Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO| Emmanuel Macron, discurs în Parlamentul European: Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, dar acesta trebuie reformat

Published

on

Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, în contextul în care viitorul Cadru Financiar Multianual va fi afectat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat marți, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron. 

În primul său discurs susținut în fața PE privind proiectul de reformă a Uniunii Europene, liderul francez a solicitat o politică comercială europeană „mai realistă” și a reiterat ideea referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. 

”Franța este dispusă să își crească contribuția” la bugetul UE, dar bugetul trebuie să fie ”reformat”. Potrivit liderului de la Elysee, sunt necesare și noi resurse din domeniul digital și cel energetic, Macron subliniind că trebuie să existe „o nouă fază” atunci când vine vorba de punerea în aplicare a ambițiilor acordului privind clima de la Paris” și spune că Franța susține ideea unei taxe de frontieră pentru dioxidul de carbon.

Chiar dacă bugetul UE va avea de pierdut contribuția Marii Britanii după 2019, Uniunea Europeană ”nu trebuie să renunțe la ambițiile actuale”, ci din contră să adauge noi priorități pe agenda sa. 

Macron și-a exprimat încredere că statele UE ”vor putea depăși diferențele între nord și sud, între est și vest, între statele mici și mari” și că statele vor vedea dincolo de pozițiile naționale. 

„Nu vreau să fac parte dintr-o generație de somnambuli, care uită propriul trecut. Vreau să fac parte dintr-o generație care va fi decis cu fermitate să își apere propria democrație”, a transmis președintele francez. 

Comisia Europeană a solicitat recent țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna martie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Despre bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.

Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Bloomberg: Angela Merkel a fost curtată la Summitul de la Sibiu de mai mulți lideri europeni pentru a deveni noul președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Mai mulți lideri europeni au făcut lobby pe lângă cancelarul german Angela Merkel pentru ca aceasta să accepte funcția de președinte al Consiliului European, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor care au avut loc în timpul reuniunii la nivel înalt de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat de Ziua Europei.

Potrivit EU Observer, care citează Bloomberg, Merkel a respins oferta, sursele citate notând că Germania dorește ca președintele Băncii Centrale din Germania, Jens Weidmann, să îl succeadă pe Mario Draghi în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Amintim faptul că tot Bloomberg a lansat în spațiul public faptul că numele Kristalinei Georgieva, actual director al Băncii Mondial și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a fost propus de mai mulți șefi de stat sau de guvern pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, informațiile privind lobby-ul la adresa lui Merkel apar la o săptămână după ce cancelarul german a respins categoric orice astfel de evoluție, încercând să pună capăt speculațiilor pe seama viitorului ei politic.

Angela Merkel a declarat joia trecută, după o întâlnire cu premierul olandez Mark Rutte, că “nu sunt disponibilă pentru nicio funcție politică, indiferent de loc, nici măcar în Europa”.

Cu toate acestea, ea este luată în calcul în majoritatea analizelor din publicațiile europene pentru o funcție la nivel înalt în ierarhia instituțională a UE. Interesant este și faptul că pe seama scenariilor privind mutarea politică a lui Merkel de la Berlin la Bruxelles și a presiunilor lui Emmanuel Macron de a bloca procedura Spitzenkandidat în care germanul Manfred Weber este favorit să devină noul președinte al Comisiei Europene, cancelarul german a ieșit public să nuanțeze ”diferențele de mentalități” care există între ea și liderul de la Paris.

În interviul acordat presei germane înaintea ultimelor alegeri europene la care ia parte în calitate de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a arătat că există mai multe divergențe între ea și Emmanuel Macron în privința viitorului Uniunii Europene. ”Există diferențe de mentalitate între noi, precum și diferențe în modul în care înțelegem rolurile noastre”, a spus Merkel, menționând că Franța și Germania au avut culturi și sisteme politice diferite.

În replică, Macron şi-a asumat ceea ce a anumit a fi o ”confruntare care dă roade” cu cancelarul german, după ce aceasta s-a referit la o ”relație conflictuală și la diferenţe de abordare cu președintele francez.

Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

Primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Klaus Iohannis despre eurodeputatul și candidatul Marian-Jean Marinescu: ”Avem nevoie de oameni care reprezintă și apără România în baza valorilor europene. Astfel de oameni avem chiar aici în Craiova”

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

România are nevoie în Parlamentul European de oameni politici care și-au însușit valorile europene a declarat președintele Klaus Iohannis marți, la Craiova, referindu-se la Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PNL pentru un nou mandat.

Avem nevoie în Parlamentul European de politicieni care reprezintă România, care se simt adevărați români, care și-au însușit valorile europene, care cred în valorile unei democrații autentice. Avem nevoie de oameni care reprezintă și apără România în baza valorilor europene. Iar astfel de oameni avem chiar aici, la dumneavoastră, în Craiova. De astfel de politicieni avem nevoie: foarte buni, foarte puternici și respectați în Parlamentul European”, a spus Iohannis la evenimentul de lansare al cărții sale, ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Citiți și
Manfred Weber, președintele grupului PPE, mesaj de susținere pentru eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: „Este unul dintre cei mai importanți piloni ai activității familiei popularilor europeni, făcând mereu vocea României auzită”
Comisar european, mesaj de susținere în limba română pentru Marian-Jean Marinescu: ”Este un bun român care se luptă pentru bunăstarea ţării sale, un bun european care crede în viitorul Uniunii”
Liderul PPE, Joseph Daul, mesaj de susținere a candidaturii vicepreședintelui grupului PPE din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, în contextul alegerilor din 26 mai
Președintele PE, Antonio Tajani, aprecieri la adresa eurodeputatului Marian-Jean Marinescu: Este o forță pentru România și Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Corina Crețu, mesaj pentru locuitorii județului Teleorman înaintea alegerilor europene: ”Haideți să facem o schimbare. Vom fi partenerii dumneavoastră în acest nou drum pe care îl meritați din plin”

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile europene a transmis joi o scrisoare către locuitorii județului Teleorman înaintea scrutinului de duminică în care îi invită la vot.

Scrisoarea a fost publicată în aceeași zi în care Crețu s-a aflat la Alexandria, județul Teleorman.

Redăm integral conținutul scrisorii Corinei Crețu: 

”Dragi cetățeni ai județului Teleorman,

Dragi cetățeni ai municipiului Alexandria,

Dragi cetățeni ai orașului Videle,

Mă numesc Corina Crețu, sunt Comisar European pentru Politică Regională și candidez la alegerile europarlamentare din partea partidului PRO România.

Vă scriu aceste rânduri pentru a vă invita la vot duminica aceasta, 26 mai – o zi care va însemna șansa dezvoltării tuturor regiunilor țării, inclusiv a județului Teleorman.

Bunicii mei au fost refugiați din Basarabia. După un timp, în căutarea unui loc de muncă în România, bunicul meu a fost numit șef la Schela de Petrol din Videle. A murit în anul 1970 la Spitalul din Videle. Mamaia – Maia, cum îi spuneam noi – a lucrat în Gara Videle. Bunicii mei au locuit pe strada Gării, unde am avut și avem prieteni cu care ne înțelegem foarte bine, iar acum merg cu pioșenie la cimitirul de la marginea orașului, unde sunt îngropați Bunicii mei și Străbunica mea, pe care i-am iubit din tot sufletul.

Fiind, așadar, legată sufletește de această parte a României, sufăr sincer când văd subdezvoltarea județului Teleorman, a satelor din județ – cu atât mai mult cu cât știu câți bani, câte fonduri europene s-au pierdut ori au fost fraudate, în loc să fie folosite pentru modernizarea școlilor, a spitalelor, a drumurilor. S-au ratat șanse imense pentru satele noastre minunate, pentru o viață mai bună pentru Dumneavoastră și pentru copiii Dumneavoastră – dintre care mulți au ales, din păcate, să părăsească România.

Haideți să facem o schimbare, pe care să o începem duminica aceasta mergând la vot și susținând o echipă care se preocupă de adevăratele Dumneavoastră nevoi. Alături de colegii mei de la PRO România, vom fi partenerii Dumneavoastră în acest nou drum pe care îl meritați din plin”.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending