Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) Karim A.A. Khan a anunțat astăzi că a depus cereri de mandate de arestare în fața Camerei preliminare I a CPI în legătură cu situația din teritoriile palestiniene, cu precădere din Fâșia Gaza, iar cererile îi vizează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul apărării Yoav Gallant, dar și lideri Hamas pentru presupusa lor implicare în crime de război și crime împotriva umanității.

Printre persoanele menționate în cereri se numără Yahya Sinwar, șeful Mișcării de Rezistență Islamică (Hamas) în Fâșia Gaza; Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri, cunoscut sub numele de Deif, comandantul-șef al Brigăzilor Al-Qassam (aripa militară a Hamas); și Ismail Haniyeh, șeful Biroului politic al Hamas. Acuzațiile împotriva lor cuprind o serie de infracțiuni grave, printre care:

– Exterminarea ca o crimă împotriva umanității
– Uciderea ca o crimă împotriva umanității și crimă de război
– Luarea de ostatici ca infracțiune de război
– Violul și alte acte de violență sexuală ca infracțiuni împotriva umanității și crime de război
– Tortura ca infracțiune împotriva umanității și crimă de război
– Alte acte inumane ca infracțiuni împotriva umanității
– Tratamentele crude și atingerile aduse demnității personale ca infracțiuni de război

Procurorul Khan a declarat că acuzațiile se bazează pe probe extinse colectate de biroul său, care includ interviuri cu victime, supraviețuitori, foști ostatici și martori oculari din locurile cheie ale atacurilor. Probele suplimentare cuprind înregistrări CCTV, materiale audio, foto și video autentificate, declarații ale membrilor Hamas și mărturii ale experților.

Ancheta a stabilit că Sinwar, Deif și Haniyeh au planificat și instigat aceste crime, recunoscându-și responsabilitatea prin acțiunile lor, inclusiv prin vizite personale la ostatici. Aceștia sunt acuzați atât în calitate de coautori, cât și în calitate de superiori, în temeiul articolelor 25 și 28 din Statutul de la Roma.

Alte acuzații împotriva liderilor israelieni

Într-o acțiune paralelă, biroul lui Khan a depus, de asemenea, cereri de mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Yoav Gallant.

„Pe baza probelor adunate şi examinate de biroul meu, am motive rezonabile să cred că Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, şi Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, poartă răspundere penală pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâşia Gaza) începând cel puţin cu 8 octombrie 2023″, a declarat procurorul-șef al CPI.

Aceștia sunt acuzați de comiterea de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza începând cu 8 octombrie 2023, inclusiv:

– înfometarea civililor ca metodă de război
– cauzarea intenționată de mari suferințe sau răni grave
– uciderea intenționată
– dirijarea intenționată a atacurilor împotriva civililor
– exterminarea și uciderea, inclusiv decesele cauzate de foamete
– persecuții și alte acte inumane

Aceste acuzații se bazează pe probe care includ interviuri cu supraviețuitori, materiale multimedia autentificate, imagini din satelit și declarații ale părților implicate. CPI susține că aceste acte au făcut parte dintr-o politică sistematică de utilizare a foametei și a altor metode violente împotriva populației civile din Gaza.

Investigație în curs de desfășurare și apel la responsabilitate

Procurorul Khan a subliniat că cererile fac parte dintr-o anchetă în curs de desfășurare privind ostilitățile și violențele începând cu 7 octombrie 2023. El a reafirmat angajamentul CPI față de imparțialitate și de aplicarea dreptului internațional, îndemnând toate părțile să permită accesul ajutorului umanitar în Gaza și să respecte dreptul umanitar internațional.

Khan a remarcat, de asemenea, implicarea unui grup de experți pentru a sprijini examinarea probelor și analiza juridică, asigurând soliditatea cererilor. El a făcut apel la toate statele părți la Statutul de la Roma să coopereze pentru a aresta persoanele menționate, în cazul în care Camera preliminară emite mandatele.

Procurorul Khan a concluzionat reiterând angajamentul CPI de a trage la răspundere toți autorii, indiferent de poziția lor, și a subliniat că dreptul internațional umanitar trebuie să fie aplicat în mod egal tuturor persoanelor. El a solicitat încetarea impunității și eliberarea imediată a tuturor ostaticilor.

Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 20 mai – 27 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sunt disponibile 4936 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați) în unităţi militare de pe întregul teritoriu național.

Procesul de recrutare şi selecţie se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, republicată, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cetățenii interesați se pot informa la centrele militare despre etapele procesului de recrutare şi selecţie, structurile desemnate să execute selecția, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală, precum și unitatea militară sau centrul de instruire în care urmează să execute programul de instruire iniţială, în situația în care fac obiectul acestei instruiri, potrivit legii, precum şi despre avantajele îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcțiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor și corespondența specializărilor dobândite în viața civilă cu armele/serviciile și specialitățile militare.

Detalii suplimentare pot fi obținute de la sediul centrelor militare zonale, judeţene sau de sector. Adresele poştale şi datele de contact ale acestora sunt disponibile aici și aici.

Coreea de Sud și Regatul Unit organizează împreună cel de-al doilea summit global privind inteligența artificială (IA) care are loc săptămâna aceasta la Seul într-un climat în care țările încearcă să țină pasul cu progresele din domeniu după primul astfel de eveniment ce a avut loc în noiembrie, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Deşi s-au făcut eforturi pozitive către o guvernare globală a AI, se menţin decalaje semnificative”, au atenţionat premierul britanic Rishi Sunak şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, într-un articol de opinie comun intitulat ”Doar standarde globale pentru AI pot opri o cursă spre abis”, publicat în cotidienele din Marea Britanie şi JoongAng Ilbo din Coreea de Sud. Cei doi preşedinţi vor deschide marţi summitul virtual.

Summitul din acest an se va concentra pe trei priorități: siguranţa AI, inovaţia şi incluziunea. Reuniunea de anul trecut, centrată pe siguranța acestei tehnologii de vârf, s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care statuează că inteligența artificială ”prezintă oportunități uriașe la nivel mondial, cu un potențial de a transforma și de a spori bunăstarea, pacea și prosperitatea oamenilor”, dar, ”pentru binele tuturor”, aceasta ”ar trebui să fie proiectată, dezvoltată, desfășurată și utilizată într-un mod sigur, astfel încât să fie centrată pe om, demnă de încredere și responsabilă”.

Citiți și: Doar guvernele pot reglementa riscurile generate de inteligența artificială, consideră premierul britanic Rishi Sunak: Propun înființarea unui grup de lucru global

Summitul organizat de Coreea de Sud și Marea Britanie vine după ce Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care vizează asigurarea respectării drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor juridice democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA).

Citiți și: Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional care urmărește respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației în utilizarea inteligenței artificiale

Tratatul, care este deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în același timp inovarea responsabilă.