Connect with us

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția, raport dur cu privire la România: Comisia cere autorităților să modifice complet amendamentele la Codul penal și la Codul de procedură penală

Published

on

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene și deciziile Curții Constituționale, informează Consiliul Europei într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia de la Veneția a adoptat – cu anumite amendamente – opinia preliminară comunicată în iulie în privinţa a trei proiecte de lege privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și a CSM.

Această opinie critică aceste legi care vor afecta eficienţa, calitatea și independența actului de justiție, cu consecințe negative în lupta anticorupție. Cele trei legi au fost deja promulgate și produc deja efecte.

SOLICITĂRILE COMISIEI DE LA VENEȚIA

În special, Comisia recomandă autorităților române următoarele:

1. Codul de procedură penală
· Să revizuiască complet legea de modificare în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală.
· În timp ce toate amendamentele trebuie revizuite în detaliu, să se modifice substanțial regulile privind comunicarea privind investigațiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), pragurile de probă și incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă 139, 143, 153, 168) și dreptul de a fi informați și de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 și 92)
· Să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

2. Codul penal
· Să reexamineze și să modifice dispozițiile care reglementează infracțiunile legate de corupție, în special mituirea (articolul 290); – avizul subliniază că proiectul de modificare ar descuraja ofițerii de mită să coopereze cu autoritățile de aplicare a legii – să influențeze tranzacționarea și cumpărarea [articolul 291 și articolul 292 alineatul ), delapidare (articolul 295) și abuz de serviciu (articolul 297);
· Să reexamineze și să modifice unele dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi cele privind statutul limitărilor (articolele 154-155) – conform opiniei, modificarea propusă creează un risc ridicat ca, în cazuri complexe, infracțiunile în cauză să fie prelungit înainte ca investigația și judecata să poată fi efectuate – mărturie falsă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiției (articolul 277 CC);
· Să reconsidere și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) și definiția funcționarului public (articolul 175), sancțiuni adiționale (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale ale țării.

Comisia de la Veneția, rezervată față de cele două ordonanțe adoptate recent

Adoptarea acestei opinii a Comisiei de la Veneția survine la câteva zile după ce Guvernul de la Bucureşti a adoptat luni o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Noile reglementări din ordonanţa de urgenţă impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT. Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, iar Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.

În opinia sa, Comisia de la Veneția ”constată că cele două ordonanțe de urgență recent adoptate de guvernul român se referă la aspectele abordate în prezentul aviz”.

”Deși Comisia salută ca o etapă pozitivă amânarea intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată pentru magistrați, care va acorda Parlamentului timp pentru a-și reconsidera acest sistem, nu a examinat alte părți ale acestei ordonanțe și își rezervă poziția în acest sens”, mai anunță sursa citată.

Citiți și România, sub lupa europeană a statului de drept: Comisia de la Veneția va adopta două opinii privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, era așteptată să adopte vineri o opinie preliminară referitoare la proiectele de modificare a legilor justiţiei din România, conform agendei celei de-a 116-a sesiuni plenare ce are loc în zilele de 19 şi 20 octombrie la Veneţia.

Comisia Europeană: Nu vom ezita să aducemn fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția

Reamintim, în context, că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană în evaluarea sa privind România în noul raport MCV care va fi publicat luna viitoare.

Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din Româniapremierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

Published

on

©️ Council of Europe

Percepţia publică privind nivelul scăzut al corupţiei în unele ţări poate conduce la subestimarea necesităţii unor măsuri de combatere a practicilor de corupţie, relevă raportul anual publicat marţi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în care România a fost ţara cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari.

În raport, GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de ritmul general lent de implementare a recomandărilor sale şi le cere ţărilor să soluţioneze această situaţie cât mai rapid. Documentul analizează măsurile adoptate de cele 49 de state membre în combaterea corupţiei în anul 2018, în special în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.

”Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, democraţie şi statul de drept. În general statele noastre membre au făcut progrese pentru a pune în practică măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, dar trebuie făcut mult mai mult. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO”, a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Concret, raportul GRECO indică faptul că doar 34% dintre recomandări au fost implementate integral până la finalul anului, notează Agerpres.

Ţările cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau implementate doar parţial sunt Turcia (33), Bosnia (23), Grecia (19), Armenia (17), Belgia (17), Macedonia de Nord (17), Serbia (17), Cipru (14), Portugalia (14) şi România (12).

Cel mai mic nivel de conformare cu recomandările s-a înregistrat în legătură cu parlamentarii (23%), în timp ce pentru judecători (36%) şi procurori (45%) indicatorul a fost mai ridicat.

România a fost ţara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari, fiind urmată de Polonia (5), Cipru, Serbia şi Turcia (câte 4 recomandări neimplementate).

De asemenea, ţara noastră s-a aflat printre cele 16 ţări care nu s-au conformat deplin niciunei recomandări a GRECO privind parlamentarii, alături de Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Turcia.

Cu privire la judecători, Finlanda, Norvegia şi Suedia sunt singurele trei ţări care s-au conformat deplin recomandărilor GRECO, Estonia şi Polonia unei proporţii de 80% din recomandări, ele fiind urmate de Slovenia (75%), România (67%), Azerbaidjan şi Letonia (câte 57%).

În cursul anului 2018, GRECO a adoptat şapte rapoarte de evaluare, 29 de rapoarte de conformitate şi trei evaluări ad hoc în contextul noii proceduri de evaluare referitoare la evoluţiile care necesită acţiuni rapide, de exemplu evaluarea unei noi legislaţii ce poate periclita eforturile anticorupţie. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis, întâlnire cu procurorul general al SUA. Oficialul american subliniază ca România să rămână un aliat predictibil care respectă statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe procurorul general al SUA, William Barr, context în care oficialul american a subliniat importanţa ca România să rămână un aliat predictibil, stabil şi responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice şi statul de drept.

“Oficialul american a exprimat aprecierea deosebită pentru soliditatea Parteneriatului Strategic cu România, care este cel mai de încredere aliat al SUA din regiune, relaţiile bilaterale fiind foarte apropiate, nu numai în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul apărării şi securităţii, ci şi al aplicării legii, inclusiv în domeniul cibernetic. Procurorul general al SUA a evidenţiat importanţa ca România să rămână un aliat predictibil, stabil şi responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice şi statul de drept. În acest context, procurorul general William Barr a exprimat aprecierea şi sprijinul puternic ale Statelor Unite ale Americii pentru poziţia fermă şi eforturile puternice ale preşedintelui Klaus Iohannis în susţinerea statului de drept, combaterea corupţiei şi consolidarea unui sistem judiciar independent, corect şi transparent, în beneficiul cetăţenilor”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis şi-a exprimat aprecierea pentru substanţa şi dinamica Parteneriatului Strategic dintre ţara noastră şi Statele Unite ale Americii, ”care a devenit tot mai puternic în ultimii ani”, reiterând angajamentul consecvent al României şi al său personal pentru aprofundarea acestuia pe toate dimensiunile: politică, de apărare şi securitate, dar şi în domeniul cooperării juridice şi al statului de drept.

Şeful statului a subliniat şi necesitatea ca şi cooperarea în domeniul economic să ajungă la acelaşi nivel de excelenţă.

“Preşedintele României a evocat recentul vot pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul pe teme legate de justiţie, care a demonstrat că cetăţenii români sunt profund ataşaţi de valorile democratice şi înţeleg importanţa unui sistem de justiţie independent şi eficient, fără de care nu poate exista o democraţie funcţională”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Cei doi înalţi oficiali au avut şi un schimb de opinii asupra rezultatelor, apreciate ca foarte bune, ale Preşedinţiei României a Consiliului UE, respectiv asupra perspectivelor negocierilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Între cei care au făcut parte din delegaţia procurorului general al Statelor Unite ale Americii s-a numărat şi ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Din delegaţia preşedintelui Iohannis au făcut parte consilierii prezidenţiali Bogdan Aurescu, Ion Oprişor şi Mihaela Ciochină şi consilierii de stat Mădălina Dobrovolschi şi Daniela Bârsan.

William Barr efectuează o vizită în România, în contextul participării la reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), organizată de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene. 

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending