Fundația Romanian Business Leaders (RBL) a organizat evenimentul de lansare în dezbatere a documentului de poziție privind reconversia profesională accelerată, raport rezultat din efortul conjugat al grupului de lucru intern „Piața Muncii” din cadrul Romanian Business Leaders.
Documentul propune o schimbare de reglementare a reconversiei profesionale care, în prezent, este privită ca măsură de criză.
Autorii raportului propun ca sistemul actual de formare profesională să devină unul flexibil, preventiv, bazat pe învățarea continuă, micro-certificări și recunoașterea competențelor dobândite prin experiență, nu doar prin studii absolvite.
Evenimentul a adus împreună reprezentanți ai mediului de afaceri, experți în piața muncii, reprezentanți ai instituțiilor din domeniu și legiuitori pentru a discuta despre soluțiile necesare pentru ca forța de muncă să poată țintă pasul cu schimbările accelerate din economie.
Iulia Manole, director de politici publice din cadrul Romanian Business Ledears, a deschis evenimentul citând un studiu dat publicității de Anthropic, prin care compania prezintă trei scenarii prin care inteligența artificială va impacta economia americană până în 2030.
Potrivit acestui studiu, în toate cele trei scenarii economia americană va crește, fie că e vorba de o creștere nesemnificativă, fie că vorbim de o creștere substanțială.
Studiul se uită la piața muncii ca la un pachet de competențe, nu ca la un pachet de locuri de muncă în sine, pornind de la ideea că fiecare loc de muncă poate fi desfăcut în mai multe sarcini componente ale aceluiași întreg pe care inteligența artificială le poate automatiza, poate oferi asistență sau poate să nu aducă modificări.
În acest context, Iulia Manole a subliniat importanța unui cadru legislativ care să vină în ajutorul transformării și al procesului de reconversie profesională.
La rândul său, Felix Pătrășcanu, vicepreședinte RBL și co-fondator FAN Courier, a atras atenția asupra unei cifre alarmante care reclamă o regândire a modului în care este privită reconversia profesională: 45% dintre absolvenții de studii superioare lucrează în afara domeniului în care au studiat.
Jurist la bază, dar cu un business construit în alt domeniu decât cel în care a studiat, Pătrășcanu a descris modul în care a luat naștere compania pe care o conduce și a punctat că „a avut noroc”.
Doar că „o țară nu se poate construi pe noroc”, a mai spus vicepreședintele RBL, reliefând procesele de învățare prin care a fost nevoit să treacă pentru a nu se „îneca în propriul succes”.
„În 2007 am luat foarte multe comenzi, nu știam să manageriem, nu știam cum să facem lucruri, nu știam absolut nimic de logistică. Ne-am urcat în avion și am început să vedem ce se întâmplă în Europa în alte huburi logistice ale concurenților noștri. Am învățat de la 0, la 35 de ani, ceva ce nu ne învățase nimeni aici”, a subliniat Pătrășcanu.
Acesta a semnalat problemele cu care se confruntă companiile în ziua de astăzi: sunt nevoite să importe forță de muncă din afara Uniunii Europene, deși există tineri care nu lucrează și nu studiază.
Vicepreședintele Romanian Business Leaders a prefațat principalele soluții avansate în documentul privind reconversia profesională:
- Legea existentă să funcționeze;
- Omul să poată deveni ce știe, nu doar ce a absolvit;
- Reconversia profesională să se întâmple înainte de concediere, nu după.
Claudia Indreica, psiholog organizațional și fondatoare Psihoselect, lider al grupului de lucru „Piața Muncii” din cadrul România Business Leaders, a atras atenția că există un număr foarte mare de oameni inactivi: între 2,5 și 3 milioane de oameni, în momentul actual, în România, nu sunt prinși în piața muncii. Cei mai mulți dintre ei – aproximativ 1,3 milioane de oameni – sunt femei casnice.
Această forță de muncă ar putea fi valorificată prin reconversie profesională care să dea un sentiment de realizare, un sentiment al muncii în care devii, nu doar supraviețuiești, a mai spus Indreica.
„În 1980, competențele supraviețuiau în piața muncii 10 ani. În momentul actual, competențele supraviețuiesc patru ani (…) Mediul de business nu este doar angajator, mediul de business poate fi un formator, mai ales că avem nevoie de o viteză foarte mare (…) Avem nevoie de mărirea capacității de formare și de trasabilitate în ceea ce privește formarea și urmăriea unui grad de calitate a formării și inserției în piața muncii”, a continuat Claudia Indreica.
Elena Pâslaru Hubati, psiholog și consultant în carieră, și Laura Novac, avocat, au prezentat documentul de poziție al Romanian Business Leaders privind reconversia profesională.
Principalele problemele identificate și expuse în document sunt următoarele:
- Nepotrivirea om-rol: un cost economic invizibil, dar existent;
- O durată diferențiată a relevanței competențelor, mai scăzută în domenii precum securitate cibernetică sau inteligența artificială, fapt ce ridică nevoia ca piața muncii să devină din ce în ce mai adaptabilă;
- Inteligența artificială generativă pune presiune pe piața muncii pentru a deveni mai adaptabili.
Indicatorii revelați de document sunt îngrijorători:
- 48,67% dintre tineri abandonează studiile universitare;
- 26,3% șomaj în rândul tinerilor sub 25 de ani;
- 1 din 5 tineri se încadrează în categoria NEET, adică nici nu lucrează, nici nu urmează o formă de studiu;
- 45,3% nu au aptitudini adaptate cerințelor pieței muncii (Skills mismatch).
Pe acest fond, studiul scoate la iveală trei bariere sistemice care necesită analiză și soluții:
- Neactualizarea COR, este rigid;
- Birocrație ANC: curriculele devin perimate înainte de acreditare;
- Lipsa recunoașterii competențelor informare (RPL/ VAE).
În materie de soluții, documentul se concertează pe trei aspecte:
- Arhitectură pentru competențe modulare, ca o completare pentru cele care sunt de lungă durată: separarea livrării de examinare, orientarea spre micro-certificări, orientarea spre învățare duală, realizarea unui Observator Național al Competențelor, care să creeze o conexiune mai puternică între nevoile din piața muncii și conținutul cursurilor.
- Finanțare portabilă: exitența unui cont (buget alimentat din contribuții mixte – angajator, stat, UE) pe care persoana îl poate utiliza pentru a face reconversie profesională – Contul individual de învățare
- Siguranță psihologică
„La nivel de impact, aceste măsuri pe care noi le-am ponturat, impactul nu este doar la nivel individual, ca mobilitate, capacitatea individului de a se adapta la piața muncii, vorbim și de o productivitate mai crescută în cadrul companiilor și o agilitate, iar din perspectivă macroeconomică vorbim de o reducere a costurilor, în sensul în care ai mai puțin capital pierdut, desigur, o competitivitate mai mare și cu cât facem niște modificări mai devreme, cu atât avem o structură care poate să susțină niște modificări sau ajustări necesare în etapele următoare. Nu știm în momentul prezent în ce formă va modifica inteligența artificială generativă piața muncii, putem doar să presupunem, dar cu siguranță o astfel de structură ne poate ajuta să prevenim schimbările următoare”, a subliniat Elena Pâslaru Hubati.
Documentul Romanian Business Leaders propune și o serie de modificări legislative asociate soluțiilor expuse.
„Primul pilon se referă la arhitectura națională a competențelor modulare. Unul dintre ele a fost deja anticipat de colega mea referitor la rigiditatea clasificării ocupațiilor României fără a intra în foarte multe detalii. Este, într-adevăr, și sub acest aspect și sub toate aspectele nevoie de dialog și de a găsi soluții. Nu vrem și nu propunem o schimbare drastică sau vreo revoluție în niciun fel de domeniu. Poziția RBL și a documentului pe care l-am făcut este de a deschide un dialog și o soluție, fie că ea este legislativă acolo unde este cazul, fie că este de implementare sau de cooperare inclusiv sub acest aspect al clasificării ocupațiilor în România”, a evidențiat Laura Novac avocat, membru al grupului de lucru „Piața Muncii” în cadrul Romanian Business Leaders.
Un alt aspect la care s-a referit Novac este cel legat de competențele informale dobândite care nu au un cadru standardizat.
„Un alt aspect puțin cunoscut care totuși există în legislația europeană și în parte și în legislația română pe care îl arătăm în documentul nostru de poziție, se referă la micro-certificări. Practic, avem o serie de recomandări europene în acest sens, cu ce trebuie să includă aceste micro-certificări, avem și o legislație în România. Este nevoie aici de o popularizare în toate mediile, și de afaceri și educațional, și în toate mediile acestui instrument al micro-certificărilor pe care îl avem la îndemână în forma care este acum. Din punct de vedere al noutății sau al îmbunătățirii credem noi că este nevoie de o separare, care ar veni și pe cale legislativă, între livrare și examinare. Practic, trebuie să avem livrarea formării separată de examinare care să fie independentă și să nu avem o calitate compromisă. Credem noi că acest lucru ar duce la o îmbunătățire a implementării micro-certificărilor pe piață”, a explicat Laura Novac.
Al doilea pilon face referire la mecanismele de finanțare portabilă.
„Fac trimitere doar la legea 76/2002 privind șomajul și stimularea ocupării, care vorbește de formare, dar, așa cum am mai arătat anterior, după ce omul și-a pierdut locul de muncă. Noi apreciem că este o modalitate bună instituirea acestei mecanism care există în străinătate deja în Europa care să transfere, cumva, parte din responsabilitate și totodată din interes în sarcina angajatului, care ar avea o putere de decizie mult mai mare și ar putea să-și folosească această putere de decizie oricând, inclusiv anterior pierderii locului de muncă. Noi credem că ar susține reconversia profesională preventivă”, a reliefat Novac.
Ultimul pilon care se regăsește în document este cel legat de siguranța psihologică și cultura organizațională.
„Suntem deficitari la acest aspect, din punctul meu de vedere, față de alte state europene, inclusiv în practică. Timid, văd în instanță procese pentru hărțuire morală și alte procese adiacente, dar într-o formă foarte timidă, cu atât mai puțin în practica de zi cu zi. Cred că este nevoie și din punct de vedere legislativ de o mai bună ancorare și promovare a acestui concept al siguranței psihologice și al culturii organizaționale sănătoase. Ajută și la reconversie profesională, dar ajută la un mediu de muncă și de business sănătos și este neapărat necesar în era actuală în care ne aflăm”, a conchis Laura Novac.
Propunerile legislative concrete avansate sunt următoarele:
- Reformarea legii 199/ 2023 și 198/ 2023 pentru a integra micro-certificările și conturile de învățare în Sistemul Național de Calificări;
- O completare a codului muncii cu dreptul explicit la reconversie profesională accelerată și învățare continuă;
- O serie de acte subsecvente, ordine ministeriale și hotărâri de guvern sau metodologii care ar putea conduce la actualizarea hotărârii de guvern 1193/ 2024 pentru operaționalizarea micro-certificărilor prin ANC;
- Implementarea etapizată a strategiei naționale SNECA 2024-2030 și consolidarea competențelor ANC privind acreditarea și monitorizarea formatorilor de formare;
- Cu efect imediat, emiterea ordinilor ministeriale privind standardele ocupaționale și micro-certificările și încurajarea companiilor să adopte proceduri interne de reconversie profesională accelerată.
Documentul lansat luni vine să completeze raportul dat publicității în luna aprilie intitulat „Piața Muncii în Transformare: Cum gestionăm local provocările globale?”, care furnizează o analiză detaliată a tendințelor actuale care modelează piața muncii, atât la nivel global, cât și național, în vederea conturării unui cadru strategic favorabil dezvoltării sustenabile.
Principalele direcții strategice pe care raportul se concentrează sunt:
- Flexibilizarea relațiilor de muncă;
- Promovarea educației continue și formării profesionale;
- Valorificarea economiei argintii;
- Integrarea migranților;
- Tranziția digitală și verde.
