De la tribuna Parlamentului European, președintele Klaus Iohannis respinge o Uniune cu mai multe viteze: Europa are o singură inimă, care bate prin noi toți, care ne unește, de la Est la Vest, de la Nord la Sud

Eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă, care bate prin noi toți, care ne unește de la Est la Vest, și de la Nord la Sud, care face ca cetățenii noștri să se identifice și să se definească în mod natural ca europeni, a subliniat marți, președintele României Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs privind viitorul Europei susținut în fața plenului reunit al Parlamentului European.

Șeful statului a pledat pentru o ”Uniune care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european”.

”O Uniune puternică nu trebuie realizată în detrimientul unității. O Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene care îi conferă valaore și credibilitate în relația sa cu restul lumii”, a punctat Iohannis.

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a aflat marți la tribuna Parlamentului European unde a susținut, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului de la Strasbourg, viziunea României privind viitorul Europei. Iohannis a devenit astfel cel de-al unsprezecelea șef de stat sau de guvern care dezbate viitorul Europei cu deputații europeni.

Urmăriți și:

CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă marți viziunea României privind viitorul Europei

Citiți și:

CORESPONDENȚĂ | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European: ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.