Ambasadorii țărilor membre la UE au convenit miercuri, în principiu, să includă patru instituții media rusești pe lista sa de sancțiuni, acuzându-le de propagandă, a declarat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova pe platforma de socializare X, conform Reuters. 

”Patru rețele de propagandă cu legături cu Kremlinul (au fost) adăugate pe lista de sancțiuni: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestija și Rossiyskaya Gazeta”, a spus Jourova, care a completat că va fi interzisă, în egală măsură, finanțarea de către Rusia a mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale și partidelor politice din UE.

‼️Another sanctions package against #Russia approved at Coreper today!

4 #Kremlin-linked propaganda networks added to the sanctions list: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestija and Rossiyskaya Gazeta.

Ban on Russian funding of EU media, NGOs and political parties.

— Věra Jourová (@VeraJourova) May 15, 2024

Ambele măsuri fac parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia pe scară largă în Ucraina, declașantă în februarie 2022, potrivit unui document pe care Reuters l-a consultat săptămâna trecută.

Uniunea Europeană a luat deja măsuri similare împotriva Russia Today și Sputnik, care și-au pierdut dreptul de difuzare în UE.

În ceea ce privește instituțiile media rusești recent adăugate pe lista sancțiunilor, blocul european nu a precizat care sunt măsurile pe care le va aplica.

Decizia vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europene, care urmează să aibă loc în perioada 6-9 iunie, și arată hotărârea Bruxelles-ului de a contracara dezinformarea, fenomen care a căpătat amploare. 

Să nu uităm că la sfârșitul lunii martie, premierul belgian Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. 

Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.

Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.

Conștient de acest pericol, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine.

Comisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.

În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.

În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.

Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.

”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.

Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.

Comisia Europeană sprijină cu 1,031 miliarde de euro 54 de proiecte europene comune de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Finanțarea anunțată astăzi, 16 mai, în urma rezultatelor cererilor de propuneri pentru 2023, face parte din Fondul european pentru apărare (FED).

Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capacități de apărare în domenii critice, inclusiv apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN).

Acestea vor contribui la prioritățile UE în materie de capacități, cum ar fi o mai bună cunoaștere a situației pentru a asigura accesul la spațiu și la tehnologiile pentru un viitor tanc de luptă principal. Proiectele MARTE și FMBTech, de exemplu, vor reuni peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele pentru platforma tancului de luptă principal care va fi utilizată în întreaga Europă.

• În domeniul capacităților terestre, pe baza rezultatelor obținute în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, proiectul SRB2 va îmbunătăți un sistem de suspensie nou pentru vehicule blindate grele. EDC2 va avea ca rezultat un prototip al corvetei europene de patrulare, bazat pe un proiect inițial dezvoltat în cadrul apelurilor EDF din 2021. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, cu 19 participanți din 8 țări, va aduce în față excelența europeană în domeniul armelor cu energie dirijată bazate pe laser.
• În cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) din cadrul programului FED, IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și noii intrați în sectorul apărării au profitat de o serie de oportunități oferite în cadrul rundei de finanțare FED 2023.
• Pentru prima dată, 4 proiecte vor sprijini transferul de inovare civilă în domeniul apărării. În plus, proiectul MaJoR va combina dezvoltarea tehnologică cu un sprijin tehnic și financiar pe termen scurt pentru până la 60 de start-up-uri și IMM-uri în timpul fazei de implementare, oferindu-le acestora un acces mai facil la program.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

„Participarea activă a industriei de apărare din UE, cu 76% mai multe propuneri depuse față de anul trecut, demonstrează încă o dată importanța Fondului european de apărare. Un interes deosebit de mare a fost înregistrat de IMM-uri, ceea ce confirmă faptul că FED continuă să fie foarte atractiv pentru întreprinderile mai mici și pentru noii veniți în sectorul apărării. Cu această rundă a FED, observăm că noul program UE de inovare în domeniul apărării facilitează adaptarea tehnologiilor civile în domeniul apărării și, prin urmare, face ca baza industrială și tehnologică de apărare europeană să devină mai competitivă”, a transmis  Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale

© European Union, 2021

„Astăzi anunțăm finanțarea, prin intermediul Fondului european de apărare, a 54 de proiecte de colaborare în domeniul apărării cu o valoare de peste 1 miliard de euro. Prin intermediul FED, încurajăm industriile din statele membre să își stimuleze cooperarea și inovarea în domenii critice și să dezvolte capacitățile de apărare necesare, inclusiv apărarea cibernetică, apărarea terestră, aeriană, navală de luptă și spațială – și să anticipeze, împreună. Aceasta contribuie la satisfacerea nevoilor noastre de securitate în materie de apărare în fața noului mediu de securitate și la pregătirea pentru poziția de lider tehnologic al Europei”, a mai precizat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.