Connect with us

#RO2019EU

Eurobarometru | Transformările NEGATIVE majore ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

Published

on

În România, statul ce va deține următoarea președinție rotativă a Consiliului, contextul turbulent național în care țara se află din luna august pare să afecteze și indicatorii săi de susținere la nivel înalt tradițional din UE. România este agitată de diverse proteste împotriva guvernului pentru a denunța corupția și revizuirea sistemului judiciar. Nemulțumirea națională pare să se reflecte inclusiv asupra percepției exprimate de respondenții români despre UE în acest sondaj”, este concluzia sondajului Eurobarometru publicat miercuri de Parlamentul European și care indică un nivel record de susținere din partea cetățenilor europeni pentru apartenența țărilor lor la UE, cel mai mare din 1983 încoace, evidențiind totodată transformări negative majore în rândul percepției românilor, cetățeni ai unui stat membru aflat în prag de preluare a primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene și influențat de un dublu context delicat, pe plan național și european.

Cu o încredere a cetățenilor în apartenența țării lor la UE diminuată cu 10% în ultimele șase luni – de la 59% la 49% -, România este statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE. Această percepție negativă crescândă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Marea Britanie aflată în plin Brexit, cu 21% dintre cetățeni apreciind că apartenența noastră la UE este un lucru rău, în creștere cu 7%. Modificarea rapoartelor procentuale în această instanță evidențiază și traseul percepțiilor modificate: 7% din cei 10% menționați anterior par a se regăsi în spectrul celor care cred că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro, o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE, precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită.

Calea Europeană vă prezintă cum arată percepțiile românilor cu privire la apartenența țării lor la UE, la 12 ani de la aderare și cu mai puțin de trei luni înainte de preluarea, în premieră, a președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat care va coincide și cu alegerile pentru Parlamentul European:

1) Sprijinul pentru apartenența la UE se deteriorează în șapte țări, în principal în România unde acesta pierde 10 puncte procentuale (49%), viziunea negativă crescând cu 7 puncte la 21%. Această diminuare a sprijinului României este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor.

2) În România, 64% dintre cetățeni sunt de părere că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În schimb, România este plasată și în rândul țărilor membre unde percepția negativă la acest capitol a crescut cu 7% – la 30 de procente -, țara noastră fiind devansată doar de Italia, Grecia, Cipru și Austria.

3) Întrebați în schimb care sunt motivele pentru care țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cetățenii români se regăsesc în top 3 la capitolul ”contribuția UE la dezvoltarea democrației”, unde media UE este situată la 13%.

4) O bună cooperare între statele membre ale UE contează cel mai mult pentru cetățenii olandezi (61%) și cel mai puțin pentru cetățenii din România (16%).

5) România conduce un top format din 11 țări membre unde sprijinul pentru adoptarea monedei euro a scăzut semnificativ: cu 11% în România, 10% în Croația, 6% în Lituania, 5% în Polonia sau 4% în Ungaria.

6) În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

7) Majoritatea cetățenilor români consideră că vocea lor nu este auzită în Uniunea Europeană, o creștere cu 8 puncte procentuale la 58%, percepții similare fiind întâlnite în Grecia (83%), Italia (72%) și Portugalia (60%).

8) De asemenea, cea mai mare creștere a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită este înregistrată în România (41%, +15 puncte procentuale), Franța (59%, +13 pp), Germania (52%, +13 pp) și Slovenia (42%, +13 pp).

9) În condițiile în care cetățenii țărilor membre ale UE vor fi chemați la vot anul viitor pentru alegerile privind Parlamentul European, percepția românilor cu privire la un rol mai pronunțat al PE este situată la 63%, în scădere cu un punct procentual.

10) În același context, procentul românilor care știu când vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European a crescut cu 10%. În ceea ce privește dorința românilor de a-și exprima dreptul de vot la alegerile din 23-26 mai, situația arată astfel: 24% susțin că cel mai probabil vor merge la vot, 17% probabil, 24% au un sentiment moderat în această privință, iar 33% spun că cel mai probabil nu vor participa la vot. Comparația acestor rezultate cu cele din aprilie 2018 plasează România în rândul statelor membre unde sunt reliefate evoluții negative cu privire la intenția certă a cetățenilor de a vota, cu o scădere de 10% în țara noastră, 10% în Cipru, 9% în Malta și 8% în Bulgaria.

11) În aprilie 2018, 49% dintre respondenți au acordat o mare importanță alegerilor europene. Și în această privință, evoluțiile negative sunt prezente în România, cu o diminuare de 7% a nivelului de importanță acordat de cetățeni acestor alegeri.

12) În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, subiectele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%). Cu toate acestea, subiectul protecției granițelor externe reprezintă tema de discuție care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul intereselor cetățenilor români pentru campania electorală de anul viitor privind Parlamentul European. De altfel, România este singurul stat membru în care cea mai mare evoluție se referă la protecția frontierelor externe.

13) În ceea ce privește principalele amenințări percepute la nivel european, știrile false și dezinformarea online sunt printre cele mai slab clasate amenințări, însă la nivel național, în trei state membre, printre care și România, aproximativ un sfert dintre cetățeni (24-25%) reprezintă cetățenii din UE cei mai îngrijorați de amenințarea generată de știri false și dezinformare online.

 

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

VIDEO Principalele rezultate ale mandatului președinției române a Consiliului UE. 100 de zile – 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor

Published

on

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene și-a prezentat joi, 18 aprilie, într-un videoclip interactiv principalele rezultate al mandatului său semestrial la capătul primelor trei luni în care 90 de dosare au fost finalizate.

În primele 100 de zile de Președinție, am promovat 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor (80 de dosare închise și 10 interpretări comune pe bugetul UE pe termen lung).

Președinția românească a Consiliului UE s-a încheiat “de facto” joi, când actualul PE – partenerul de negocieri al guvernelor – a pus punct activității sale. 

 

Președinția României la Consiliul UE susține convergența și coeziunea în Europa prin avansarea unor dosare pe teme precum piața unică digitală, directiva pentru gazele naturale, Uniunea bancară, precum și prin lupta pentru condiții de muncă transparente și previzibile sau pentru emisii reduse de CO2 de la camioane. Prin promovarea unor dosare care îmbunătățesc securitatea cărților de identitate, care întăresc poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, construim o Europă mai sigură. Valorile europene comune sunt garantate prin dosarele despre avertizori sau echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Cele 15 dosare negociate pe Brexit asigură o tranziție lină spre UE27 și asigură măsurile necesare în cazul unui Brexit fără acord.

Întregul infografic: aici.

Citiți și: După 100 de zile de mandat, președinția română la Consiliul UE a finalizat 90 de dosare legislative. Viorica Dăncilă: rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european

Foto: Calea Europeana.ro

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea, miercuri, că la finalul celor şase luni de preşedinţie rotativă la Consiliul UE se va vorbi mai mult despre România ca despre “o ţară cu voce puternică şi respectată” în Europa, ea precizând că în primele 100 de zile de mandat s-a reuşit finalizarea a 90 de dosare legislative, potrivit comunicatului oficial.

Reamintim că România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

ICR: Galeriile românești de artă contemporană participă la târgul internațional „Art Brussels 2019”, cea mai cunoscută manifestare internațională dedicată artei contemporane din Europa

Published

on

Foto: https://www.artbrussels.com/en

În acest an, arta contemporană românească reprezintă o prezență importantă la târgul „Art Brussels 2019”.

Cu o reputaţie de leader european în experimentarea celor mai îndrăzneţe forme de expresie artistică pe piaţa artei contemporane, târgul internațional Art Brussels este locul de întâlnire a artiştilor consacraţi, care se bucură de o solidă reputaţie internaţională, dar şi a celor tineri, aflaţi la început de carieră. Alături de târgul de artă de la Köln, Art Brussels este una dintre cele mai cunoscute manifestări internaţionale dedicate artei contemporane din Europa.

Institutul Cultural Român (ICR) susține participarea galeriilor românești, 418GALLERYGaleria Ivan și Gæp cu lucrările artiștilor Paul NeaguDiet Syler, respectiv Felipe Cohen, la cea de a 37-a ediție a târgului internațional de artă contemporană Art Brussels, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Cunoscut ca unul dintre cele mai mari târguri de artă contemporană din Europa, Art Brussels se va desfășura în perioada 25-28 aprilie 2019, la Tour & Taxis, cel mai mare spaţiu expoziţional din Bruxelles. Vernisajul va avea loc la 25 aprilie.

150 de galerii din întreaga lume, reprezentate de artişti consacrați pe plan internațional sau tinere talente, se vor reuni în trei secțiuni internaționale: DISCOVERY, PRIME și REDISCOVERY, dar și expozițiile SOLO și INVITED ale târgului.

La secțiunea REDISCOVERY, la care participă 11 galerii din întreaga lume, România participă cu două galerii, aflate în premieră la Art Brussels: 418GALLERY și Galeria Ivan. La secțiunea DISCOVERY participă galeria Gæp, prezentă și la ediția din 2018.

418GALLERY va prezenta 6 colaje ale artistului plastic Diet Sayler (n. 1939, Timișoara) din anii ‘80, 6 fotografii din anii ‘70 și 5 tablouri pe pînză dimensiune medie 120x120cm, realizate între 1972 și 2012.

418GALLERY a fost înființată în 2008 în București. Din anul 2017, își are sediul în Cetate și a devenit prima galerie rurală din România. De la început, galeria a fost intens dedicată studiului avangardei românești și est-europene din anii șaizeci și șaptezeci. Din punct de vedere istoric, un număr mic de artiști, în spatele Cortinei de Fier, a creat o artă abstractă, precum Diet Sayler, care s-a axat pe abstractizarea geometrică și arta minimalistă. Începând cu anul 2008, 418GALLERY și Fundația Joana Grevers organizează, în fiecare vară, Cetate Arts Danube Residency, un atelier pentru artiști români și internaționali.


„Suntem foarte bucuroși să prezentăm anul acesta la Art Brussels un stand solo dedicat lui Diet Sayler. Artistul va prezenta o extraordinară serie de lucrări, incluzând noi picturi, fotografie și instalație landart din anii ‘70 și colaje ale anilor ‘80. Acesta este un moment foarte important în cariera lui Diet Sayler, cu un spectacol solo în toamnă la Muzeul Neues, Nürnberg, când va primi «Marele Premiu Cultural» al orașului Nürnberg.”, precizează Dr. Dr. Joana Grevers – director 418GALLERY, pentru ICR Bruxelles.

 


Galeria Ivan prezintă seria „Anthropocosmos” a artistului Paul Neagu, care constă în 23 lucrări: desene, picturi în ulei, film, fotografii, lucrări media mixte, sculpturi tactile, create în spiritul Palpable Art Manifesto, grupate sub diferite teme: ‘Man-shared’ și ‘Man-divided’, examinând căile de exprimare ‘Man as Individual’ versus ‘Man as Society’.

 

 

Galeria Gæp prezintă o serie de lucrări ale artistului brazilian Felipe Cohen (n. 1976, São Paulo, Brazilia), desene pe hârtie, sculptură și reliefuri.

Gaep este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții dedicate unor valori confirmate din arta internațională, precum și unor artiști în afirmare, ale căror lucrări au putere de fascinație la nivel internațional. Galeria a fost înființată în 2014 de Andrei Breahnă (manager cultural și colecționar de artă) și Raluca Șoaita (arhitect și colecționar de artă). Participarea Gaep la Art Brussels îi este dedicată lui Felipe Cohen, a cărui practică artistică se axează pe investigarea conceptelor de volum și durată. Unele dintre lucrările lui se situează între ready-made și sculptură și fuzionează materiale dure, rezistente, precum piatra, marmura și lemnul, cu medii mai fragile, ca sticla, hârtia și imaginea în mișcare. Intenția este de a dezvălui relații neașteptate care indică posibilitatea de a privi lumea altfel, în căutare de noi înțelesuri pentru materiale.

Proiectul se încadrează în strategia ICR Bruxelles de promovare a artei contemporane românești și a artiștilor plastici români în spațiul Benelux.

Perioada: 25-28 aprilie 2019

Loc Tours & Taxis, Portlaan 86c, 1000 Bruxelles

Bilete: on-line, pe site-ul Art Brussels: https://www.artbrussels.com/fr/Visitor-Info/Tickets și la casieria târgului.

Program de vizitare:

  • Joi, 25 aprilie 17:00-22:00
  • Vineri, 26 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Sâmbătă, 27 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Duminică, 28 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00

Continue Reading

#RO2019EU

EUObserver: Președinția română a Consiliului intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare pentru gestionarea refugiaților salvați pe mare până la finele lui mai

Published

on

Liniile directoare operaționale ale Uniunii Europene privind modalitatea de a aduce pe uscat refugiații salvați pe mare de bărcile de salvare ar trebui să fie publicate săptămâna viitoare, potrivit EUObserver.

Surse din cadrul președinției României la Consiliul UE au declarat pentru această publicație că ,,intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare cel târziu până la sfârșitul lunii mai”, arată sursa citată.

Eforturile experților de la Bruxelles pentru a gestiona imigranții salvați pe mare se înscriu în contextul mai larg al disputelor dintre unele state membre de coastă și organizațiile non-guvernamentale pe tema refuzului de a primi persoanele salvate de acestea, dar și dintre statele membre care s-au ocupat de primirea și găzduirea imigranților după declanșarea crizei migrației din 2015 și statele care refuza preluarea unui anumit număr din totalul celor sosiți la granițele UE pentru a ușura povara țărilor din ,,prima linie”, precum Italia sau Grecia. 

Cel mai recent episod de acest gen a implicat 64 de persoane care au fost blocate timp de aproape două săptămâni pe coasta malteză pe o barcă operată de ONG-ul german Sea-Eye, după ce Malta a refuzat să permită navei să acosteze, pretinzând că nu are nicio responsabilitate. Migranților li s-a permis să plece abia săptămâna trecută după ce Comisia Europeană a încheiat un contract de debarcare cu Franța, Germania, Luxemburg și Portugalia, mai precizează sursa citată. 

De asemenea, luarea unor măsuri de către UE va fi necesară în cazul în care conflictului din Libia ar lua amploare, determinând tot mai mulți oameni să încerce să navigheze către Europa.

,,Ne confruntăm cu un război de agresiune care își va răspândi cancerul în Marea Mediterană, Italia și Europa. Trebuie să fim uniți și fermi în blocarea războiului de agresiune al lui Haftar, un om care a trădat Libia și comunitatea internațională. Nu avem doar 800.000 de migranți pregătiți să plece, ci și libieni care ar fugi de război”, a spus prim-ministrul Libiei, Fayez al-Sarraj, la inceputul săptamânii, într-o declarație făcută pentru publicația italiană Corriere della Serra, preluată de The Guardian

În același timp, apelurile de primejdie făcute către garda de coastă libiană sunt în mod obișnuit ignorate sau nepreluate, potrivit  Alarm Phone, o rețea de societăți civile europene care răspund la semnalele SOS.

Preocupările legate de soarta migranților pe mare sunt cu atât mai justificate cu cât UE a prelungit mandatul operațiunii EU NAVFOR MED Sophia până la 30 septembrie 2019, însă a limitat la patrule aeriene supravegherea încercărilor de traversare ilegală a Mării Mediterane de către migranți pentru a ajunge pe continent. Comandantul operațiunii, amiralul italian Enrico Credendino, a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri, ridicând întrebări legate de slăbirea rolului operațiunii în salvarea vieților pe mare, unde au murit aproape 2300 de persoane în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Citiți și Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

În orice caz, restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană este în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor.

Planul președinției române a Consiliului UE va rămâne voluntar și încearcă să se bazeze pe o propunere a Comisiei Europene de a crea măsuri temporare până la instituirea unui sistem permanent, potrivit informațiilor oferite EUObserver.

În acest sens, reprezentanții României la Bruxelles au precizat că orientările urmăresc echilibrul solidarității și responsabilității,  în încercarea de a oglindi reformele anterioare ale legislației UE în materie de azil, care sunt momentan în stare incertă. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending