Connect with us

COMISIA EUROPEANA

La dezbaterea privind România, Frans Timmermans a anunțat lansarea noului raport MCV, avertizând: ”Dacă vom fi nevoiți să folosim alte mijloace, o vom face”

Published

on

România riscă să meargă în direcția opusă la finalul unui maraton al reformelor în direcția statului de drept și combaterii corupției, a avertizat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în concluziile sale de la finalul dezbaterii din Parlamentul European privind situația din țara noastră, afirmând că noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare va fi lansat luna viitoare.

Foto: European Parliament

Timmermans, care în urmă cu două zile nu a ezitat să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, a făcut referire la recomandările pe care Comisia Europeană le va formula în raportul MCV de luna viitoare, avertizând că executivul european va folosi toate mijloacele de care dispune în cazul unor încălcări ale statului de drept.

Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut și cele care vor veni în raportul de luna viitoare. Ele reprezintă un traseu foarte bun către acest caracter ireversibil al reformelor. Eu voi continua dialogul cu guvernul român. (…) Voi fi foarte meticulos și precis. Voi transmite aceste întrebări detaliate guvernului român și voi cere răspunsuri. Miza acestui proces este extrem de mare pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român”, a spus Timmermans.

Responsabil cu portofoliul statului de drept și bunei reglementări în UE, Frans Timmermans a făcut aceste declarații în condițiile în care experţii Comisiei Europene se află miercuri, în România, în misiune de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Mai mult, în condițiile în care liderul ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a făcut un apel la guvernul României să nu urmeze exemplele Ungariei și Poloniei, Timmermans a emis un avertisment.

Foto: European Parliament

”Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluarea noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosim alte mijloace aflate la dispoziție, o vom face. Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și că ne luăm acest rol foarte în serios”, a spus înaltul oficial european, în condițiile în care instituțiile UE au activat deja în cazul Poloniei și Ungariei articolul 7 din Tratatul de la Lisabona privind riscul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Citiți și 

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene avertizează România înainte de preluarea președinției Consiliului UE: Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să aducem Guvernul în fața instanței

Frans Timmermans către oficialii români: E un semn de slăbiciune când spuneți că vă criticăm națiunea. Înseamnă că nu aveți alte argumente pentru a combate criticile noastre

Urmăriți și

LIVE VIDEO&TEXT | Situația din România ajunge din nou în plenul Parlamentului European. Premierul Viorica Dăncilă dezbate miercuri cu eurodeputații privind statul de drept și protestele violente din 10 august

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a reluat o parte din elementele discursului său din Comisia LIBE cu privire la criticile oficialilor români referitoare la standardele duble.

”Dacă îmi permiteți un comentariu politic: Am senzația că este un ”deja vu all over again”. Când critic pe cineva aud imediat ”standarde duble” și că ”nu e atac împotriva Guvernului, ci împotriva unei țări”. Am spus foarte clar astăzi că noi nu am făcut decât o evaluare la rece a situației din România și am analizat propunerile de legislație din România. Tratăm fiecare stat membru la fel. Ne uităm la fapte. Tratăm toate statele membre pe baza acelor probleme specifice care există în acel stat membru. Păstrați dialogul deschis, ascultați recomandările pe care le facem în spiritul păstrării României pe drumul său european”, a detaliat acesta.

”În ultimii 30 de ani de viață politică și profesională am urmărit îndeaproape tot ce se întâmplă în România. Îmi amintesc foarte clar. Poporul a început să se elibereze de un sistem complet corupt. Dacă ne uităm unde a ajuns România astăzi, vedem că s-au făcut progrese enorme. Mă îngrijorează lucrurile astăzi pentru că pe ultima 100 de metri a acestui maraton îndelungat și dureros riscăm să nu trecem linia de sosire, astfel încât lupta anticorupție să nu mai poate fi întoarsă înapoi, astfel încât statul de drept să fie ireversibil. Riscăm să mergem în direcția opusă și să distrugem una dintre cele mai importante realizări ale poporului român: eliberarea de un trecut oribil”, a mai spus Timmermans.

Citiți și Cum a evoluat România în rapoartele MCV (2007-2017) și care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită”

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a declarat sâmbătă, că aderarea României la zona euro ar însemna “un pas enorm înainte”, dar, înainte de a avansa termene,”Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită.”, menționează Comisarul european, potrivit Agerpres.

”În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei româneşti, pentru că altfel riscă să se transforme într-un bumerang şi (…) în loc de beneficii, să fie o povară pe umerii cetăţenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulţi bani. Mă îngrijorează şi această tensiune între Guvern şi Banca Naţională, pentru că sunt cele două entităţi care trebuie să pregătească economia românească (…) pentru aderarea la zona euro. Eu zic că nu este cazul să stabilim termene. Este important ca economia românească să fie suficient de matură, astfel încât să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie, care ar însemna un pas enorm înainte, dacă România va fi pregătită”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă.

Anul trecut, tot în calitate de comosar, Corina Crețu a transmis că „Economia României trebuie să fie pregătită înainte de aderarea la zona euro”. Întrebată în cadrul unui dialog cu cetățenii organizat la București despre riscurile unei posibile crize economice în scenariul aderării țării noastre la zona euro, oficialul european a avertizat că adoptarea monedei unice poate acționa precum un bumerang dacă statele nu sunt suficient de pregătite. 

Din câte știu eu, BNR și autoritățile române se pregătesc de ani de zile pentru intrarea în zona euro, dar știți foarte bine că există și exemple unde această intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective (…).O economie trebuie pregătită foarte bine”, a declarat Corina Crețu.

Citiți și: Comisarul european Corina Crețu: O aderare nepregătită la zona euro poate acționa ca un bumerang pentru economie

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană condamnă violențele din Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă

Published

on

Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending