Connect with us

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția, raport dur cu privire la România: Comisia cere autorităților să modifice complet amendamentele la Codul penal și la Codul de procedură penală

Published

on

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene și deciziile Curții Constituționale, informează Consiliul Europei într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia de la Veneția a adoptat – cu anumite amendamente – opinia preliminară comunicată în iulie în privinţa a trei proiecte de lege privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și a CSM.

Această opinie critică aceste legi care vor afecta eficienţa, calitatea și independența actului de justiție, cu consecințe negative în lupta anticorupție. Cele trei legi au fost deja promulgate și produc deja efecte.

SOLICITĂRILE COMISIEI DE LA VENEȚIA

În special, Comisia recomandă autorităților române următoarele:

1. Codul de procedură penală
· Să revizuiască complet legea de modificare în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală.
· În timp ce toate amendamentele trebuie revizuite în detaliu, să se modifice substanțial regulile privind comunicarea privind investigațiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), pragurile de probă și incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă 139, 143, 153, 168) și dreptul de a fi informați și de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 și 92)
· Să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

2. Codul penal
· Să reexamineze și să modifice dispozițiile care reglementează infracțiunile legate de corupție, în special mituirea (articolul 290); – avizul subliniază că proiectul de modificare ar descuraja ofițerii de mită să coopereze cu autoritățile de aplicare a legii – să influențeze tranzacționarea și cumpărarea [articolul 291 și articolul 292 alineatul ), delapidare (articolul 295) și abuz de serviciu (articolul 297);
· Să reexamineze și să modifice unele dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi cele privind statutul limitărilor (articolele 154-155) – conform opiniei, modificarea propusă creează un risc ridicat ca, în cazuri complexe, infracțiunile în cauză să fie prelungit înainte ca investigația și judecata să poată fi efectuate – mărturie falsă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiției (articolul 277 CC);
· Să reconsidere și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) și definiția funcționarului public (articolul 175), sancțiuni adiționale (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale ale țării.

Comisia de la Veneția, rezervată față de cele două ordonanțe adoptate recent

Adoptarea acestei opinii a Comisiei de la Veneția survine la câteva zile după ce Guvernul de la Bucureşti a adoptat luni o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Noile reglementări din ordonanţa de urgenţă impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT. Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, iar Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.

În opinia sa, Comisia de la Veneția ”constată că cele două ordonanțe de urgență recent adoptate de guvernul român se referă la aspectele abordate în prezentul aviz”.

”Deși Comisia salută ca o etapă pozitivă amânarea intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată pentru magistrați, care va acorda Parlamentului timp pentru a-și reconsidera acest sistem, nu a examinat alte părți ale acestei ordonanțe și își rezervă poziția în acest sens”, mai anunță sursa citată.

Citiți și România, sub lupa europeană a statului de drept: Comisia de la Veneția va adopta două opinii privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, era așteptată să adopte vineri o opinie preliminară referitoare la proiectele de modificare a legilor justiţiei din România, conform agendei celei de-a 116-a sesiuni plenare ce are loc în zilele de 19 şi 20 octombrie la Veneţia.

Comisia Europeană: Nu vom ezita să aducemn fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția

Reamintim, în context, că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană în evaluarea sa privind România în noul raport MCV care va fi publicat luna viitoare.

Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din Româniapremierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: România respectă toate condițiile de aderare la Schengen. Închiderea MCV depinde de ce vom face în țară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen, în vreme Închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce se întâmplă la nivel intern, a declarat premierul Ludovic Orban, joi, într-o conferință de presă susţinută la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE după o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Am abordat problema Schengen. Cum am şi declarat, reiterăm că, din punctul nostru de vedere, România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. (…) La nivelul Comisiei Europene, şi la nivelul Parlamentului European există o susţinere pentru România, pentru aderarea României la Spaţiul Schengen”.

Premierul a vorbit în acest context şi de “atitudini de nesusţinere” a României spre acest obiectiv şi de faptul că vor fi făcuţi “paşi hotărâţi” pentru a convinge statele care nu sunt alături de ţara noastră.

“Mai trebuie să mai întreprindem demersuri, până la urmă, pentru a obţine un consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă nu opoziţii făţişe, dar încă atitudini de nesusţinere totală a acestui obiectiv, care sunt convins că ele se vor modifica în favoarea României într-un orizont de timp rezonabil”, a punctat premierul român.

“În privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, am exprimat determinarea noastră de a transpune recomandările cuprinse în cadrul raportului anual şi convingerea noastră că România va respecta toate standardele şi bunele practici de la nivelul european în domeniul Justiţiei”, a afirmat şeful Executivului

Prim-ministrul a spus că depinde de România încheierea MCV.

“Asta va depinde de noi. Comisia Europeană, în mod evident, are o altă atitudine faţă de oficialităţile de la Bucureşti şi faţă de Guvernul nostru şi faţă de preşedintele României. Înţelege foarte clar că a avut loc o schimbare benefică la Bucureşti, dar, până la urmă, închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce facem noi în România“, a conchis el.

În cadrul unor scurte declarații de presă făcute la sosirea la întâlnirea cu președintele Comisiei Europene, premierul Ludovic Orban a precizat că subiectul aderării României la Schengen și îndeplinirea recomandărilor MCV pentru ridicarea acestui mecanism de monitorizare sunt obiective în cadrul discuțiilor oficiale cu von der Leyen.

”Se știe foarte clar că atât președintele României, cât și guvernul de la București sunt profund angajate în atingerea obiectivelor pe care le-am amintit”, a spus Orban, înaintea reuniunii.

De cealaltă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că reforma din domeniul justiției este ”un lucru foarte important, cu multe provocări” și a dat asigurări că ”Comisia Europeană este alături” de România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind proiectul ”Cartierul pentru justiţie”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea proiectului “Cartierul pentru justiţie” dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Actul normativ a fost aprobat de Senat, în calitate de Cameră decizională, pe 9 decembrie.

La articolul 1 al proiectului de lege se precizează: “Se ratifică Scrisoarea de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, ‘Cartierul pentru justiţie’, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019, în valoare de 2,5 milioane USD, denumită în continuare Scrisoare de înţelegere privind avansul”.

Reprezentantul Guvernului la lucrările Senatului a precizat că Executivul susţine acest proiect de lege.

“Prin adoptarea acestui proiect, creăm premizele acordării viitoare a împrumutului propriu-zis negociat încă din 2018 cu Banca Mondială în valoare de 218 milioane de euro. În egală măsură, vă rog să observaţi din expunerea de motive a proiectului şi din Hotărârea Guvernului 592/2019 că acest obiectiv nu exclude, în măsura în care spaţiul este disponibil, condiţiile reale de teren şi cele tehnico-juridice permit să fie avute în vedere, şi alte obiective de investiţii aferente sistemului judiciar în cadrul proiectului de reabilitare urbană. Deci, avem în două locuri această prevedere cuprinsă”, a spus reprezentantul Guvernului, citat de Agerpres.

Preşedintele Comisiei de buget, senatorul PSD Viorel Arcaş, a precizat că proiectul de lege a primit şi un raport suplimentar de admitere.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, în plenul CSM: Fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor instituțiilor europene. Ele nu sunt facultative

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a făcut marți, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, un apel la susținerea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene.

Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice. Ca cetățeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiția și, implicit, CSM, trebuie să țină pasul cu această realitate. (…) În acest sens, fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene. (…) Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă”, a spus Iohannis.

El a susţinut că 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetăţenii au protejat, prin votul lor, în cadrul referendumului din 26 mai, independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare în faţa unor demersuri sistematice “de slăbire” a sistemului judiciar.

“Deşi anul a început în aceeaşi notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative şi cu iminenţa intrării în vigoare a unei legislaţii penale extrem de contestate, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenţii politici să îşi reconsidere acţiunile”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în virtutea rolului constituţional, a acţionat ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiţie.

“Am utilizat toate mijloacele constituţionale pentru a înlătura prevederile controversate ale Legilor Justiţiei, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneţia, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive şi lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislaţiei penale, m-am opus periclitării bunei funcţionări a Parchetelor, din perspectiva numirilor şi revocărilor procurorilor cu funcţii înalte din conducerea acestor instituţii. Am organizat o largă dezbatere pe tema situaţiei din Justiţie, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. În vederea implementării recomandărilor instituţiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice şi am iniţiat acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generaţii de magistraţi cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică şi o conştiinţă şi o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiţie şi sprijinul meu pentru întregul corp al magistraţilor. În relaţia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene şi am acţionat ca un susţinător ferm al unei Justiţii independente şi al continuării luptei împotriva corupţiei”, a spus Iohannis.

În opinia sa, “instituţiile nu trebuie personalizate şi identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituţiile nu aparţin conducătorilor”, iar în acest fel “ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending