Uniunea Europeană a oferit țărilor sale membre cea mai lungă perioadă de pace de pe continentul european, iar statele europene trebuie să fie unite în continuare pentru a-și proteja cetățenii, a afirmat Xavier Bettel în plenul Parlamentului European de la Strasbourg într-o dezbatere cu deputații europeni privind viitorul Europei.
”Trebuie să facem Uniunea mai puternică și mai capabilă să răspundă provocărilor de astăzi (…) criza refugiaților și referendumul britanic sunt evenimente ce ne dau elan. Trebuie să luăm deciziile ce se impun pentru a menține o Europă liberă, puternică și deschisă către lume”, a spus Bettel în cadrul unei dezbateri în care a participat și predecesorul său, Jean-Claude Juncker, prim-ministru timp de 18 ani și actual președinte al Comisiei Europene.
În discursul său, premierul luxemburghez a ținut să sublinieze că ”UE oferă o valoare adăugată cetățenilor europeni”, dar că una ”dintre cele mai mari provocări este faptul că aceste avantaje care rezultă din statutul de membru sunt considerate ca niște date cuvenite”.
Liderul acestui stat fondator al UE a mai precizat că statele membre ale Uniunii nu pot face față provocărilor de la nivel mondial pe cont propriu.
”Problemele globale nu le mai pot duce statele membre singure. (…) Numai un răspuns european la provocările actuale poate asigura bunăstarea și securitatea cetățenilor noștri în secolul XXI”, a completat Bettel.
”Cetățenii noștri doresc să participe la creșterea economică și la bunăstare. Piața europeană este premisa pentru ca întreprinderile să rămână competitive la nivel global. Trebuie să aprofundăm în continuare uniunea economică și monetară. Euro și piața unică se condiționează reciproc și în același timp, apofundarea pieței unice este una dintre preocupările noastre principale. Trebuie să evităm soluțiile temporare care împiedică soluțiile pe termen lung”, a conchis liderul luxemburghez.
Xavier Bettel este al 6-lea lider național din UE care dezbate în acest an viitorul Europei cu deputații europeni după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), a președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), și a premierului belgian Charles Michel (3 mai).
Aceste dezbateri vor continua cu premierul Olandei, Mark Rutte (iunie), premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki (iulie), premierul Greciei (septembrie) și premierul Estoniei, Juri Ratas (octombrie).
Pe 23 octombrie președintele Klaus Iohannis va deveni primul înalt oficial al statului român care va susține un discurs privind viitorul Europei în plenul Parlamentul European de la Strasbourg. Dezbaterile de acest tip din acest an se vor încheia cu un discurs privind viitorul UE susținut de Angela Merkel, la Strasbourg, în luna noiembrie.
.
