Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Aproape 60% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, o creștere semnificativă față de anul trecut

Published

on

Cu un an înaintea alegerilor europene din 2019, cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European arată o creștere a sprijinului cetățenilor faţă de Uniunea Europeană.

Românii sunt printre cei mai optimişti în privinţa viitorului UE, 52% considerând că lucrurile merg în direcţia bună în UE iar aproape 60% sunt de părere că apartenenţa României la UE este un lucru bun, o creștere cu 11 puncte procentuale față de anul anterior. 


Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că 67% dintre europeni (comparativ cu 64% în Octombrie 2017, în cadrul studiului Eurobarometru anterior), respectiv 71% dintre români (61% în Octombrie 2017) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma calității de membră a UE. Nivelul de 67% este unul record în ultimii 35 de ani. Studiul a fost efectuat în perioada 11-22.04, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27601 persoane la nivel european (1038 în România).

Indicatorul care măsoară sprijinul cetățenilor pentru apartenenţa ţării lor la UE a fost în mod constant la un nivel înalt de-a lungul timpului. În 2018, acest nivel se consolidează, 60% dintre cetăţenii UE (faţă de 57% în Octombrie 2017) considerând că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun. 59% dintre români sunt de părere că apartenenţa României la UE este un lucru bun, o creştere importantă de 11 puncte procentuale faţă de nivelul de 48% înregistrat în Octombrie 2017.

Românii sunt printre cei mai optimişti în privinţa viitorului UE, 52% (faţă de 38% în Octombrie 2017) considerând că lucrurile merg în direcţia bună în UE, în timp ce media europeană este de 32% (31% în Octombrie 2017). 48% dintre europeni (47% în Octombrie 2017), respectiv 43% dintre români (42% în Octombrie 2017) cred că vocea lor contează la nivelul UE.

32% dintre europeni, respectiv 43% dintre români au identificat corect anul 2019 ca an de desfăşurare a viitoarelor alegeri europene, în timp ce 50% (55% în România ) se declară interesaţi de acestea. Respondenții la nivel UE văd procesul Spitzenkandidaten (candidaţi cap de listă pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene) drept un element important pentru viaţa democratică a Uniunii Europene. Aproape jumătate dintre europeni (49%, UE 27 – fără Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) şi 55% dintre români spun că acest proces i-ar încuraja să meargă la vot la următoarele alegeri europene. În plus, o largă majoritate (70% în UE 27 şi 55% în România) consideră că acest proces are sens doar dacă este însoţit de o dezbatere reală pe teme europene, inclusiv despre viitorul UE.

Referitor la temele pe care şi le-ar dori discutate în campania electorală pentru alegerile europene, 49% dintre europeni UE 27 (37% dintre români) menţionează lupta contra terorismului ca prioritate. Alte teme enumerate sunt: combaterea şomajului în rândul tinerilor (48% în UE 27 şi 48% în România), imigraţie (45% în UE 27 şi 22% în România), economie şi creştere economică (42% în UE 27 şi 52% în România) protecţia mediului şi lupta împotriva schimbărilor climatice (46% în UE 27 şi 47% în România), promovarea drepturilor omului şi democraţiei (32% în UE 27 şi 38% în România) şi protecţia socială (32% în UE 27 şi 37% în România).

În ceea ce priveşte funcționarea democraţiei în UE, 46% dintre europeni, respectiv 54% dintre români se declară satisfăcuți în timp ce 55% dintre europeni, respectiv 32% dintre români se declară satisfăcuți de funcționarea democraţiei din propria ţară.

50% dintre europeni, respectiv 42% dintre români consideră că apariţia unor partide noi care protestează împotriva establishment-ului politic NU reprezintă o amenințare la adresa democraţiei, în timp ce 38% dintre europeni, respectiv 45% dintre români consideră că apariția acestor partide REPREZINTĂ o ameninţare la adresa democraţiei. 70% dintre europeni, respectiv 54% dintre români consideră că doar a fi împotriva a ceva nu este suficient şi nu aduce nicio îmbunătățire, iar 56% dintre europeni şi români cred că aceste forţe politice noi pot aduce o schimbare reală.

În general, rezultatele studiului arată o creştere a interesului şi a sprijinului faţă de Uniunea Europeană, precum şi a convingerii că cetăţenii europeni pot influența viitorul UE prin participarea la alegerile europene de anul viitor.

Detalii complete despre acest studiu sunt disponibile AICI.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană

Published

on

© European Commission/ Facebook

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată. 

În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.

Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.

În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).

Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).

Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).

Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).

În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).

Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Record de susținere a monedei euro 

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.

În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending