Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO| Emmanuel Macron, discurs în Parlamentul European: Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, dar acesta trebuie reformat

Published

on

Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, în contextul în care viitorul Cadru Financiar Multianual va fi afectat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat marți, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron. 

În primul său discurs susținut în fața PE privind proiectul de reformă a Uniunii Europene, liderul francez a solicitat o politică comercială europeană „mai realistă” și a reiterat ideea referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. 

”Franța este dispusă să își crească contribuția” la bugetul UE, dar bugetul trebuie să fie ”reformat”. Potrivit liderului de la Elysee, sunt necesare și noi resurse din domeniul digital și cel energetic, Macron subliniind că trebuie să existe „o nouă fază” atunci când vine vorba de punerea în aplicare a ambițiilor acordului privind clima de la Paris” și spune că Franța susține ideea unei taxe de frontieră pentru dioxidul de carbon.

Chiar dacă bugetul UE va avea de pierdut contribuția Marii Britanii după 2019, Uniunea Europeană ”nu trebuie să renunțe la ambițiile actuale”, ci din contră să adauge noi priorități pe agenda sa. 

Macron și-a exprimat încredere că statele UE ”vor putea depăși diferențele între nord și sud, între est și vest, între statele mici și mari” și că statele vor vedea dincolo de pozițiile naționale. 

„Nu vreau să fac parte dintr-o generație de somnambuli, care uită propriul trecut. Vreau să fac parte dintr-o generație care va fi decis cu fermitate să își apere propria democrație”, a transmis președintele francez. 

Comisia Europeană a solicitat recent țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna martie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Despre bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.

Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.

 

.

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei ITRE din PE, într-un interviu: Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Codruța Kövesi are prima șansa, să fie în România

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Kövesi are prima șansa, din ce în ce mai solidă, să fie în România, țara care nu are nicio agenție europeană, este părerea eurodeputatului PNL, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, exprimată într-un interviu pentru ziare.com, în care a vorbit despre aranjamentele politice privind distribuția funcțiilor de top din instituțiile UE.

Intrebată dacă numirea Laurei Codruța Kövesi este una politică, Adina Vălean a confirmat acest lucru: ,,E politică. Toate numirile în marile funcții sunt politice. Ideea că ar fi doar o numire tehnică nu e valabilă.

Eurodeputatul liberal consideră că acum ar fi momentul potrivit că România, un stat membru din Estul UE, să-și depună candidatura pentru găzduirea Parchetului European cu atât mai mult cu cât candidatura Laurei Codruța Kövesi este sustinută puternic de Parlamentul European.

,,România nu are, de fapt, o agenție europeană, asta e cu adevărat o problemă. Este o înțelegere la nivel european că, atunci când se distribuie agenții europene, trebuie să fie respectat un echilibru geografic și în general trebuie ca toate statele membre să aibă un astfel de punct de interes de politică europena. Interesant pentru noi e să tragem acest Parchet European în România, pentru că sunt state membre cu câteva agenții și noi nu avem niciuna.Asta ar fi interesant, să fie în România, tocmai pentru că nu am avut un estic în altă parte. Și noi, politic, am susținut-o, în Parlamentul European”, explică Adina Vălean care adaugă: ,,Dar problemă României nu stă în resurse umane, ci în voința politica”.

Adina Vălean a mai vorbit și despre negocierile pentru funcțiile de top în instituțiile europene, printre care cea mai controversată numire a fost cea a noului șef al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită: 384 de voturi pentru, cu doar 9 voturi peste cele 374 necesare instalării în funcție, într-un Parlament care numără 751 de membri.

Potrivit lui Vălean, este de înțeles ca cetătenii europeni să fie dezamăgiți pentru eșecul procesului Spitzenkandidat, care a promovat timp de câteva luni bune pană la alegerile europene nume familiare, precum cele al lui Frans Timmermans și Manfred Weber, insă la fel de adevărat este că procesul nu este înscris în Tratat. Astfel, șefa Comisiei ITRE consideră că o catalogare drept nedemocratică sau ilegitimă a rezultatelor negocierilor dintre liderii UE reuniți în Consiliul European, care au propus Parlamentului un pachet de numiri instituționale, este grăbită.

,,Știu că s-a reproșat faptul că aceste negocieri au fost netransparente. Faptul că nu s-a optat, în cele din urmă, pentru a continua procesul de Spitzenkandidat reprezintă un bun argument pentru asta. Pe de altă parte, a transpărut destul de clar felul în care s-au produs aceste negocieri, cu președinți care au fost contra procesului de Spitzenkandidat, pentru simplul fapt că nu au prezența europeană suficient de consistentă, și mă refer la președintele Franței, cu alți lideri europeni, care au constatat că în cazul procesului de Spitzenkandidat nu pot ieși primii la nivel european, deci nu i-ar avantaja. Eu zic că procesul a fost aproape transparent pentru publicul larg: cum s-au opus unii, cum alții au încercat să păstreze regula. Alții au spus că nu e suficient de democratic. Aici, iarăși, eu spun că orice decizie pe care niște șefi de stat și de guvern o iau, și ei reprezintă, totuși, cetățenii, au un mandat democratic în spate, e democratică. Nu m-aș grăbi să spun că deciziile luate de Consiliu sunt nedemocratice și orice decizie din Parlamentul European e democratică. Procesul de Spitzenkandidat nu e înscris în Tratat. Atunci, oricât ne-a displăcut, nu putem spune că s-a încălcat o regulă. Ar fi fost interesant, pentru cetățeni, care știau care erau candidații pentru președinția Comisiei, erau familiarizați cu numele lui Manfred Weber, al lui Frans Timmermans. Faptul că acum a apărut un nume care nu e atât de cunoscut, rămâne, totuși, discutabil și creează o dezamăgire publicului larg”, mai explică eurodeputatul PNL.

Adina Vălean precizează că, în opinia sa și a familiei politice din care face parte, scuza servită de ,,cei care au dinamitat procesul de Spitzenkandidat, adică președintele Macron și vechii liberali, că, dacă nu sunt liste transnaționale, înseamnă că nu e bun sistemul Spitzenkandidat” este slabă.

,,PPE și PNL, în România, cred că ideea listelor transnaționale este o idee proastă, în primul rând pentru că este un lucru necunoscut. Nici în statele federale nu există o listă de candidați la nivel federal. Toate structurile la nivel federal se constituie prin alegerea la nivelul landurilor, statelor, a unor senatori, deputați și așa mai departe. Ideea că eu fac o listă la nivel european cu oameni din toate țările este nefezabila. Așa cum spun și colegi de-ai mei din state mai mici, cum e Malta, pentru o astfel de listă, reprezentativitatea cetățenilor cum va funcționa? E drept că între PPE și PES se da bătălia pentru cele mai multe voturi în Parlamentul European. Or, sistemul de Spitzenkandidat dădea prioritate nominalizării de către cel care a luat cel mai mare număr de voturi”, explică Vălean.

Intrebată dacă există un clivaj Est/Vest în ceea ce privește accesul la funcțiile europene și la influența europeană, Adina Vălean a răspuns:

,,Funcția și influența nu coincid întotdeauna. Funcțiile au un rol de reprezentare. Simplul fapt că împărțim funcții nu înseamnă și influență, faptul că ai căpătat o funcție nu înseamnă și că e importantă. Eu nu am căzut, în general, pradă falselor daruri, pretexte. Pentru că Donald Tusk era din Polonia, înseamnă că Estul era reprezentat? Nu știu în ce măsură oamenii s-au simțit reprezentați de Donald Tusk, greu de spus. Apreciez extraordinar felul în care Tusk și-a desfășurat activitatea, a fost vizibil, a comunicat, și românii știu de Donald Tusk. Estul nu are acum nicio poziție importantă. Vom vedea atunci când se va forma Comisia Europeană în ce măsură portofoliile care se vor aloca vor fi de prestigiu și importanță pentru țările estice”.

În privința numirii unui comisar din partea României și a negocierii unui portofoliu, Adina Vălean este de părere că  ,,ar trebui să fie un proces de consultare între Guvern și președinte. Ar fi bine dacă țintim un portofoliu cu greutate, să existe un demers comun și chiar susținut de președinte și de Guvern”. Aceasta mai spune că ,,trebuie să facem niște propuneri, pentru că președinta CE a și spus că nu va accepta decât o Comisie formată din jumătate femei, jumătate bărbați. Or, asta nu se poate decât dacă fiecare țară va propune și o femeie. Depinde de CV-urile pe care le trimiți, pentru că faptul că ceri un portofoliu, dacă nu e dublat de o credibilitate a CV-ului, nu va merge. Nu trebuie să fie neapărat dintr-un domeniu, dar trebuie să fie niște persoane care au o oarecare greutate”.

Tot în contextul discuției despre comisarii din partea României, Adina Vălean a comentat și numirea lui Ioan Mircea Pașcu drept comisar interimar fără portofoliu, în locul Corinei Crețu, care și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul European.

,,Acum, și domnul Juncker a fost puțin răutăcios. Eu nu cred că, dacă domnul Moscovici sau un comisar al unei țări prestigioase opta pentru un mandat de europarlamentar, țara respectivă stătea fără comisar. Juncker a venit cu această idee și pentru că era vorba despre comisarii din două țări estice. Nu ar mai fi fost această discuție, cred, dacă era vorba de una dintre țările importante, să le spun asa”. Insă Adina Vălean a făcut și următoare precizare: ,,Este adevărat că nu au nimic de lucru, până la finalul mandatului. Aici, domnul Juncker a spus adevărul și știm asta. Apoi, România poate că a vrut să se poarte ca o țara mare, dar faptul că nu i-a răspuns domnului Juncker la această chestiune, insistând să obțină un portofoliu, este o cedare și o pierdere de imagine inacceptabilă. Dacă tot a insistat să trimită pe cineva, România trebuie să insiste să i se dea un portofoliu. Mie îmi pare rău și aici am pierdut, că nu am cerut portofoliu”, spune eurodeputatul PNL.  

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), proaspăt ales coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, și-a început deja activitatea în domeniu cu o întâlnire cu comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, potrivit unei postări pe Facebook. Politicianul liberal și-a exprimat bucuria de a face parte din această comisiei specializată, deoarece ,,Comisia TRAN este foarte importantă pentru România”.

Ce face un coordonator?

În primul rând, spune Marian-Jean Marinescu, distribuie dosarele legislative care revin PPE.

,,Este o muncă foarte delicată cu implicații foarte serioase: trebuie să știi ce subiecte să alegi, care sunt temele cu impact politic major și care decid soarta societăților comerciale din domeniul transporturilor”. 

În al doilea rând, coordonatorul distribuie dosarele ,,colegilor care au știința, expertiza și influența necesare să impună linia politică a PPE”. 

Aceasta precizează că deținerea unei poziții de coordonator într-o comisie specializată care ,,conferă o influență politică foarte mare”.

,,Nu a fost deloc o competiție ușoară. În Parlamentul European este o bătălie acerbă pe aceste poziții care conferă o influență politică foarte mare”, spune eurodeputatul PNL.

Aceasta explică faptul că Germania are în mod tradițional cel mai mare număr de coordonatori de comisii- actualmente, din cele 22 de comisii, 8 coordonatori sunt germani, dar de-a lungul timpului Germania și-a impus și 12 coorodonatori. Astfel, deținerea unei astfel de poziții este foarte importantă pentru România în contextul procesului decizional european. 

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending