Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Cel mai recent sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și dat publicității miercuri arată că la nivel european există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană de 68%, comparativ cu 67% în aprilie 2018 acesta fiind la un nivel record din 1983 încoace.

Dintre români, 64% (71% în aprilie 2018) consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.

62% dintre europeni, nivel record în ultimii 35 de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la UE a ţării lor, un procent diminuat cu 10% în rândul cetățenilor români față de precedentul Eurobarometru, din aprilie 2018

Eurobarometru: Diminuare fără precedent a sprijinului românilor față de Uniunea Europeană

Sprijinul pentru apartenența la UE măsurat prin acest indicator se deteriorează în șapte țări, în principal în România, unde acest sprijin pierde 10 puncte procentuale (49%), iar viziunea negativă crește cu 7 puncte procentuale la 21%, a doua cea mai ridicată percepție negativă după Marea Britanie.

Această diminuare a sprijinului în România este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor, se arată în raportul integral Eurobarometru. Diminuarea cu 10% a percepției cetățenilor că apartenența României la UE este un lucru bun și sporirea cu 7% a viziunii că această apartenență nu este un lucru, evidențiază și traseul

 

 

De altfel, oscilația procentelor în ceea ce privește percepția românilor față de apartenența la UE este resimțită la nivelul măsurătorilor Eurobarometru din ultimii doi ani, conform tabelului de mai jos:

În general, la nivel european, sprijinul faţă de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conștientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită negocierilor dificile pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Dacă mâine ar avea loc un referendum pentru apartenența la UE, 65% dintre români ar vota ca România să rămână stat membru

În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

Datele sondajului arată că 49% dintre europeni (51% dintre români) se declară satisfăcuţi de modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană.

32% dintre europeni (43% în România) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 21% (17% în România) au o imagine negativă, în timp ce 43% dintre europeni (36% în România) au o imagine neutră. 48% dintre europeni (63% în România) ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai important.

Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere. 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna mai a anului viitor drept perioada în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre europeni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de aceste alegeri.

Economia, combaterea șomajului în rândul tinerilor și promovarea democrației, temele pe care românii le vor discutate la alegerile pentru Parlamentul European

În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Studiul a fost efectuat de către Kantar Public în perioada 8-26.09.2018, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27474 persoane la nivel european (1007 în România).

Rezultatele complete sunt disponibile aici.

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.