Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri, la Strasbourg, un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.

Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.

“Se apropie alegerile. Fiecare dintre voi va lupta pentru un loc, un principiu sau o valoare. Așa este. Fiecare partid vine cu concepte, cu idei, cu politici. Vă veți acuza unii pe alții că sunteți, ei bine, băieții nepotriviți. Vă veți lupta pentru cât mai multe voturi posibile, este absolut corect, aceasta este esența democrației. Faceți campanie, vă profilați, încercați să fiți cei mai buni. Vă rog să faceți acest lucru. Voi, cei care stați aici, sunteți cei mai buni, de aceea stați aici. Dar vă rog, dacă vă luptați între voi, nu vă luptați cu Europa! Dacă vă luptați pentru voturi împotriva adversarilor voștri, luptați totuși pentru Europa“, este apelul lansat de președintele Iohannis.

Anterior, în cursul discursului inițial, șeful statului le-a solicitat liderilor și politicienilor pro-europeni “sinceritate în comunicarea cu cetățenii“, precizând că adepții euroscepticismului pot ridica probleme reale, dar că oferă soluții periculoase pentru societățile noastre.

În răspunsurile formulate la întrebările eurodeputaților, președintele a reluat mantra comunicării între alegători și politicieni.

“Cei mai mulți dintre voi candidează probabil pentru noi mandate, asta e bine. Nu și eu. La sfârșitul acestui an îmi termin mandatul și gata. Așa că eu cred că trei lucruri ar trebui schimbate sau îmbunătățite. În primul rând, relația noastră cu cetățenii europeni. Impresia mea – poate mă înșel – este că dacă cetățenii sunt aici, noi suntem aici – levităm un pic cam sus. Poate că ar trebui să coborâm și să fim mai aproape de cetățenii noștri, pentru că ceea ce facem este corect, dar aproape am pierdut capacitatea de a le explica acest lucru cetățenilor noștri. Nu suntem cu adevărat performanți atunci când vine vorba de comunicarea rezultatelor noastre foarte bune. Facem o treabă excelentă și tot mai mulți europeni cred că Uniunea eșuează. Ei bine, este vorba despre comunicare. Comunicarea între alegători și politicieni. Acesta este un aspect în care cred că putem și ar trebui să facem mai mult și mai bine”, a explicat el.

Președintele i-a îndemnat pe politicienii europeni să nu lupte “împotriva solidarității europene, pentru că fără aceasta suntem condamnați la eșec”. “Așadar, indiferent cine câștigă – și sper să câștige cei mai buni, haideți să ne susținem valorile, principiile, unitatea și solidaritatea”, a fost îndemnul lui Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.

Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație.

Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

În schimb, șeful statului a calificat drept “inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est”.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.