Corespondență din Strasbourg
Președintele Klaus Iohannis va susține săptămâna viitoare un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde va prezenta viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE, a anunțat vineri Palatul Cotroceni. CaleaEuropeană.ro va asigura o corespondență specială de la Strasbourg cu prilejul discursului șefului statului.
Administrația Prezidențială a transmis că președintele se va adresa miercuri, 7 februarie, începând cu ora 12:00 (ora României), plenului Parlamentului European, reunit în sesiune la Strasbourg, în cadrul dezbaterii „This is Europe”, ca urmare a invitației primite din partea președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola.
Cu prilejul participării la dezbaterea din plenul Parlamentului European, șeful statului va avea și consultări cu Președintele Parlamentului European pe teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și privind prioritățile pentru anul 2024.
“Invitația transmisă Președintelui Klaus Iohannis de a se adresa plenului Parlamentului European, într-un an crucial pentru viitorul Uniunii, inclusiv din perspectiva alegerilor europarlamentare și a deciziilor majore care vor fi luate în următoarea perioadă, reflectă aprecierea legislativului european pentru rolul activ și constructiv al Președintelui României și al țării noastre de promotor al unui proiect european coeziv, solid, transparent și aproape de cetățean“, a transmis Palatul Cotroceni.
Conform sursei citate, președintele Klaus Iohannis va prezenta, în plenul Parlamentului European, viziunea sa asupra soluțiilor la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea în prezent și va pune accentul pe acțiunile comune care trebuie întreprinse pentru a apăra și promova interesele cetățenilor europeni, precum și bunăstarea și securitatea acestora.
Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi. De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
Este pentru a doua oară când șeful statului se va adresa plenului Parlamentului European.
La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.
Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.
Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european.
Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.
