văzut imaginile, nu ar fi oameni pe care să îi definești ca huligani, au fost protestatari pașnici, să așteptăm rezultul anchetei.

Doamna Macovei, mi-ați transmis un e-mail despre ce a declarat aseară dl Dragnea despre mass-media, haideți să vedem dacă e o propunere concretă și să vedem dacă e o problemă. Deocamdată nu cred că trebuie deschis un dosar privind independența presei în România.

Despre referendum: Dreptul familiei este de competența statelor membre, dar aș vrea să fac o observație de ordin general. Eu cred cu tărie  în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am 4 copii, dar nu vreau ca valorile familiei să fie folosite drept arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau a justifica altă formă de relație decât cea dintre un bărbat și femeie. E de interes pentru toată lumea să știe că nu poate fi un „combustibil” pentru ura față de alți semeni, să ne întoarcem în timp.

Vom avea o dezbatere și în plenul PE. Până acum, discuțiile cu premierul și guvernul român, au fost constructive dar nu am văzut amendamente în acest sens.

În toate funcțiile pe care le-am avut, vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trăit, dar nu cred că asta se va întâmpla dacă ne vom îndepărta de principiile care ne-au unit, iar unul dintre aceste principii este respectul pentru statul de drept.


Foto: Calea Europeană

Informații de context

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a efectuat la sfârșitul lunii februarie o vizită în România, unde a avut programate întâlniri cu preşedintele României, şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul dar şi cu Laura Codruţa Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a îndemnat atunci România să urmeze progresele pe care le-a înregistrat în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi a comparat acest demers cu un maraton. „Continuaţi să alergaţi, dar nu în direcţia greşită”, a cerut Timmermans, mesajul său fiind acela ca România să alerge în direcţia corectă, pe ultima sută de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare şi Verificare.

Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European (PE) a decis joi ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România, care urma să aibă loc în a doua sesiune din octombrie după dezbaterea de pe 3 octombrie din plenul PE,  atunci când președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul reunit la Strasbourg, să fie amânat pentru luna noiembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a declarat pentru Agerpres, că deşi liderul grupului popularilor (PPE) din PE, Manfred Weber, nu a fost prezent la Conferinţa preşedinţilor, acesta din urmă a fost artizanul înţelegerii cu ceilalţi lideri de grupuri privind amânarea votului din a doua sesiune din octombrie, pentru a nu se suprapune cu prezenţa la Strasbourg a preşedintelui României, care urmează să susţină un discurs despre viitorul Uniunii Europene.

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă. 

Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu  preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, cu co-președinții Grupului Verzilor Ska Keller și Philippe Lamberts, dar și cu liderul ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Citiți și: 

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

La 30 ani de la Revoluție, dosarul evenimentelor din 1989 ajunge la judecată. Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat trimiterea dosarului în instanță

Published

on

Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, luni, că Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a trimis în instanţă dosarul “Revoluţiei”.

“Astăzi, Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul ‘Revoluţiei'”, a declarat Augustin Lazăr, potrivit Agerpres.

Printre inculpați sunt fostul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă. Dosarul ajunge astfel la judecată după 30 de ani de când s-au petrecut faptele.

Trimiterea dosarului în instanță are loc la un an distanță după ce Președintele Klaus Iohannis a cerut la 13 aprilie 2018 începerea urmăririi penale pentru fostul președinte Ion Iliescu, pentru fostul premier Petre Roman și pentru Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluției din decembrie 1989 ”sub aspectul săvârșirii de către aceștia a infracțiunii contra umanității”.

Dosarul Revoluției are 332.000 de file, fiind constituit în 3. 320 de volume, iar probatoriul a fost terminat în mai puțin de trei ani, după ce s-a decis redeschiderea acestui dosar care a trenat ani de-a rândul și pe care autoritățile au anunțat că îl clasează. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendumul din 26 mai: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea OUG-urilor în domeniul infracțiunilor

Published

on

Președintele Klaus Iohannis Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai, și anume: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe.

”Am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes național supuse consultării la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor dacă persoanelor condamnate să li se șteargă efectele condamnărilor și dacă vor ca guvernul să mai adopte OUG-uri în domenii sensibile precum organizarea sistemului judiciar și legislația penală”, a precizat președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

”Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici. Aceste fapte sunt inacceptabile mai ales când sunt săvârșite de cei aleși de cetățeni să apere interesele și banul public. Da, toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnisitie și grațierii reprezintă calea cea mai bună și corectă pentru continuare luptei anti-corupției”, a mai spus Iohannis.

Președintele rRomâniei a făcut un nou apel la Guvern de a se abține să reglementeze prin ordonanțe de urgență în domeniile justiției și politicii penale.

”Solicit guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției. Referendumul a intrat în linie dreaptă. Orice OUG ar fi ilegitim, o sfidare la adresa românilor”, a spus șeful statului.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Aceste două teme vor fi supuse consultării publice.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar.

Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici! Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârșite chiar de cei aleși de ei, de cetățeni, ca să le apere interesele și banul public!

Da! Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice!

Ceea ce se întâmplă în actuala guvernare pesedistă este fără precedent! De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență.

Acest asalt, acest asalt al pesediștilor, a presupus întotdeauna evaluarea șanselor, pregătirea mijloacelor și căutarea momentului prielnic pentru a acționa, pervertind astfel și deturnând un mecanism constituțional pe care noi, societatea românească, trebuie să îl regândim.

Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște.

Întrucât ordonanțele își produc de îndată efectele, iar în materie penală chiar cu efect pentru trecut, și pot fi atacate direct la Curtea Constituțională numai de către Avocatul Poporului, este momentul ca cetățenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca și alte autorități constituționale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru a stopa efectele ordonanțelor neconstituționale.

Personal, sunt convins că dacă CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi avut posibilitatea să conteste ordonanțele la Curtea Constituțională, nu am fi ajuns în situația în care suntem acum!

Modificările aduse de PSD legilor justiției au fost aspru și constant criticate și de instituțiile europene, iar adoptarea de noi ordonanțe în materie penală, care în realitate sunt amnistii mascate, va avea consecințe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Momentul critic în care ne găsim este rezultatul proastei guvernări pesediste. PSD legiferează netransparent, încălcând chiar regulile statului de drept.

În aceste zile, sunt discuții și reacții în spațiul public cu privire la iminența unor noi ordonanțe de urgență care să modifice codurile penale. Pesediștii au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuși să riște chiar stabilitatea și viitorul României numai pentru a-și albi dosarele. N-ar fi de mirare ca mâine-poimâine să dea prin ordonanță de urgență că politicianul X este cinstit. Ar fi culmea!

Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanță de urgență în domeniul justiției și politicii penale!

Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor.

Astăzi se impune, mai mult ca oricând, să ne reamintim un text din Constituție, pe care cei aflați la putere ar vrea să îl facă uitat. Este alineatul (2) al articolului (2) din Constituția României: nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Voința suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum!

Dragi români,

Vă aștept la referendum pe 26 mai!”

Continue Reading

JUSTIȚIE

Viorica Dăncilă și Tudorel Toader, reacții la criticile instituțiilor UE și ale ambasadelor occidentale: Oficialii europeni să nu se amestece în actul de justiție din România

Published

on

@Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a avut o reacție la toate declarațiile venite astăzi din partea liderilor instituțiilor de la Bruxelles și a celor 12 ambasade de la București care au transmis mesajele lor de îngrijorare cu privire la degradarea statului de drept în România, atât pe fondul modificărilor legilor din justiție prin intermediul unor ordonanțe de urgență repetate, precum și pe fondul piedicilor puse de autoritățile române candidatei la funcția de procuror șef-european, Laura Codruța Kovesi.

,,Cred că niciun factor sau decident politic, fie el și președintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete de urmărire penală. Ni se cere să nu intervenim în actul de justiție și mi se pare un lucru corect, dar oficialii europeni ne cer să oprim anchete penale. Vă spun clar că prim-ministrul României nu a intervenit și nu va interveni niciodată în actul de justiție”, a precizat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern, cu referire la mesajul de susținere al președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi. 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut în plenul PE autorităților române să nu-i pună piedici Laurei Codruța Kovesi în procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef european. Tajani a spus că instituția pe care o conduce o susține în continuare pe Kovesi pentru această funcție.

În ceea ce privește apelul făcut astăzi de 12 ambasade ale unor state membre, dar și ale unor state terțe, printre care Franța, Germania, Suedia sau Statele Unite ale Americii și Canada, către autoritățile din România pentru a nu face modificări legislative care ar slăbi statul de drept și lupta împotriva corupției, premierul a răspuns:

,,Tot astăzi am văzut punctul de vedere al unor ambasadori. Am vrut să am o discuție individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor și domnilor ambasadori că suntem în România și am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităților din statele din care provin pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului și nu voi permite niciodată acest lucru. Trebuie să aibă respect pentru România așa cum ambasadorii români au respect pentru statele din UE sau alte state terțe.”

Precizarea premierului referitoare la faptul că solicitarea sa de a se întâlni cu ambasadorii statelor respecte a fost refuzată este contrazisă chiar de scrisoarea acestora: 

,,Solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte (slăbirea luptei împotriva corupției și  integritatea sistemului judiciar românesc, n.r.) au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie”.

De asemenea, Viorica Dăncilă a respins criticile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care cerea României să revină urgent la un proces de reformă corect, totodată avertizând Guvernul român să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar şi să nu creeze impunitate pentru funcţionari şi demnitari.

,,M-au surprins declarațiile de astăzi ale prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, având în vedere că există o deschidere totală în privința pașilor pe care îi avem de urmat. Am format un grup de experți în care s-a lucrat cu experți din partea Comisiei Europene și din partea Ministerului Justiției. Am specificat de fiecare dată că ne vom consulta și că va exista transparență. De aceea,  declarația domnului Timmermans a produs neclarități și nu i-am înțeles rostul în sensul că nu este pliată pe realitatea existentă”, a încheiat premierul Dăncilă.

Amintim faptul că Frans Timmermans a vorbit în declarația sa ulterioară întrunirii săptămânale a Colegiului Comisarilor despre faptul că a avut discuții cu Viorica Dăncilă, în care i-a semnalat ,,peste 40 de probleme și i-am vorbit despre necesitatea implementării recomandărilor din raportul MCV”, însă înaltul oficial a constatat că dialogul a fost doar ,,de dragul vorbitului” având în vedere că nu s-au observat îmbunătățiri. 

Reacția premierului Dăncilă nu este însă prima declarație din partea unui oficial din cabinetul său cu referire la intervenția pe care au avut-o astăzi cei doi înalți oficiali ai UE. Ministrul justiției, Tudorel Toader, a vorbit într-o conferință de presă despre faptul că nici factorul politic şi nici alţi factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot face solicitări nici în legătură cu modul de soluţionare a respectivei anchete.

Tudorel Toader a sugerat Comisiei Europene să respecte principiul neimplicării în actul de justiție la fel cum instituția recomandă autorităților din România în rapoartele MCV. 

,,În recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că această ingerință nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiției, dar, personal, ca ministru al justiției, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă și pentru emitenții ei”.

Ministrul justiției a catalogat intervențiile lui Frans Timmermans și ale lui Antonio Tajani drept ,,îngrijorări cu un puternic potențial electoral” și le-a cerut oficialilor europeni să-și cunoască limitele atribuțiilor.

,,Ca ministru, formulez o simplă și respectuoasă solicitare: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele, fie ele și partajate, să ne respectăm demnitatea și specificul național.”

De altfel, Toader a mai spus că România nu cere permisiunea Comisiei Europene privind modul de transpunere a unor acte normative ale UE în legislația națională, ci doar se consultă cu experții instituției. 

,,Personal, am participat zilele trecute la ultima rundă de discuții tehnice la sediul Comisiei Eruopene. Experți ai CE, nu ne-am dus să cerem aprobare, avizarea actelor normative pentru că procesul de legiferare n-are ca etapă prealabilă și avizarea de la CE. Ne-am dus pentru a purta un dialog în cadrul colaborării”, a declarat ministrul justiției referitor la transpunerea a trei directive europene. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending