Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Published

on

Cel mai recent sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și dat publicității miercuri arată că la nivel european există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană de 68%, comparativ cu 67% în aprilie 2018 acesta fiind la un nivel record din 1983 încoace.

Dintre români, 64% (71% în aprilie 2018) consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.

62% dintre europeni, nivel record în ultimii 35 de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la UE a ţării lor, un procent diminuat cu 10% în rândul cetățenilor români față de precedentul Eurobarometru, din aprilie 2018

Eurobarometru: Diminuare fără precedent a sprijinului românilor față de Uniunea Europeană

Sprijinul pentru apartenența la UE măsurat prin acest indicator se deteriorează în șapte țări, în principal în România, unde acest sprijin pierde 10 puncte procentuale (49%), iar viziunea negativă crește cu 7 puncte procentuale la 21%, a doua cea mai ridicată percepție negativă după Marea Britanie.

Această diminuare a sprijinului în România este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor, se arată în raportul integral Eurobarometru. Diminuarea cu 10% a percepției cetățenilor că apartenența României la UE este un lucru bun și sporirea cu 7% a viziunii că această apartenență nu este un lucru, evidențiază și traseul

 

 

De altfel, oscilația procentelor în ceea ce privește percepția românilor față de apartenența la UE este resimțită la nivelul măsurătorilor Eurobarometru din ultimii doi ani, conform tabelului de mai jos:

În general, la nivel european, sprijinul faţă de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conștientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită negocierilor dificile pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Dacă mâine ar avea loc un referendum pentru apartenența la UE, 65% dintre români ar vota ca România să rămână stat membru

În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

Datele sondajului arată că 49% dintre europeni (51% dintre români) se declară satisfăcuţi de modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană.

32% dintre europeni (43% în România) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 21% (17% în România) au o imagine negativă, în timp ce 43% dintre europeni (36% în România) au o imagine neutră. 48% dintre europeni (63% în România) ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai important.

Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere. 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna mai a anului viitor drept perioada în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre europeni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de aceste alegeri.

Economia, combaterea șomajului în rândul tinerilor și promovarea democrației, temele pe care românii le vor discutate la alegerile pentru Parlamentul European

În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Studiul a fost efectuat de către Kantar Public în perioada 8-26.09.2018, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27474 persoane la nivel european (1007 în România).

Rezultatele complete sunt disponibile aici.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Românii apreciază că libertatea de circulație și calitatea vieții generațiilor viitoare reprezintă cele mai importante rezultate pozitive ale Uniunii Europene

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Majoritatea românilor sprijină libera circulație a cetățenilor europeni și au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, ei declarând majoritar că au încredere în construcția europeană și consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniune, informează un Eurobarometru difuzat joi de Reprezentanța Comisiei Europene.

Aproape jumătate dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană. Procentul este mai mare decât media europeană, care este de 33%.

Românii sunt optimiști și în ceea ce privește situația economiei europene (57%), doar 31% dintre ei apreciind că aceasta este proastă, în scădere față de vara anului acesta (34%) și începutul acestui an (36%).

Românii sunt ceva mai optimiști decât ceilalți cetățeni din Uniune, 44% dintre aceștia din urmă declarând că situația economiei europene este una proastă, față de cei 45% care o consideră bună. Față de vara acestui an, se remarcă o creștere a procentului celor care cred că terorismul este o problemă importantă pentru Uniunea Europeană, de la 9% la 16%, cel mai probabil pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.

Pentru români, Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, libertatea de a călători, studia și lucra oriunde pe teritoriul acesteia (46 vs 50% media UE27). Aceștia menționează libertatea de circulație ca fiind și cel mai important rezultat pozitiv al Uniunii (48 vs 52% media UE27). În al doilea rând înseamnă pace (27% vs 30% media UE27) și calitatea vieții generațiilor viitoare (26% vs 20% media UE27).

Astfel, o mare parte dintre români (57%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună, cu 33% dintre ei care apreciază că aceasta nu se va schimba în următoarele 12 luni, iar 31% considerând că aceasta chiar se va îmbunătăți. La nivel UE27, percepțiile sunt puțin mai sumbre, europenii fiind împărțiți în mod cvasi-egal între cei care cred că situației economiei europene este bună (45%) și cei care o consideră proastă (44%). În plus, numărul europenilor care cred că situația economiei UE se va îmbunătăți (19%) este mult sub cel al europenilor care nu cred că se va schimba (44%) sau chiar se va înrăutăți (28%).

Printre principalele provocări cu care se confruntă românii, la nivel personal sau național, sunt creșterea prețurilor, inflația și costul de trai (44%, ambele), sănătatea (21 și, respectiv, 18%) și situația financiară personală (19%) sau cea economică a țării (25%). Preocupările europenilor sunt similare la nivel personal, imigrația urcând în top până pe locul doi în ce privește provocările cu care se confruntă propriile țări.

Au urcat în top și preocupările privind situația internațională, ca provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ansamblul ei (25% RO și 24% UE27), în contextul războiului din Ucraina și al crizei din Orientul Mijlociu. În acest context, majoritatea românilor susțin măsurile și sprijinul acordat de UE Ucrainei (56% vs 72% UE27) și consideră că, prin condamnarea invaziei ruse, Uniunea apără valorile europene (65% vs. 75% UE27). Susținerea Ucrainei este exprimată și prin faptul că jumătate dintre români susțin acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (53% vs. 61% UE27).

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul, precum și discuțiile cu cei apropiați. Majoritatea românilor apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice (67%) și, în același timp, că informațiile pe aceste teme de pe rețelele sociale nu sunt de încredere (55%). Majoritatea europenilor (67 și, respectiv, 60%) sunt de aceeași părere, pe ambele subiecte.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

72 % dintre cetățenii UE și 69% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % dintre europeni și 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, relevă datele unui sondaj Parlemeter 2023 publicat marți, care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. De altfel, mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) și 60% dintre români sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024. În același registru, 75% dintre români au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Potrivit unui comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro, peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).

Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).

De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.

70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat că “de-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat”, iar “Parlamentul European a livrat rezultate”.

“Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare”, a spus ea.

După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.

68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat că “acest Eurobarometru arată că Europa contează”.

“În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează”, a spus ea.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 58% dintre IMM-urile din România consideră că dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă cea mai gravă problemă

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Dificultățile de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă una dintre cele mai preocupante probleme pentru companiile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicității marți, care arată că această provocare a cunoscut un trend ascendent de-a lungul anilor, pentru a ajunge în cele din urmă să cuprindă toate țările membre și toate sectoarele economiei.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, sondajul reprezintă un instrument util pentru a înțelege care este impactul dificultății de a găsi persoane competente asupra IMM-urilor și va contribui la elaborarea politicilor executivului european.

”Depășirea deficitului de competențe este o prioritate pentru economia europeană. Comisia lucrează deja la soluționarea problemei în sectoare strategice cheie, cum ar fi cel al bateriilor sau al altor tehnologii net zero. Acest studiu va contribui la înțelegerea modului în care deficitul de personal calificat afectează IMM-urile, care reprezintă 98% din economia europeană, în vederea îmbunătățirii competitivității lor globale”, a subliniat Thierry Breton, comisarul european pentru piață internă.

Printre altele, acesta va fundamenta punerea în aplicare a pachetului de sprijin pentru IMM-uri, care a fost adoptat în septembrie 2023 și care stipulează diverse acțiuni de îmbunătățire a situației competențelor pentru IMM-urile din UE. Sondajul completează, de asemenea, un alt studiu Eurobarometru publicat recent care, printre altele, se concentrează pe activitățile de formare și calificare ale întreprinderilor.

Care sunt principalele concluzii?

Eurobarometrul arată că dificultatea de a găsi persoane competente reprezintă o problemă serioasă de la cele mai mici până la cele mai mijlocii întreprinderi din Europa, fiind identificată ca atare de 53% dintre microîntreprinderi (<10 angajați), 65% dintre întreprinderile mici (10-49 de angajați) și 68% dintre întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați).

58% dintre IMM-urile din România consideră că cea mai gravă problemă cu care se confruntă este cea legată de dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare. 

© Eurobarometru

IMM-urile se confruntă cel mai frecvent cu un deficit de personal calificat în domeniul tehnic, cum ar fi lucrătorii de laborator, mecanicii sau alții. 42% dintre IMM-urile europene și 37% dintre cele din România au indicat că se confruntă cu un deficit de competențe. Acest lucru este deosebit de problematic pentru IMM-urile din sectorul industrial și din sectorul de producție, 47% și 50% dintre IMM-uri afirmând că au probleme în angajarea de personal tehnic relevant.

© Eurobarometru

Lipsa competențelor afectează IMM-urile în diferite moduri, ducând la creșterea volumului de muncă pentru personalul existent, la pierderea vânzărilor sau a oportunităților de vânzare, precum și la reducerea profitabilității și a creșterii.

Doar 1 din 7 (14%) dintre IMM-uri declară că au angajat personal din alte state membre ale UE ca modalitate de a face față lipsei de competențe, deși acest procent este mai mare în cazul IMM-urilor mai mari. Barierele lingvistice și, într-o măsură mai mică, dificultățile administrative au fost identificate ca fiind principalele obstacole în calea creșterii recrutării de personal calificat în întreaga UE.

Majoritatea IMM-urilor și-au exprimat o satisfacție relativă în ceea ce privește sprijinul politic primit pentru a aborda problema deficitului de competențe, indicând în același timp că mai există loc pentru îmbunătățiri.

În ceea ce privește politicile care le sprijină cel mai bine nevoile, microîntreprinderile menționează în principal stimulentele fiscale (39%, media europeană, 50% în cazul României) și subvențiile directe (28% la nivelul UE și 39% din microîntreprinderile din România), în timp ce 38% dintre întreprinderile mijlocii evidențiază formarea pentru perfecționarea profesională ca fiind cea mai utilă.

© Eurobarometru

Eurobarometrul privind ”IMM-urile și deficitul de competențe” a fost inițiat în contextul Anului european al competențelor. Acesta a fost realizat între septembrie și octombrie 2023 în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Macedonia de Nord, Turcia, Statele Unite, Canada și Japonia. Peste 19 350 de întreprinderi (atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari) au fost intervievate prin telefon. Principalul raport de analiză se concentrează asupra IMM-urilor din UE (13 253 de interviuri), care sunt comparate cu cele pentru întreprinderile mari (cu 250 de angajați sau mai mult) intervievate în UE (855 de interviuri) și cu cele pentru IMM-urile dintr-o selecție de țări din afara UE (3 925 de interviuri).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 mins ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO15 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA20 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending