Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Partidul Național Liberal a decis să-l susțină pe Manfred Weber pentru funcția de președinte al Comisiei Europene la Congresul PPE de la Helsinki

Published

on

Partidul Naţional Liberal a luat decizia de a susţine candidatura liderului Grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a anunțat PNL într-o postare pe Facebook.

Partidul Naţional Liberal va fi reprezentat de o delegaţie puternică la Congresul PPE ce se va desfăşura în perioada 7-8 noiembrie la Helsinki, mai afirmă formațiunea politică.

Foto: Președintele PPE, Manfred Weber și președintele PNL, Ludovic Orban // Facebook/ Ludovic Orban

CaleaEuropeană.ro va transmite, printr-o corespondență specială, toate momentele importante ale Congresului Partidului Popular European în care popularii vor decide între Manfred Weber și Alexander Stubb, fost prim-ministru al Finlandei, pentru desemnarea candidatului lor la șefia Comisiei Europene după alegerile din 23-26 mai 2019.

Anunțul celui mai mare partid de centru dreapta din România, membru al PPE, survine în condițiile în care președintele Klaus Iohannis va avea marți, după discursul său din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei, o întrevedere cu Manfred Weber.

Pe de altă parte, un astfel de anunț a fost făcut pe 11 octombrie de liderul PNL, Ludovic Orban, care a precizat că Partidul Național Liberal va susține candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene

Cițiți și Pe urmele lui Jean-Claude Juncker: Aliatul bavarez al Angelei Merkel și liderul PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și-a anunțat candidatura la șefia Comisiei Europene în 2019

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, și-a anunțat  candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene în competiția internă a Partidului Popular European la data de 5 septembrie.

Astăzi vorbim despre afirmarea Europei și de apărarea valorilor noastre, deoarece suntem provocați din exterior și din interior. Este vorba despre supraviețuirea modului nostru de viață european (…) Voi ajuta la restabilirea legăturii dintre cetățeni și Uniunea Europeană. Vreau să încep un nou capitol în UE”, a spus atunci Weber, care urmărește să-i succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker, dar și să devină primul german care ar ocupa această funcție după 52 de ani.

Ulterior, pe 12 septembrie, liderul Grupului PPE în Parlamentul European a utilizat prilejul discursului lui Jean-Claude Juncker privind Starea Uniunii pentru a susține că „guvernul român trebuie să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupției”.

Dacă Weber își asigură sprijinul partidelor membre PPE și obține nominalizarea la Congresul de la Helsinki, ce va avea loc la 7-8 noiembrie, există toate șansele ca bavarezul să devină viitorul președinte al Comisiei Europene, avâmd în vedere că sondajele arată că PPE va fi câștigătorul alegerilor europarlamentare, ce vor avea loc anul viitorul, în luna mai, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, Siegfried Mureșan, s-a arătat încrezător cu privire la posibilitatea ca noul candidat al PPE să preia de la Jean-Claude Juncker ștafeta președinției Comisiei Europene.

Competiția internă din PPE privind desemnarea candidatului cap de listă (n.r. – Spitzenkandidat) a fost testată cu succes la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, procedeu în urma căruia Jean-Claude Juncker a devenit șeful Comisiei Europene după acel scrutin în care popularii europeni au obținut cele mai multe mandate în Parlament. Procesul Spitzenkandidat presupune că preşedinţia Comisiei trebuie să revină candidatului cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European, bazându-se pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

Urmăriți și interviuri acordate de Manfred Weber pentru CaleaEuropeană.ro:

Corespondență| VIDEO Interviu cu Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European: Câteodată am sentimentul că britanicii nu sunt hotărâți cum să abordeze Brexitul

Corespondență| Interviu cu Manfred Weber, liderul grupului PPE: Naționalismul este o amenințare; alegerile din 2019 reprezintă o oportunitate de a întări parteneriatul între statele UE

VIDEO| Manfred Weber, pentru Calea Europeană: România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

INTERVIU. Liderul PPE din Parlamentul European, despre viitorul României în UE: După rezolvarea problemelor la granițele externe, ne putem îndrepta privirea către aderarea României la spațiul Schengen

EXCLUSIV Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Prezența lui Klaus Iohannis la reuniunea PPE de la București, un semnal că el se identifică cu valorile noastre

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi susține nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie (ITRE) din Parlamentul European, salută și susține inițiativa popularilor europeni de a nominaliza asistenții medicali la ”Premiul Cetățeanului European 2020”.

”Susțin propunerea Grupului EPP de nominalizare a asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”. Acest premiu reprezintă un gest de recunoștință și respect din partea noastră, a tuturor. Asistenții medicali, alături de medici și de ceilalți colegi ai lor sunt eroii noștri de fiecare zi. Sunt cei care au stat stat fără teamă în fața coronavirusului, ne-au protejat și ne-au îngrijit fără teamă și fără părtinire”, a transmis Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

Citiți și: Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Reamintim că eurodeputatul român Cristian Bușoi este coordonatourl Programului pentru sănătate al Uniunii Europene, #EU4Health, care va dispunde de un buget de 9,4 miliarde de euro, și potrivit acestuia, acest nou instrument va veni în ajutorul asistenționlor medicali și a medicilor, eroii din prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19: ”Sunt încrezător că noul Program independent de Sănătate – pentru care sunt responsabil în Parlamentul European – va pregăti mai bine sistemele sanitare pentru viitoare crize și le va oferi asistenților medicali condiții mai bune de muncă.”

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending