Connect with us

U.E.

Premierul croat Andrej Plenkovic, în Parlamentul European: Susținem aderarea Bulgariei și României la zona Schengen

Published

on

Premierul croat Andrej Plenkovic s-a aflat marți în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg pentru a participa la o dezbatere alături de europarlamentari privind viitorul Europei. Aceasta este a doua dezbatere între liderii guvernelor din UE și deputații europeni pentru a conecta agenda națională cu cea europeană, prima având loc cu premierul irlandez. Leo Varadkar, pe 17 ianuarie. Andrej Plenkovic este, totodată, al patrulea premier care se adresează plenului reunit la Strasbourg după ce premierul bulgar Boiko Borisov a prezentat în fața eurodeputaților luna trecută prioritățile președinției rotative preluate de țara pentru o perioadă de șase luni, iar premierul estonian Juri Ratas a prezentat bilanțul deținerii președinției Consiliului UE.

”Trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi răspunsuri la provocările apărute după retragerea Marii Britanii din UE.”, a transmis, în limba engleză Plenkovic.

Este ”o decizie proastă” în urma căreia atât Marea Britanie, cât și Uniunea Europeană vor avea de pierdut, dar pe care ”o respectă”, a transmis oficialul.

În opinia sa, Brexit este rezultatul populismului și a campaniilor de dezinformare, a declarat premierul, adăugând că speră că procedurile în conformitate cu articolul 50 vor conduce la ”claritate și stabilitate” pentru cetățeni.

”Trebuie să ne păstrăm unitatea, iar viitoarele relații trebuie să se bazeze pe interesele noastre comune. Trebuie să asigurăm legitimitate democratică. Parlamentul European este cel care asigură legătura între cetățeni și instituții. În dezbaterea care se referă la modul în care sunt legiferate alegerile, trebuie să ne gândim și din punctul de vedere al calendarului, dacă am stabilit bazele legale care să ne permită să creăm listele transnaționale. Croația este un exemplu al unei țări care poate schimba UE. Trebuie să ne ținem de promisiunile țărilor candidate, dar aceste țări trebuie să facă progrese considerabile. ”, a transmis în fața europarlamentarilor premierul croat.

Totodată, Plenkovic a transmis că țara sa susține aderarea României și Bulgariei la Schengen, aceasta contribuind la securitatea granițelor UE.

”Numeroasele amenințări ne cer să ne apărăm locul mai puternic pe plan internațional. Avem resursele și voința politică să facem acest lucru. Susținem aderarea Bulgariei și României la zona Schengen. Acest lucru va contribui la securitatea întărită a granițelor Uniunii”, a declarat acesta.

”Uniunea Europeană trebuie să fie un actor important pe scena internațională și care să fie un vector al dezvoltării. Dialogul privind viitorul Uniunii Europene este la fel de important ca procesul în sine”, a mai punctat oficialul în cadrul discursului său în care a vorbit în cinci limbi.

 

Citiți și:  Corespondență din Strasbourg. Situația justiției din România, dezbătută în Parlamentul European. Agenda sesiunii plenare din februarie

Jean-Claude Juncker: Croația, un exemplu pentru UE. Astăzi vom prezenta strategia de extindere pentru Balcanii de Vest

”Croația este și un exemplu și o inspirație care ar trebui să inspire UE. Croația este un membru tânăr, dar o națiune care are o istorie îndelungată. Aș dori să ajungem la un acord în următoarele 12 luni în ce privește obiectivele Uniunii Europene. Mie nu îmi plac dezbaterile care fixează limitele bugetare. Cifrele trebuie să urmeze conținutul. Așadar, să ne concentrăm asupra conținutului, iar apoi vor veni cifrele. Va trebuie să reducem cifric vorbind, politica de coeziune și PAC. Însă, e nevoie să economisim bani în mod inteligent și vom face propuneri în acest sens. 

Astăzi vom prezenta strategia de extindere pentru Balcanii de Vest. Este greșit să se afirme că eu și Comisia Europeană am prevăzut un orizont clar 2025, nu, e vorba de o dată orientativă astfel încât statele să se poată pregăti mai bine. Trebuie să luăm o decizie, fie ne dorim o extindere spre Balcanii de Vest, fie nu. Eu îmi doresc ca statele respective să adere în momentul în care respectă criteriile necesare. În acest moment, nu respectă, însă trebuie să fim alături de ei. Comisia își oferă serviciile de mediere pentru rezolvarea litigiului transfrontalieri între Croația și Serbia.”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. 

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

„Comisia Europeană îşi oferă serviciile de mediere, însă nu va exista nicio extindere spre (Serbia şi Muntenegru – n.r.) dacă înainte nu vor fi rezolvate posibile litigii de frontieră. Acest joc, adică să spunem că orice eventuală problemă va fi rezolvată după aderare, nu se va mai întâmpla. Nu atât timp cât eu conduc Comisia Europeană”, a atras atenţia Juncker.

„Fie sunt rezolvate litigiile, fie niciun stat din zonă nu va putea să adere la UE. Croaţia şi Slovenia trebuie sa-şi rezolve litigiul înainte ca alte state să adere la UE”, a mai spus el.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România: Surplusul de energie eoliană produs în Germania a determinat o scădere serioasă a prețului la energia electrică în România

Published

on

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic, informează Agerpres.

,,Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru Agepres, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot (piaţa în care valorile mobiliare, mărfurile sau valutele sunt tranzacţionate „pe loc” şi livrate către cumpărător imediat n.r.) din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masiv cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

Potrivit lui Ion Lungu, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt micșorate. 

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România, potrivit sursei citate.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, care au sărbătorit Paștele weekendul trecut, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 12:44, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.949 MW (dintre care doar 616 MW), diferenţa fiind importată. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a semnat Manifestul pentru alegerile europarlamentare din 2019 al Asociaţiei Europene pentru Oncologie Pediatrică: Sprijin în continuare lupta împotriva cancerului în rândul copiilor

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat PNL la alegerile europene, a semnat luni Manifestul pentru alegerile europarlamentare din 2019 al Asociaţiei Europene pentru Oncologie Pediatrică, asociaţie care îşi propune să asigure tratamente cât mai bune pentru cât mai mulţi dintre copiii bolnavi.

”Anual, 35.000 de copii şi tineri din Europa sunt diagnosticaţi cu cancer. Există însă speranţă, dedicare şi implicare, datorită cărora între 2020 şi 2025 vom avea aproximativ jumătate de milion de supravieţuitori ai cancerului infantil.  Prin semnarea Manifestului, în calitate de membri ai Parlamentului European, ne-am angajat să sprjiim în continuare lupta împotriva cancerului în rândul copiilor”, a scris Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

 

Mai multe detalii privind acest manifest aici.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

Continue Reading

U.E.

Manfred Weber lansează, la Atena, un plan în 12 puncte pentru șefia Comisiei Europene în care propune ”un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință și 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul Partidului Popular European la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, va lansa marți, la Atena, un plan alcătuit din 12 puncte, document ce face parte din programul său de campanie pentru poziția de top la nivelul executivului european și în care va propune, între altele, un tratat global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

Dacă nu luptăm rapid în întreaga lume împotriva mizeriei din mări, următoarea generație va avea probleme imense. Voi propune un tratat global care interzice plasticul de unică folosință“, a declarat Weber pentru cotidianul german Bild am Sonntag.

Potrivit sursei citate de Politico Europe, Manfred Weber vrea să se asigure că acordurile comerciale negociate de UE vor pune capăt muncii ilegale a copiilor în întreaga lume. 

Printre cele 12 propuneri ale sale se vor număra promisiunea creării a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții sau creșterea numărului de angajați ai  Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă(Frontex) cu până la 10.000 de persoane până în 2022.

Propunerea lui Weber privind un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință apare în contextul în care Parlamentul European a votat luna trecută interzicerea produselor din plastic de unică folosință din 2021. Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marile sunt din plastic. Produsele vizate de această legislație constituie 70% din totalul deșeurilor marine.

În ce privește creșterea numărului de angajați ai Frontex, eurodeputații au adoptat săptămâna trecută, la ultima sesiune plenară din acest ciclu legislativ, noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă, pentru o mai bună protecție a granițelor externe ale UE. Între măsuri se regăsește și cea privind înființarea unui nou corp permanent al cărui personal operațional să ajungă la 5.000 de angajați și în 2021, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European în ultimii cinci ani, este candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, poziție pentru care concurează cu mai mulți candidați de top ai celorlalte familii politice europene, îndeosebi Frans Timmermans, actual prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul socialiștilor europeni.

Președintele Comisiei Europene este propus de șefii de stat sau de guvern, reuniți la nivelul Consiliului European, luând în calcul rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai. Ulterior, acesta trebuie să primească un vot de susținere din partea Parlamentului European.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

 

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending