Connect with us

U.E.

Premierul croat Andrej Plenkovic, în Parlamentul European: Susținem aderarea Bulgariei și României la zona Schengen

Published

on

Premierul croat Andrej Plenkovic s-a aflat marți în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg pentru a participa la o dezbatere alături de europarlamentari privind viitorul Europei. Aceasta este a doua dezbatere între liderii guvernelor din UE și deputații europeni pentru a conecta agenda națională cu cea europeană, prima având loc cu premierul irlandez. Leo Varadkar, pe 17 ianuarie. Andrej Plenkovic este, totodată, al patrulea premier care se adresează plenului reunit la Strasbourg după ce premierul bulgar Boiko Borisov a prezentat în fața eurodeputaților luna trecută prioritățile președinției rotative preluate de țara pentru o perioadă de șase luni, iar premierul estonian Juri Ratas a prezentat bilanțul deținerii președinției Consiliului UE.

”Trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi răspunsuri la provocările apărute după retragerea Marii Britanii din UE.”, a transmis, în limba engleză Plenkovic.

Este ”o decizie proastă” în urma căreia atât Marea Britanie, cât și Uniunea Europeană vor avea de pierdut, dar pe care ”o respectă”, a transmis oficialul.

În opinia sa, Brexit este rezultatul populismului și a campaniilor de dezinformare, a declarat premierul, adăugând că speră că procedurile în conformitate cu articolul 50 vor conduce la ”claritate și stabilitate” pentru cetățeni.

”Trebuie să ne păstrăm unitatea, iar viitoarele relații trebuie să se bazeze pe interesele noastre comune. Trebuie să asigurăm legitimitate democratică. Parlamentul European este cel care asigură legătura între cetățeni și instituții. În dezbaterea care se referă la modul în care sunt legiferate alegerile, trebuie să ne gândim și din punctul de vedere al calendarului, dacă am stabilit bazele legale care să ne permită să creăm listele transnaționale. Croația este un exemplu al unei țări care poate schimba UE. Trebuie să ne ținem de promisiunile țărilor candidate, dar aceste țări trebuie să facă progrese considerabile. ”, a transmis în fața europarlamentarilor premierul croat.

Totodată, Plenkovic a transmis că țara sa susține aderarea României și Bulgariei la Schengen, aceasta contribuind la securitatea granițelor UE.

”Numeroasele amenințări ne cer să ne apărăm locul mai puternic pe plan internațional. Avem resursele și voința politică să facem acest lucru. Susținem aderarea Bulgariei și României la zona Schengen. Acest lucru va contribui la securitatea întărită a granițelor Uniunii”, a declarat acesta.

”Uniunea Europeană trebuie să fie un actor important pe scena internațională și care să fie un vector al dezvoltării. Dialogul privind viitorul Uniunii Europene este la fel de important ca procesul în sine”, a mai punctat oficialul în cadrul discursului său în care a vorbit în cinci limbi.

 

Citiți și:  Corespondență din Strasbourg. Situația justiției din România, dezbătută în Parlamentul European. Agenda sesiunii plenare din februarie

Jean-Claude Juncker: Croația, un exemplu pentru UE. Astăzi vom prezenta strategia de extindere pentru Balcanii de Vest

”Croația este și un exemplu și o inspirație care ar trebui să inspire UE. Croația este un membru tânăr, dar o națiune care are o istorie îndelungată. Aș dori să ajungem la un acord în următoarele 12 luni în ce privește obiectivele Uniunii Europene. Mie nu îmi plac dezbaterile care fixează limitele bugetare. Cifrele trebuie să urmeze conținutul. Așadar, să ne concentrăm asupra conținutului, iar apoi vor veni cifrele. Va trebuie să reducem cifric vorbind, politica de coeziune și PAC. Însă, e nevoie să economisim bani în mod inteligent și vom face propuneri în acest sens. 

Astăzi vom prezenta strategia de extindere pentru Balcanii de Vest. Este greșit să se afirme că eu și Comisia Europeană am prevăzut un orizont clar 2025, nu, e vorba de o dată orientativă astfel încât statele să se poată pregăti mai bine. Trebuie să luăm o decizie, fie ne dorim o extindere spre Balcanii de Vest, fie nu. Eu îmi doresc ca statele respective să adere în momentul în care respectă criteriile necesare. În acest moment, nu respectă, însă trebuie să fim alături de ei. Comisia își oferă serviciile de mediere pentru rezolvarea litigiului transfrontalieri între Croația și Serbia.”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. 

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

„Comisia Europeană îşi oferă serviciile de mediere, însă nu va exista nicio extindere spre (Serbia şi Muntenegru – n.r.) dacă înainte nu vor fi rezolvate posibile litigii de frontieră. Acest joc, adică să spunem că orice eventuală problemă va fi rezolvată după aderare, nu se va mai întâmpla. Nu atât timp cât eu conduc Comisia Europeană”, a atras atenţia Juncker.

„Fie sunt rezolvate litigiile, fie niciun stat din zonă nu va putea să adere la UE. Croaţia şi Slovenia trebuie sa-şi rezolve litigiul înainte ca alte state să adere la UE”, a mai spus el.

 

 

.

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii social-democrați ai afacerilor europene, apel la viitoarea Comisie Europeană pentru păstrarea aceluiași nivel de ambiție în privința respectării statului de drept în UE

Published

on

© PES

Miniștrii afacerilor europene, care sunt membri ai Partidului Socialiștilor Europeni, au făcut apel la viitoare Comisie Europeană să mențină același nivel de ambiție în procesul de monitorizare a respectării statului de drept în Europa, se arată într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, o abordare superficială ar submina munca excelentă făcută până acum de Prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Președintele rețelei PES din cadrul Consiliului Afaceri Generale, ministrul german de stat pentru Europa, Michael Roth, a declarat:

,,Nimeni nu este deasupra legii, nimeni nu o poate manipula în interes personal. Statul de drept îi protejează pe cei guvernați de abuzul conducerii. De aceea, UE trebuie să acționeze în mod activ în numele cetățenilor europeni. Următoarea Comisie Europeană trebuie să se asigure că toate încercările de a submina statul de drept sunt identificare și descurajate. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că independența necesară și stimulentele corecte există în următoarea Comisie Europeană “.

Miniștrii PES au salutat Președinția finlandeză și noul guvern finlandez condus de social-democrați.

Michael Roth a mai spus: ,,Așteptăm cu nerăbdare inițierea lucrărilor noastre pornind de la prioritățile Președinției finlandeze. Acestea includ chestiuni cheie, cum ar fi statul de drept, politica socială și acțiunile în domeniul climei. Prioritățile Președinției reflectă propunerile noastre social-democrate pentru o Europă mai progresistă, socială și democratică. Sunt foarte fericit că pot colabora îndeaproape cu Tytti Tuppurainen pentru a face schimbări de durată. Împreună, familia noastră politică va contribui la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, cu măsuri concrete și obligatorii privind calitatea muncii și protecția socială – pentru ca Europa să funcționeze pentru cetățenii săi “.

La întâlnire au participat Michael Roth, ministru de stat pentru Europa, Germania; Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene, Finlanda; Ana Paula Zacarias, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Portugalia; Frantisek Ruzicka, secretar de stat pentru afaceri europene, Slovacia; și Hans Dahlgren, ministrul afacerilor europene, Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending