Connect with us

#RO2019EU

Eurobarometru | Transformările NEGATIVE majore ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

Published

on

În România, statul ce va deține următoarea președinție rotativă a Consiliului, contextul turbulent național în care țara se află din luna august pare să afecteze și indicatorii săi de susținere la nivel înalt tradițional din UE. România este agitată de diverse proteste împotriva guvernului pentru a denunța corupția și revizuirea sistemului judiciar. Nemulțumirea națională pare să se reflecte inclusiv asupra percepției exprimate de respondenții români despre UE în acest sondaj”, este concluzia sondajului Eurobarometru publicat miercuri de Parlamentul European și care indică un nivel record de susținere din partea cetățenilor europeni pentru apartenența țărilor lor la UE, cel mai mare din 1983 încoace, evidențiind totodată transformări negative majore în rândul percepției românilor, cetățeni ai unui stat membru aflat în prag de preluare a primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene și influențat de un dublu context delicat, pe plan național și european.

Cu o încredere a cetățenilor în apartenența țării lor la UE diminuată cu 10% în ultimele șase luni – de la 59% la 49% -, România este statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE. Această percepție negativă crescândă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Marea Britanie aflată în plin Brexit, cu 21% dintre cetățeni apreciind că apartenența noastră la UE este un lucru rău, în creștere cu 7%. Modificarea rapoartelor procentuale în această instanță evidențiază și traseul percepțiilor modificate: 7% din cei 10% menționați anterior par a se regăsi în spectrul celor care cred că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro, o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE, precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită.

Calea Europeană vă prezintă cum arată percepțiile românilor cu privire la apartenența țării lor la UE, la 12 ani de la aderare și cu mai puțin de trei luni înainte de preluarea, în premieră, a președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat care va coincide și cu alegerile pentru Parlamentul European:

1) Sprijinul pentru apartenența la UE se deteriorează în șapte țări, în principal în România unde acesta pierde 10 puncte procentuale (49%), viziunea negativă crescând cu 7 puncte la 21%. Această diminuare a sprijinului României este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor.

2) În România, 64% dintre cetățeni sunt de părere că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În schimb, România este plasată și în rândul țărilor membre unde percepția negativă la acest capitol a crescut cu 7% – la 30 de procente -, țara noastră fiind devansată doar de Italia, Grecia, Cipru și Austria.

3) Întrebați în schimb care sunt motivele pentru care țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cetățenii români se regăsesc în top 3 la capitolul ”contribuția UE la dezvoltarea democrației”, unde media UE este situată la 13%.

4) O bună cooperare între statele membre ale UE contează cel mai mult pentru cetățenii olandezi (61%) și cel mai puțin pentru cetățenii din România (16%).

5) România conduce un top format din 11 țări membre unde sprijinul pentru adoptarea monedei euro a scăzut semnificativ: cu 11% în România, 10% în Croația, 6% în Lituania, 5% în Polonia sau 4% în Ungaria.

6) În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

7) Majoritatea cetățenilor români consideră că vocea lor nu este auzită în Uniunea Europeană, o creștere cu 8 puncte procentuale la 58%, percepții similare fiind întâlnite în Grecia (83%), Italia (72%) și Portugalia (60%).

8) De asemenea, cea mai mare creștere a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită este înregistrată în România (41%, +15 puncte procentuale), Franța (59%, +13 pp), Germania (52%, +13 pp) și Slovenia (42%, +13 pp).

9) În condițiile în care cetățenii țărilor membre ale UE vor fi chemați la vot anul viitor pentru alegerile privind Parlamentul European, percepția românilor cu privire la un rol mai pronunțat al PE este situată la 63%, în scădere cu un punct procentual.

10) În același context, procentul românilor care știu când vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European a crescut cu 10%. În ceea ce privește dorința românilor de a-și exprima dreptul de vot la alegerile din 23-26 mai, situația arată astfel: 24% susțin că cel mai probabil vor merge la vot, 17% probabil, 24% au un sentiment moderat în această privință, iar 33% spun că cel mai probabil nu vor participa la vot. Comparația acestor rezultate cu cele din aprilie 2018 plasează România în rândul statelor membre unde sunt reliefate evoluții negative cu privire la intenția certă a cetățenilor de a vota, cu o scădere de 10% în țara noastră, 10% în Cipru, 9% în Malta și 8% în Bulgaria.

11) În aprilie 2018, 49% dintre respondenți au acordat o mare importanță alegerilor europene. Și în această privință, evoluțiile negative sunt prezente în România, cu o diminuare de 7% a nivelului de importanță acordat de cetățeni acestor alegeri.

12) În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, subiectele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%). Cu toate acestea, subiectul protecției granițelor externe reprezintă tema de discuție care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul intereselor cetățenilor români pentru campania electorală de anul viitor privind Parlamentul European. De altfel, România este singurul stat membru în care cea mai mare evoluție se referă la protecția frontierelor externe.

13) În ceea ce privește principalele amenințări percepute la nivel european, știrile false și dezinformarea online sunt printre cele mai slab clasate amenințări, însă la nivel național, în trei state membre, printre care și România, aproximativ un sfert dintre cetățeni (24-25%) reprezintă cetățenii din UE cei mai îngrijorați de amenințarea generată de știri false și dezinformare online.

 

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

România devine gazda dialogului între știință, tehnologie și inovare la nivel global: În perioada 19-21 iunie are loc, la București, Innovative Enterprise Week 2019

Published

on

© Innovative Enterprise Week

Sub auspiciile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), împreună cu Comisia Europeană, organizează conferința Innovative Enterprise Week 2019, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul va avea loc în perioada 19-21 iunie 2019, la București, în Aula Nouă a Universității Politehnica. Conferința aduce împreună reprezentanți ai instituțiilor europene, factori de decizie naționali, cercetători, antreprenori și investitori la nivel global, pentru a dezbate oportunitățile și provocările viitorului program-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene.

Timp de trei zile, Innovative Enterprise Week oferă ocazia unică de a interacționa cu experți care au definit şi continuă să contribuie la dinamica ecosistemului global de inovare.

Prima zi, 19 iune, va fi dedicată dezbaterilor privind parcursul de la idee la un proiect finanțabil și oportunitățile oferite de Consiliului European pentru Inovare, prin apelurile-pilot Pathfinder. Totodată, pe scenă, vor urca și reprezentanți ai organizațiilor care finanțează inovarea în Europa, creând un spațiu de dialog unic. Printre aceștia se numără: Thomas Skordas – Director, DG CONNECT, Digital Excellence and Science Infrastructure, European Commission | Julien Chiaroni – Programme Manager, French Innovation Council | Daniela Corda – Research Director, Institute of Protein Biochemistry – IBP-CNR | Elina Holmberg – Senior Director, Business Finland | Mina Teicher – Director, Emmy Noether Research Institute, Bar-Ilan University, former FETAG chair | Ingmar Hoerr – CEO, CureVAC | Lars Frolund – Research Director, Massachusetts Institute of Technology.

Întâlnirea se va încheia cu o sesiune de informare asupra apelurilor-pilot EIC Pathfinder, 2019 și 2020, oferind ocazia, celor prezenţi, de a afla detalii din culisele pregătirii unui astfel de apel, precum și câteva recomandări pentru cei interesați să aplice. Aceasta va fi condusă de Viorel Peca – Head of Unit, DG CONNECT, Future and Emerging Technologies, European Commission și Marta Calderaro, FET National Contact Point, APRE.

20 iunie, a doua zi a conferinței, continuă cu Accelerator, un alt instrument al Consiliului European pentru Inovare, aducând în prim-plan beneficiile modelelor de finanțare mixtă, public-privată. Pe scenă

vor fi prezenți experți care au contribuit la crearea modelului, investitori, business angels, finanțatori publici și echipe de proiecte care au obținut finanțare, care vor dezbate avantajele și dezavantajele acestui tip de instrument. Printre aceștia se numără: Daria Tataj – Chairwoman of RISE, High-Level Advisors to EU Commissioner for Research, Science & Innovation, Founder of Tataj Innovation | Nicolas Sabatier – Advisor to the Director, DG RTD, European Innovation Council, European Commission | Fabio Pianesi – Head of External Collaboration of EIT Digital | Natasha Kapil – Program Leader for Finance, Competitiveness & Innovation European Union Member States, World Bank | Antonio Fonduca – Venture Diplomat Zurich.

În a doua parte a zilei de 20 iunie, începând cu ora 14:00, va avea loc, în paralel, și o sesiune de pitching: “EuroQuity pitching, powered by Access4SMEs”.

Dezbaterile se vor încheia cu un focus pe tematicile prioritare ale Comisiei Europene privind dimensiunea responsabilă și socială a impactului investițiilor, reunind inovatori din ecosistemul național si european, care vor împărtăși din secretele care îi motivează în această direcție.

Pe 21 iunie, a treia zi a Innovative Enterprise Week, scena va fi preluată de experți în crearea de instrumente financiare la nivel european, printre aceștia numărându-se reprezentanți de la Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții, de la fondurilor de investiții naționale și internaționale, precum și inovatori care au accesat diferite scheme de finanțare, care vor vorbi despre experiențele, așteptările și dificultățile întâlnite în crearea și implementarea unui plan de investiții. Totodată, dezbaterile vor atinge din nou dimensiunea impactului când se ia decizia unei investiții.

Innovative Enterprise Week Bucharest 2019 face parte dintr-o serie de evenimente care se desfășoară în fiecare țară aflată la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în contextul mai larg al sprijinirii dezvoltării ecosistemului de inovare european prin îmbunătățirea participării entităților de cercetare și IMM-urilor în cadrul viitorului program Horizon Europe. Conform Comisiei Europene, programul are prevăzut un buget de 100 de miliarde EUR pentru următorul exercițiu financiar (2021-2027). Programul va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2021, succedând programul de finanțare aferent actualului cadru financiar, Horizon 2020.

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește, marți, cu procurorul general al SUA, William Barr. Oficialul american vine la București pentru o reuniune UE – Statele Unite

Published

on

Președintele Klaus Iohannis îl va primi, marți, la Palatul Cotroceni, la ora 12:00, pe procurorul general al Statelor Unite, William Barr, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Întrevederea are loc în contextul în care România găzduiește, în aceste zile, reuniunea ministerială Statele Unite – Uniunea Europeană pe Justiţie şi Afaceri Interne, la care vor participa comisarul european pentru Justiţie Vĕra Jourová, comisarul european pentru securitate Julian King şi comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne Dimitris Avramopoulos, iar din partea României sunt așteptați să participe ministrul Justiției și cel al Afacerilor Interne.

În cadrul reuniunii SUA-UE este urmărită aprofundarea dialogului cu partenerul transatlantic pe teme de actualitate și cu impact asupra cooperării UE – SUA, cum ar fi accesul transfrontalier la probele electronice și diverse aspecte ale cooperării judiciare în materie penală (e.g. extrădare, asistența judiciară reciprocă etc.).

De asemenea, în contextul mai larg al combaterii terorismului, întrunirea are în vedere și explorarea posibilităților legislative sau non-legislative din sfera justiției în vederea combaterii radicalizării și a discursului bazat pe ură.

William Barr a fost numit în funcția de secretar al Justiţiei şi procuror general la jumătatea lunii februarie. Acesta a mai ocupat funcția de procuror general al SUA în perioada mandatului lui George H.W. Bush în anii ’90.

Continue Reading

#RO2019EU

Țările UE își reafirmă poziția referitoare la Marea Neagră: Nerecunoașterea anexării ilegale a Crimeei, fundamentală pentru abordarea UE privind cooperarea regională în zona Mării Negre

Published

on

© EU Council

Miniștrii de Externe din țările membre ale Uniunii Europene și-au reafirmat luni angajamentul pentru prosperitatea, stabilitatea și cooperarea regională în zona Mării Negre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Într-o reuniune ce a avut loc la Luxemburg și prezidată de Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, Consiliul UE și-a reiterat ”angajamentul de lungă durată de a promova prosperitatea, stabilitatea și reziliența în zona Mării Negre”. De altfel, plasarea Mării Negre pe agenda Uniunii Europene este regăsită și în programul de lucru al președinției României la Consiliul UE, context în care Bucureștiul a pledat pentru reafirmarea relevanței politică a Mării Negre pe agenda europeană, printr-un nou impuls acordat implicării sporite a UE în proiecte de cooperare sectoriale, pe baza unei agende maritime comune a regiunii. 

În concluziile sale, Consiliul UE subliniază, de asemenea, importanța strategică tot mai mare a zonei Mării Negre pentru UE și solicită o implicare mai puternică a UE în cooperarea regională, având la bază inițiativa Sinergia Mării Negre.

În special, miniștrii au subliniat importanța valorificării noilor oportunități de dezvoltare economică, reziliență și conectivitate în regiune și în afara acesteia.

Consiliul rămâne în continuare preocupat de provocările în materie de securitate din regiunea Mării Negre.

În acest context, acesta reiterează faptul că respectarea dreptului internațional, inclusiv a principiilor independenței, suveranității și integrității teritoriale, a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, inclusiv a libertății de navigație, precum și respectarea deciziilor politice ale UE și a politicii sale de nerecunoaștere în ceea ce privește anexarea ilegală a Crimeei, sunt fundamentale pentru abordarea UE privind cooperarea regională în zona Mării Negre.

Concluziile integrale sunt disponibile aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending