Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu
Țările membre ale Uniunii Europene, instituțiile UE și cetățenii europeni trebuie să aibă voința elaborării unei noi viziuni cu privire la viitorul Europei, o Uniune mai puternică, mai coezivă și mai democratică, a susținut, marți, președintele Klaus Iohannis, într-un discurs premieră susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Al 11-lea lider european care susține un discurs privind viitorul UE în Parlamentul European, Iohannis a pledat ferm pentru ”calea europeană comună” în desăvârșirea proiectului european.
”Este o onoare și un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European. Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea (…) până la ascensiunea mișcărilor populiste. Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite. Universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator”, a declarat președintele.
”Avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul UE. Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european”, a mai punctat șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a susținut marți cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României din mandatul său. Șeful statului s-a aflat, în premieră, la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei. Iohannis a devenit, astfel, al unsprezecelea şef de stat sau de guvern care dezbate viitorul Europei cu deputaţii europeni.
Urmăriți și
Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).
În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.
.
