Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

CORESPONDENȚĂ | Ce se află pe agenda Parlamentului European la sesiunea plenară unde Klaus Iohannis va dezbate cu eurodeputații asupra viziunii României privind viitorul UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până în joi într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, momentul de interes major de pe agendă pentru România fiind discursul președintelui Klaus Iohannis și dezbaterea împreună cu eurodeputații a viziunii României privind viitorul Europei.

Șeful statului va discuta viitorul Europei cu deputații europeni marți, unde va prezenta, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei. (Mai multe detalii aici)

Iohannis va fi, marți, al 11-lea lider european care va susține un discurs și va dezbate cu europarlamentarii privind viitorul Europei, înaintea Angelei Merkel, care se va adresa legislativului european în luna noiembrie.

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

FOTO: European Parliament

Concluziile Consiliului European: Brexit, migrație, și securitatea

Dezbaterea cu președintele Klaus Iohannis va fi urmată, a doua zi, miercuri de o discuție a deputaților europeni cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, rezultatul summit-ului UE privind negocierile pentru Brexit, migrația și securitatea.

Dacă Marea Britanie decide că o prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit va fi în beneficiul obținerii unui acord, atunci sunt sigur că liderii vor fi pregătiți să ia în calcul acest lucru, preciza președintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit crucial pentru Brexit.

Citiți și:

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Un grup de opt ţări – Olanda, Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Danemarca, Finlanda, România – a insistat pentru adoptarea de către UE de măsuri urgente pentru a-i sancţiona pe autorii atacurilor cibernetice. ”Absenţa unei acţiuni internaţionale ferme dă sentimentul că atacurile cibernetice vor rămâne nepedepsite”, au avertizat ele.

Sesiunea plenară debutează însă luni seara cu dezbateri privind Conferința COP24 privind schimbările climatice de la Katowice, din Polonia, fiind urmată de discuții privind bugetul anual al Uniunii Europene pentru 2019.

De asemenea, deputații europeni vor căuta să elimine poluarea din plastic, să îmbunătățească calitatea apei potabile și să asigure siguranța datelor personale pe Facebook.

Măsuri de reducere a materialelor plastice care poluează mările și oceanele

Deputații europeni vor vota miercuri privind măsurile de reducere a materialelor plastice care poluează mările și oceanele noastre, ceea ce dăunează vieții la mare și prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Propunerea include o interdicție pentru unele dintre cele mai utilizate pe scară largă produse de plastic de unică folosință, cum ar fi plăci, paie și tacâmuri care au deja alternative non-plastice.

Noile norme privind calitatea apei potabile, care urmează să fie votate marți, vizează reducerea poluanților și încurajarea utilizării apei de la robinet.

Parlamentul European urmează să ceară un audit complet după scandalul Cambridge Analytica

În urma scandalului Cambridge Analytica, care a dezvăluit că datele a milioane de utilizatori Facebook au fost utilizate în mod necorespunzător, deputații europeni ar trebui să solicite un audit complet al conformității cu cerințele UE privind protecția datelor, într-o rezoluție care va fi votată joi.

Reamintim că scandalul Cambridge Analytica a culminat cu audierea lui Mark Zuckerberg în Congresul SUA și în Parlamentul European. 

La acel moment, Facebook a transmis că peste 70 de milioane dintre cei 87 de milioane de utilizatori ale căror date personale au fost utilizate fără acord sunt din Statele Unite, peste 1 milion, din Filipine, Indonezia şi Marea Britanie. Alte aproximativ 2,7 milioane de utilizatori din Uniunea Europeană au fost afectați, între care peste 100.000 de români.

Eurodeputații adoptă poziția de negociere privind bugetul UE pentru 2019

Miercuri, deputații europeni își vor adopta poziția de negociere cu privire la bugetul UE pentru 2019. Parlamentul va propune mai multe fonduri pentru susținerea tinerilor, a programelor de cercetare și de infrastructură.

Propunerea de buget al Uniunii Europene pentru anul fiscal 2019 cuprinde fonduri suplimentare pentru programul Erasmus+ și pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, în condițiile în care exercițiul bugetar anual aferent anului 2018 a majorat cu 12,1% alocările pentru Erasmus+, a ridicat bugetul total al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la 350 de milioane de euro, a consolidat inițiativa Corpului european de solidaritate și a alocat, în premieră, fonduri pentru programul #DiscoverEU prin care peste 15.000 de tineri cu vârsta de 18 ani pot călători gratuit cu trenul, timp de 30 de zile, în 28 de țări europene.

Consolidarea Sistemului de Informații Schengen

Regulile de consolidare a Sistemului de Informații Schengen vor fi votate miercuri. Unul dintre obiective este îmbunătățirea schimbului de informații pentru combaterea terorismului, a criminalității internaționale și a migrației ilegale.

Reamintim că de la 1 august a intrat în vigoare Decizia Consiliului Uniunii Europene privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Bulgaria și în România, hotărâre ce a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 25 iunie 2018 după un acord la nivelul Consiliului și un aviz din partea Parlamentului European.

Pentru a crește nivelul de securitate în spațiul Schengen și pentru a eficientiza lupta împotriva criminalității grave și a terorismului, controalele efectuate de Bulgaria și România la frontierele lor externe și pe teritoriul lor ar trebui să devină mai eficace prin emiterea de semnalări în SIS în scopul refuzării intrării sau șederii și dând curs unor astfel de semnalări introduse de alte state membre, în special dacă astfel de semnalări se bazează pe o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității publice sau a securității naționale” se arată în decizia publicată.

Ultima zi a sesiunii plenare: anunțarea câștigătorului Premiului Saharov pentru libertatea de gândire

Președintele Parlamentului, Antonio Tajani, va anunța joi câștigătorul Premiului Saharov din 2018.

Pe lista scurtă a Parlamentului European se află: Oleg Sențov, regizor ucrainean, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru „complotarea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea; Nasser Zefzafi, liderul protestului în masă Hirak, din regiunea Rif (Maroc), care luptă pentru combaterea corupției, a opresiunii și a abuzului de putere; și ONG-urile care protejează drepturile omului și salvează viața migranților în Marea Mediterană. Acestea sunt: Boat Refugee Foundation, Jugend Rettet, Lifeline Rescue Boat, Médecins Sans Frontières International, MOAS, Proactiva Open Arms, PROEM-AID, Save the Children, Sea Eye, Sea Watch și SOS Mediterranée. 

În 2017 premiul a fost acordat opoziției democratice din Venezuela reprezentată de Adunarea Națională (Julio Borges) și toți deținuții politici identificați de Foro Penal Venezolano, și anume Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Cecilia Wikström, președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE: Populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de viitorul Parlament

Published

on

@Cecilia Wikstrom/Twitter

Corespondență Bruxelles

Cecilia Wikström (ALDE, Suedia), președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din Parlamentul European, transmite asigurări legate de faptul că activitatea legislativă a viitorului Parlament nu va fi afectată de numărul în creștere al populiștilor care ar putea obține un mandat de europarlamentar după alegerile europene din mai. 

În cadrul unui seminar privind alegerile europarlamentare, dedicat presei din statele membre, Wikström a spus că ,,soliditatea grupurilor politice pro-europene și viziunea lor împărtășită de a legifera în beneficiul tuturor cetățenilor europeni este cel mai eficient instrument” prin care se pot asigura că forțele populiste nu vor interfera cu activitatea legislativă din Parlamentul European.

@Parlamentul European

Deși cele mai recente proiecții privind distribuirea locurilor în PE indică o creștere a prezenței populiștilor, eurodeputatul liberal a subliniat că aceștia sunt dezbinați și le va fi foarte greu să se coalizeze în jurul unei idei comune atâta vreme cât sunt mânați de idealuri naționaliste sau de o gândire de tipul ,,eu și țara mea”. De aceea, populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de Parlament, spunea Wikström.  Potrivit acesteia,  eurodeputații neafiliați la niciunul dintre grupurile politice din PE se înscriu și ei în aceeași categorie, indiferent de intențiile lor individuale deoarece ,,fără o familie politică care să-ți poarte ideile mai departe, este foarte greu să ai un impact”.

Vorbind despre unitatea grupurilor politice pro-europene din PE, Wikström a spus că exemplul cel mai ilustrativ în acest sens este cel al reformei Sistemului Dublin, care a reușit să coalizeze în premieră mai mult de două treimi din eurodeputați pentru a susține împărțirea echitabilă a responsabilității privind gestionarea imigranților și a frontierelor externe ale UE între statele membre.

@Cecilia Wikstrom/Twitter

În opinia acesteia, doar ,,solidaritatea consolidează unitatea Uniunii Europene” în contextul în care mai multe state membre au refuzat să primească imigranții veniți pe ruta mediteraneană sau balcanică după declanșarea crizei refugiaților în 2015, obligând state costiere, precum Grecia sau Italia să gestioneze singure prelucrarea solicitărilor de azil și găzduirea acestora în condiții care să respecte drepturile omului indiferent de capacitatea de a face acest lucru. De altfel, Wikström a punctat faptul că actualul PE are o poziție unitară privind reforma sistemului european de azil, însă dosarul va fi moștenit de următorul legislativ din cauza ,,blocajului produs de cei 28 de miniștri din Consiliu”, care nu pot ajunge la un consens.

Președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE a mai subliniat faptul că cetățenii europeni trebuie să știe înainte de a merge la vot că instituțiile UE sunt aproape de ei și veghează la respectarea intereselor lor, chiar dacă acest lucru nu este evident. În acest sens, Wikström a arătat că europarlamentarii din Comisia pentru petiții sunt legătura cetățenilor cu instituțiile din triunghiul legislativ european, ocupându-se să transmită nemulțumirile și observațiile lor privind aplicarea normelor UE la nivel național către Comisia Europeană, pe care o îndeamnă să investigheze situațiile indicate și chiar să ia atitudine în relația cu statele membre prin declanșarea procedurii de infringement.

Wikström a mai spus că foarte multe nereguli care afectează viața de zi cu zi au fost corectate în acest fel, care, pentru cetățenii unor state membre, precum Suedia, este singura cale de apel în lipsa unui instrument de petiții pus la dispoziție de parlamentele naționale. 

,,Este o slujbă de vis să lucrezi în cadrul Comisiei pentru Petiții. În nicio altă comisie nu mai există dezbateri atât de vii”, a spus Wikström despre comisia pe care o prezidează. 

Cecilia Wikström a transmis aceste mesaje în cadrul seminarului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending