Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO| Emmanuel Macron, discurs în Parlamentul European: Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, dar acesta trebuie reformat

Published

on

Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, în contextul în care viitorul Cadru Financiar Multianual va fi afectat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat marți, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron. 

În primul său discurs susținut în fața PE privind proiectul de reformă a Uniunii Europene, liderul francez a solicitat o politică comercială europeană „mai realistă” și a reiterat ideea referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. 

”Franța este dispusă să își crească contribuția” la bugetul UE, dar bugetul trebuie să fie ”reformat”. Potrivit liderului de la Elysee, sunt necesare și noi resurse din domeniul digital și cel energetic, Macron subliniind că trebuie să existe „o nouă fază” atunci când vine vorba de punerea în aplicare a ambițiilor acordului privind clima de la Paris” și spune că Franța susține ideea unei taxe de frontieră pentru dioxidul de carbon.

Chiar dacă bugetul UE va avea de pierdut contribuția Marii Britanii după 2019, Uniunea Europeană ”nu trebuie să renunțe la ambițiile actuale”, ci din contră să adauge noi priorități pe agenda sa. 

Macron și-a exprimat încredere că statele UE ”vor putea depăși diferențele între nord și sud, între est și vest, între statele mici și mari” și că statele vor vedea dincolo de pozițiile naționale. 

„Nu vreau să fac parte dintr-o generație de somnambuli, care uită propriul trecut. Vreau să fac parte dintr-o generație care va fi decis cu fermitate să își apere propria democrație”, a transmis președintele francez. 

Comisia Europeană a solicitat recent țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna martie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Despre bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.

Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu în viitoarea ședință privind Pachetul de Mobilitate: Fac toate eforturile să găsim o soluţie echitabilă pentru toate statele membre

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a menționat ultimele evoluții privind Pachetul de Mobilitate, într-o postare pe pagina sa de Facebook. ,,pe data de 7 martie voi reprezenta grupul PPE la şedinţa Conferinţei Preşedinţilor a Parlamentului European, când se va lua o decizie cu privire la Pachetul Mobilitate. Îi asigur pe transportatori că fac toate eforturile pentru a ajunge la un compromis cu grupurile politice, astfel încât să găsim o soluţie echitabilă pentru toate statele membre.”

Amintim faptul căla data de 2 februarie, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) împreună cu asociaţiile transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria au transmis o scrisoare comună, solicitând ca Pachetul Mobilitate 1 să fie lăsat pentru următoarea legislatură parlamentară.

Cele șapte asociații au făcut apel la președintele Parlamentului European și la președinții grupurilor parlamentare să acorde atenție cazului transportatorilor rutieri din statele periferice și din alte state membre ale UE, în luarea deciziei în cadrul următoarei Conferințe a Președinților cu privire la Pachetul Mobilitate 1, care ar afecta toți transportatorii rutieri în mod disproporționat negativ.

,,Acest pachet de mobilitate nu reprezintă concurența dintre Est și Vest, este o decizie a Comisiei Europene pentru a oferi o protecție mai mare companiilor din Europe Centrală. Vreau să avem condiții egale pentru toți transportatorii.”a declarat Marinescu într-un interviu oferit pentru Calea Europeană.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Am votat azi în PE Rezoluția privind dreptul cetățenilor la proteste pașnice. Evenimentele din 10 august trebuie investigate serios

Published

on

Membrii Parlamentului European, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat joi o rezoluţie în care condamnă utilizarea ‘disproporţionată’ a forţei de către poliţie în timpul manifestaţiilor, transmite AFP, potrivit Agerpres.

În rezoluţia adoptată cu 438 voturi pentru, 78 voturi contra şi 87 de abţineri, eurodeputaţii au ,,denunţat recurgerea la intervenţii violente şi disproporţionate din partea autorităţilor publice în timpul protestelor şi al manifestaţiilor paşnice”.

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu prezent la Strasbourg, a votat azi in Parlamentul European Rezoluția privind dreptul cetățenilor la proteste pașnice și folosirea proporționată a forțelor de ordine și în acest context a semnalat că: ,,Evenimentele din 10 august trebuie investigate serios şi responsabilii traşi la răspundere.”

Europarlamentarul sușține că actualul guvern produce modificări nefaste democrației din România: ,,De când e la putere, guvernul PSDALDE a adus România în plutonul statelor unde democraţia este în pericol, unde cetăţenilor care se opun guvernului le este ameninţată viaţa.”

,,Acestă rezoluţie este şi despre protestul Diasporei din 10 august 2018. Deși numele României nu este scris negru pe alb”, menționează europarlamentarul în postarea pe pagina sa oficială de Facebook.

Parlamentul European a spus azi tuturor cetățenilor români care au participat la mitingul diasporei din 10 august 2018 și care au fost tratați cu o violență nejustificată de către guvern: ,,suntem alături de voi! Vom veghea ca aşa ceva să nu se mai întâmple!”, ne informează Marian-Jean Marinescu.

Solicitată de o coaliţie reunind socialiştii (S&D), Verzii şi Stânga Unită europeană (GUE), dezbaterea desfăşurată luni seara a fost în parte dominată de situaţia manifestaţiilor ”vestelor galbene” din Franţa, chiar dacă s-a făcut referire şi la alte ţări – România, Spania, Ungaria, Grecia.
Rezoluţia PE ”condamnă recurgerea la anumite tipuri de arme cu caracter letal redus”, printre care ”proiectilele cu impact cinetic”

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE): Microregiunile trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor

Published

on

Eurodeputatul liberal Daniel Buda (PNL, PPE) afirmă cu tărie că microregiunile trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor, potrivit unui mesaj de pe pagina de Facebook a acestuia. 

Acesta informează asupra dezbaterii de astăzi, din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe marginea raportului „Dispozițiile comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri”, la care a participat Comisarul European pentru Dezvoltare RegionalăCorina Crețu

În intervenția sa, Daniel Buda a afirmat că acest regulament este ,,un instrument extrem de valoros deoarece permite o simplificare reală, fiind un regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare.” De asemenea, a adăugat europarlamentarul român, ,,în vederea unei simplificări aprofundate, este important ca statele membre să nu mai aibă posibilitatea de a adăuga condiționalități suplimentare peste regulile de la Bruxelles, iar cetățenii europeni trebuie să fie mai bine informați despre importanța fondurilor europene și despre impactul pozitiv generat de acestea asupra vieții lor de zi cu zi”.

Foto: Daniel Buda/Facebook

Citiți și INTERVIU Gabriela Zoană (PSD, S&D): România va beneficia de mai mulți bani europeni din fondurile Politicii de Coeziune prin aplicarea ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Daniel Buda a salutat acordul de la nivelul Parlamentului European cu privire la Regula N+3 în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni, recunoscând că există ,,întârzieri în acest domeniu apărute din varii motive care nu sunt imputabile beneficiarilor”, și și-a exprimat speranța ca acordul ,,să fie menținut și după discuțiile în trialog”.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat ,,nevoia unei sinergii mai mari între fondurile europene, din diverse domenii”, fiind convins că ,,în mod cert crește eficiența utilizării banilor europeni și are un impact major asupra creșterii calității vieții cetățenilor”.

În acest context a oferit ca exemplu ,,poveștile de succes, cum sunt cele din cadul Programului Leader, mai exact cele ale Grupurilor de Acțiune Locală”, care, potrivit acestuia, ,,trebuie să fie multiplicate și trecute într-o etapă superioară de valorificare a lor prin creșterea finanțării acestora”.

În opinia lui Daniel Buda, microregiunile trebuie să capete competențe sporite în procesul de absorbție a fondurilor europene și în relația cu Comisia Europeană, reducându-le dependența de guvernele naționale, care în mod paradoxal, le pot fi ostile. Acesta a mai spus că ,,trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor”.

Eurodeputatul liberal a mai făcut referire și la intervenția Corinei Crețu, Comisar European pentru Dezvoltare Regională, care și-a exprimat aprecierea privind simplificarea regulilor pentru accesarea fondurilor europene într-un efort general al Comisiei Europene privind debirocratizarea instituțiilor UE și a instrumentelor utilizate de acestea

 „Astăzi este un moment foarte important. Vorbim despre dispozițiile comune pentru următorii 7 ani. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru contribuții. Pentru prima oară, un singur regulament acoperă toate cele 7 fonduri pentru administrare. Este vorba de simplificare reală. Ori de câte ori m-am deplasat în statele membre, am avut aceleași plângeri. Am fost foarte tristă să-i văd pe tineri că renunțase să mai folosească fondurile noastre din cauza birocrației. Acum, iată, avem acest regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare. Vreau să mulțumesc raportorilor, precum și tuturor eurodeputaților din Comisia REGI. Meritați felicitări sincere pentru eficacitate și calitatea muncii dvs. Aceste elemente din regulament, pentru noi includ Acordul de parteneriat pentru toate cele 27 de state membre și toate cele 7 fonduri. Nu acceptăm dublu standard, nu acceptăm coordonare doar pentru anumite state. Al doilea element cheie se referă la noile obiective pentru politicile noastre. Cu toții ne dorim o Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată și mai apropiată de cetățenii ei. Al treilea element este revizuirea la mijloc de parcurs. Știu că nu avem o abordare unanimă aici, dar mi-aș dori să rămânem deschiși. Pe perioada de programare pot apărea multe elemente neașteptate și trebuie să rămânem flexibili. Mulțumesc pentru sprijin, pentru încrederea în eforturile noastre comune de simplificare.”, a declarat comisarul Crețu, citată de eurodeputatul Daniel Buda. 

Daniel Buda a vorbit despre relaționarea directă a microregiunilor cu Comisia Europeană și despre simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene și în interviul acordat reprezentantului Calea Europeană, la Strasbourg, prilej cu care eurodeputatul român a mai răspuns și unor întrebări pe marginea beneficiilor pe care le poate avea România de pe urma reformei Politicilor Agricole Comune și de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, a impactului Brexit asupra bugetului privind dezvoltarea regională și a candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Interviul poate fi urmărit mai jos: 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending