Corespondență din Strasbourg

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o parte esențială a răspunsului strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă și în democrație, a susținut, miercuri, președintele Klaus Iohannis într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în care a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

“Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?” Aceasta este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru. Cum putem rămâne atractivi ca Uniune? Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta. România – și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate. Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră”, a spus președintele Iohannis.

Anterior dezbaterii din plen, Iohannis s-a referit și la extinderea UE către Balcanii de Vest. 

“Uniunea trebuie să se extindă – asta este opinia mea. Este nevoie să includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi. De ce durează pentru unii deja de 20 de ani aceste discuții? Deci trebuie să fim și aici mai hotărâți, mai aplicați”, a punctat șeful statului.

Citiți și 

Klaus Iohannis a reafirmat, în plenul PE, “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”: România, un exemplu al puterii transformatoare a Uniunii Europene

Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Din plenul Parlamentului European, Klaus Iohannis solicită aderarea completă a României la Schengen: Așa vom reflecta corect contribuția României la securitatea UE

Klaus Iohannis le cere liderilor pro-europeni “sinceritate în comunicarea cu cetățenii”: Adepții euroscepticismului pot ridica probleme reale, dar oferă soluții periculoase pentru societățile noastre

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi.

De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european. Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În egală măsură, este pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.