Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO| Emmanuel Macron, discurs în Parlamentul European: Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, dar acesta trebuie reformat

Published

on

Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, în contextul în care viitorul Cadru Financiar Multianual va fi afectat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat marți, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron. 

În primul său discurs susținut în fața PE privind proiectul de reformă a Uniunii Europene, liderul francez a solicitat o politică comercială europeană „mai realistă” și a reiterat ideea referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. 

”Franța este dispusă să își crească contribuția” la bugetul UE, dar bugetul trebuie să fie ”reformat”. Potrivit liderului de la Elysee, sunt necesare și noi resurse din domeniul digital și cel energetic, Macron subliniind că trebuie să existe „o nouă fază” atunci când vine vorba de punerea în aplicare a ambițiilor acordului privind clima de la Paris” și spune că Franța susține ideea unei taxe de frontieră pentru dioxidul de carbon.

Chiar dacă bugetul UE va avea de pierdut contribuția Marii Britanii după 2019, Uniunea Europeană ”nu trebuie să renunțe la ambițiile actuale”, ci din contră să adauge noi priorități pe agenda sa. 

Macron și-a exprimat încredere că statele UE ”vor putea depăși diferențele între nord și sud, între est și vest, între statele mici și mari” și că statele vor vedea dincolo de pozițiile naționale. 

„Nu vreau să fac parte dintr-o generație de somnambuli, care uită propriul trecut. Vreau să fac parte dintr-o generație care va fi decis cu fermitate să își apere propria democrație”, a transmis președintele francez. 

Comisia Europeană a solicitat recent țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna martie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Despre bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.

Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.

 

.

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Ramona Strugariu, scrisoare către vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliştilor şi a cetățenilor care aduc în atenția opiniei publice disfuncționalități ale statului

Published

on

Eurodeputatul Ramona Strugariu (USR-PLUS, Renew Europe) i-a transmis vicepreședintelui Comisiei Europene, Věra Jourová, însărcinată cu portofoliul valorilor și transpareței, o scrisoare pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliștilor și a cătățenilor care aduc în atenția opiniei publice diferite disfuncționalități ale statului.

Aceasta semnalează înaltului oficial european că ”așa-zisele Procese Strategice împotriva Participării Publice (SLAPP) subminează democrația și statul de drept. Nu putem permite reducerea la tăcere a presei și a societății civile doar pentru a proteja interesele individuale ale clasei politice”.

Ramona Strugariu a dat exemplu în acest sens cazul jurnalistei malteze de investigații Daphne Caruana Galizia, în vârstă de 53 de ani, care demascase numeroase cazuri de spălare de bani și corupție în Malta, lucru ce i-a atras moarte la 16 octombrie 2017, fiind ucisă cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său. ”La moartea sa, avea deja intentate 47 de procese, multe dintre ele moștenite acum de familia sa. Anul trecut, doar în Croația au fost intentate 1000 procese strategice împotriva participării publice, în timp ce în Italia s-au dat contravenții în valoare totală de 50.000 de euro pentru așa-zisa defăimare a politicienilor”, a argumentat europarlamentarul român într-un mesaj pe Facebook. 

”Avem nevoie de un răspuns curajos din partea Uniunii Europene, iar Comisia trebuie să își asume rapid un rol mult mai proactiv cu privire la acest subiect”, a subliniat Ramona Strugariu.

În acest sens, aceasta a propus împreună cu alți 30 de colegi adoptarea unui instrument legislativ european care să descurajeze astfel de practici iraționale la nivelul statelor membre, semnalând nevoia unei directive Anti-SLAPP.

”În lipsa unei legislații europene unitare, vom asista neputincioși la o diminuare masivă a implicării publice, vom îngropa democrația participativă și vom alimenta, în rândul jurnaliștilor, teama că investigațiile lor se pot întoarce oricând ca un bumerang împotriva propriilor persoane și chiar a familiilor lor”, a conchis eurodeputatul român.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică reacția timidă a autorităților față de planul Comisiei Europene: Este o oportunitate nesperată pentru România. Avem nevoie de o strategie clară

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România are nevoie de o strategie clară privind cheltuirea banilor care pot fi atrași prin planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, a declarat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), calificând drept “relativ timide” reacțiile autorităților române față de planul de 1.850 de miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană.

“Urmează negocieri politice în vederea definitivării acestuia. Discuțiile din Consiliul European (între șefii de State și de Guverne) și votul din Parlamentul European vor fi cruciale pentru aprobarea acestui plan. Dar cu atât mai mult cred că este absolut obligatoriu ca Executivul de la București să vină cât mai rapid cu o strategie de utilizare a acestui sprijin european, defalcată clar pe domenii, în funcție de necesitățile țării noastre”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

 

Aceasta susține că fondurile care vor fi alocate prin acest plan reprezintă o oportunitate nesperată pentru România pentru a finanța suplimentar proiecte în sectoare precum sănătate, infrastructură sau educație.

“E crucial să avem, în cel mai scurt timp posibil, o strategie cu privire la lucrările de infrastructură finanțate, la cel facem cu spitalele regionale, precum și cu digitalizarea unor domenii. Dacă nu vom avea o astfel de strategie, vor exista dificultăți majore în a ne implica în negocierea politică de la nivelul UE, care va decide elementele finale ale acestui plan”, a spus ea.

România trebuie să trateze acest moment cu toată seriozitatea, pentru că ne va permite să recuperăm decalajele apărute în toți anii pierduți cu conflicte politice interne, bâlbâieli și întârzieri nejustificate. Dacă nu, vom pierde iar bani, vom blama “greaua moștenire”, vom pierde ani, iar costurile finale vor rămâne a fi suportate de cetățeni“, a conchis fostul comisar european pentru politică regională.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending