Eurobarometru | Transformările NEGATIVE majore ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

În România, statul ce va deține următoarea președinție rotativă a Consiliului, contextul turbulent național în care țara se află din luna august pare să afecteze și indicatorii săi de susținere la nivel înalt tradițional din UE. România este agitată de diverse proteste împotriva guvernului pentru a denunța corupția și revizuirea sistemului judiciar. Nemulțumirea națională pare să se reflecte inclusiv asupra percepției exprimate de respondenții români despre UE în acest sondaj”, este concluzia sondajului Eurobarometru publicat miercuri de Parlamentul European și care indică un nivel record de susținere din partea cetățenilor europeni pentru apartenența țărilor lor la UE, cel mai mare din 1983 încoace, evidențiind totodată transformări negative majore în rândul percepției românilor, cetățeni ai unui stat membru aflat în prag de preluare a primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene și influențat de un dublu context delicat, pe plan național și european.

Cu o încredere a cetățenilor în apartenența țării lor la UE diminuată cu 10% în ultimele șase luni – de la 59% la 49% -, România este statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE. Această percepție negativă crescândă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Marea Britanie aflată în plin Brexit, cu 21% dintre cetățeni apreciind că apartenența noastră la UE este un lucru rău, în creștere cu 7%. Modificarea rapoartelor procentuale în această instanță evidențiază și traseul percepțiilor modificate: 7% din cei 10% menționați anterior par a se regăsi în spectrul celor care cred că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro, o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE, precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită.

Calea Europeană vă prezintă cum arată percepțiile românilor cu privire la apartenența țării lor la UE, la 12 ani de la aderare și cu mai puțin de trei luni înainte de preluarea, în premieră, a președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat care va coincide și cu alegerile pentru Parlamentul European:

1) Sprijinul pentru apartenența la UE se deteriorează în șapte țări, în principal în România unde acesta pierde 10 puncte procentuale (49%), viziunea negativă crescând cu 7 puncte la 21%. Această diminuare a sprijinului României este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor.

2) În România, 64% dintre cetățeni sunt de părere că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În schimb, România este plasată și în rândul țărilor membre unde percepția negativă la acest capitol a crescut cu 7% – la 30 de procente -, țara noastră fiind devansată doar de Italia, Grecia, Cipru și Austria.

3) Întrebați în schimb care sunt motivele pentru care țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cetățenii români se regăsesc în top 3 la capitolul ”contribuția UE la dezvoltarea democrației”, unde media UE este situată la 13%.

4) O bună cooperare între statele membre ale UE contează cel mai mult pentru cetățenii olandezi (61%) și cel mai puțin pentru cetățenii din România (16%).

5) România conduce un top format din 11 țări membre unde sprijinul pentru adoptarea monedei euro a scăzut semnificativ: cu 11% în România, 10% în Croația, 6% în Lituania, 5% în Polonia sau 4% în Ungaria.

6) În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

7) Majoritatea cetățenilor români consideră că vocea lor nu este auzită în Uniunea Europeană, o creștere cu 8 puncte procentuale la 58%, percepții similare fiind întâlnite în Grecia (83%), Italia (72%) și Portugalia (60%).

8) De asemenea, cea mai mare creștere a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită este înregistrată în România (41%, +15 puncte procentuale), Franța (59%, +13 pp), Germania (52%, +13 pp) și Slovenia (42%, +13 pp).

9) În condițiile în care cetățenii țărilor membre ale UE vor fi chemați la vot anul viitor pentru alegerile privind Parlamentul European, percepția românilor cu privire la un rol mai pronunțat al PE este situată la 63%, în scădere cu un punct procentual.

10) În același context, procentul românilor care știu când vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European a crescut cu 10%. În ceea ce privește dorința românilor de a-și exprima dreptul de vot la alegerile din 23-26 mai, situația arată astfel: 24% susțin că cel mai probabil vor merge la vot, 17% probabil, 24% au un sentiment moderat în această privință, iar 33% spun că cel mai probabil nu vor participa la vot. Comparația acestor rezultate cu cele din aprilie 2018 plasează România în rândul statelor membre unde sunt reliefate evoluții negative cu privire la intenția certă a cetățenilor de a vota, cu o scădere de 10% în țara noastră, 10% în Cipru, 9% în Malta și 8% în Bulgaria.

11) În aprilie 2018, 49% dintre respondenți au acordat o mare importanță alegerilor europene. Și în această privință, evoluțiile negative sunt prezente în România, cu o diminuare de 7% a nivelului de importanță acordat de cetățeni acestor alegeri.

12) În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, subiectele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%). Cu toate acestea, subiectul protecției granițelor externe reprezintă tema de discuție care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul intereselor cetățenilor români pentru campania electorală de anul viitor privind Parlamentul European. De altfel, România este singurul stat membru în care cea mai mare evoluție se referă la protecția frontierelor externe.

13) În ceea ce privește principalele amenințări percepute la nivel european, știrile false și dezinformarea online sunt printre cele mai slab clasate amenințări, însă la nivel național, în trei state membre, printre care și România, aproximativ un sfert dintre cetățeni (24-25%) reprezintă cetățenii din UE cei mai îngrijorați de amenințarea generată de știri false și dezinformare online.

 

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.