de Iulian Chifu*
Joi 4 februarie, Statele Unite au reunit la Washington reprezentanți din 54 de state și Uniunea Europeană pentru a discuta soluția de a ieși din dependența și constrângerile Chinei privind metalele rare și alte produse critice economiei de azi și de mâine. Soluția americană este o formulă de coaliție de voință care să investească în propriile produse, în minerit, prelucrare și producție, asigurând prețuri controlate minime pentru a permite eficiența sistemului care consideră materialele și mineralele critice drept elemente de securitate națională, al căror lanț de producție trebuie să fie liber de constrângeri și intervenții externe. România a fost prezentă la nivel de Ministru de Externe și are propriile atuuri în acest subiect, chiar dacă nu e încă parte a acordului și încearcă să deslușească rolul, poziția și avantajele pe care le-ar avea în această nouă structură globală. Prezența investitorilor ruși în industria extractivă este o altă problemă vitală pe care România o realizează cu această ocazie.
De la Pax Silica la summitul ministerial pentru minerale critice și proiectul FORGE: țintă China
Statele Unite au propus crarea unui bloc comercial al cărui scop să fie contracararea politicilor de constrângere, dumping și supraproducție ale Chinei în materie de minerale critice, motiv pentru care Secretarul de Stat Marco Rubio a invitat la 4 februarie omologi din diferite state de pe glob și pe comisarul european pe domeniu, Stephane Sejourne, la o ministerială desfășurată la Departamentul de Stat. Propunerea vizează ieșirea din constrângerile lanțurilor de producției și a dominației Chinei asupra mineralelor critice, indispensabile în domenii vitale pentru tehnologie și apărare, de unde reuniunea ministerială care a reunit 54 de state și Uniunea Europeană. Există deja acorduri bilaterale semnate de 10 state în ultimele 5 luni, 11 semnând acorduri cu această ocazie iar alte 17 fiind cu acorduri în curs de negociere.
Desigur, Statele Unite sunt interesate de semnarea cu precădere a unor acorduri cu state ce dețin rezerve neexploatate de metale rare și cu cele care sunt mari consumatoare și asigură cererea majoră. Construirea unui bloc și a unei piețe comune presupune depășirea provocărilor privind prețurile, dezvoltarea producției de metale rare, începând cu mineritul, construcția unor piețe corecte și extinderea procesului prin finanțarea sectorului de minerale critice. De aceea Statele Unite au convenit formarea FORGE – Forum on Resource Geostrategic Engagement, un parteneriat menit să coordoneze politicile și proiectele din domeniul materialelor critice, o rețea de parteneri la nivelul întregului glob. Propunerea depășește proiectul Pax Silica semnat anterior de Statele Unite cu nouă parteneri și care viza direct siliciul și materialele pentru chip-uri, critice pentru Silicon Valley, dar și pentru industria de apărare.
Dacă Pax Silica a avut drept obiectiv cu precădere Chip-urile și lanțurile de furnizori destinate inteligenței artificiale, de această dată, FORGE are un obiectiv mai larg și vizează o platformă mai largă de coordonare a politicilor, prețurilor și proiectelor de dezvoltare care vizează pe scară largă mineralele critice, pe fondul riscurilor apărute de concentrarea excesivă a controlului mineralelor critice în mâinile “unei singure țări,” cu referire la China. Principalele riscuri de rupere și contaminare a lanțurilor de producție ar veni din partea pandemiilor și a instabilității, dar și din supraproducția și poziția dominantă în piață a Beijingului în materie de minerit, rafinare și producție a mineralelor critice, folosite ca instrument geopolitic, prin restricționarea selectivă a exporturilor și subminarea proiectelor prin dumping și blocarea fezabilității și a profiturilor oricărei investiții alternative în materie.
Aceste “practici incorecte” precum subvențiile statale care subminează competiția, transformând orice proiect alternativ într-unul neviabil pentru investitori, afectează direct orice competiție, mai ales atunci când se pune problema eliminării inundării piețelor diverse cu minerale ieftine care blochează și falimentează manufacturarea locală a acestor produse. De aceea proiectul american propune prețuri de referință convenite pentru materialele critice la fiecare stadiu al producției pentru a evita monopolizarea și absorbția vreunei componente a lanțului de producție de către China, așa cum o face azi. Astfel, “pentru membrii zonei preferențiale, prețurile de referință vor opera ca o bază care poate fi menținută prin tarife ajustabile pentru a păstra integritatea prețurilor”, se menționează în proiectul propus de către administrația Trump, care-și dorește construirea unor lanțuri de furnizori solide, după ce luni, 2 februarie, președintele Donald Trump a propus proiectul Vault de 12 miniarde de dolari – 10 miliarde din Banca Americană de Export-Import și 2 miliarde din fonduri private – pentru a stabiliza prețurile și a susține producătorii manufacturieri implicați. Proiectul vizează materiale critice precum metale rare, litiu și cupru.
Deci grupul FORGE își dorește să aibă lanțuri de furnizori globale privind mineralele critice și materiale procesate care sunt de încredere și fără controlul și constrângerea monopolistului chinez, care a concentrat aceste resurse și a șantajat deja Statele Unite nu o dată. Cu ultima ocazie, Statele Unite au deblocat confruntarea comercială și economică reducând tarifele și livrând un contingent controlat de chipuri sofisticate cu destinație militară, cu precădere contra eliberării de către China a produselor de minerale critice necesare producției companiilor americane.
Utilizarea acestui control și monopol, împreună cu supraproducția aferentă pentru a construi o pârghie geopolitică, ca și existența oricând a posibilității rupturii lanțurilor și imposibilității furnizării acestor produse este inacceptabilă. Diversificarea lanțurilor, competiția corectă, integritatea prețurilor a putut fi restabilită de SUA prin propriile eforturi privind o refomă a autorizațiilor de exploatare care să fie rapide și eficiente, mai ales pentru industria de minerale critice, iar pentru a diversifica producția s-a utilizat mecanismul creării cererii, respectiv cea a depozitului de minerale critice. Dar cum vorbim despre o provocare globală, soluția trebuie să fie tot globală, așa încât SUA a prezentat politica sa statelor invitate care au fost, la rândul lor, solicitate să îmbrățișeze politici similare.
O criză de amploarea blocajului petrolier al OPEC în anii 70
La reuniunea de la Washington DC a fost prezent vicepreședintele SUA, JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, gazda reuniunii, iar ca invitat special ministrul de Externe japonez, Horii Iwao, dar și consilierul special al Președintelui SUA pentru lanțurile de furnizare globale, David Copley precum și subsecretarul de stat pentru Afaceri economice, Jacob Helberg, cei care au deschis Ministeriala Mineralelor Critice. Vorbitorii americani au insistat pe importanța incredibilă a temei pentru administrația americană, devenind prioritate de top cum să diversifici lanțurile de furnizări, accesul la minerale critice și cum să te asiguri că sunt sigure și securizate. Partea americană a comparat criza actuală în materie de minerale critice cu accesul la petrol și gaze din trecut, insistând pe relevanța pentru viitor, pentru economia modernă, digitală și high tech, a acestor furnituri, mai ales pentru centrele de date și inteligența artificială.
Vicepreședintele american JD Vance a fost cel care a făcut pledoaria inițială pentru modul în care, în cel mai nepotrivit și dur mod, toată lumea s-a confruntat în ultimul an cu dificultățile accesului la aceste resurse de care depinde economia. A fost punctul în care America lui Trump a realizat nevoia de parteneri și aliați care să fie de acord că este nevoie de o soluție independentă comună, de cooperare și încredere între participanți pentru a evita prăbușirea pieței de minerale critice din lipsa ofertei sau din supra – producția unora dintre materialele critice, atunci când e nevoie să blocheze investiția monopolistul din sistem, China. Lipsa unor piețe naționale în materie riscă să nu poată menține locurile de muncă bine plătite în domeniu și forța de muncă stabilă prin concentrarea excesivă a lanțurilor de furnizări. Dumpingul și nivelul incredibil de scăzut al prețurilor acestor mărfuri este instrumentul menținerii controlului Chinei,
Partea americană a prezentat și mecanismul de subminare al competiției libere și corecte: în cazul perspectivei unei investiții într-o mină de litu sau un centru de extragere a galliului din metale complexe și conglomerate, peste noapte, piața este inundată de China cu produse ieftine, prețurile scad dramatic iar investitorii se retrag din cauza absenței profiturilor în investiția lor. Practic, o piață reală e imposibil de obținut pentru că prețurile sunt volatile și impredictibile. Asta s-a întâmplat cu nenumărate inițiative și investiții în minerit și procesare de materiale critice care au fost suspendate și abandonate pentru că nu-și pot acoperi costurile. Statele Unite au identificat faptul că există depozite și resurse de asemenea produse, gata să fie extrase și procesate, dar că investitorilor le lipsește încrederea prin prisma acțiunilor anterioare ale Chinei.
De aici evaluarea administrației Trump că piețele trebuie să rămână stabile pentru suficient timp ca să justifice angajamentul pe termen lung la nivel investițional. De aceea SUA propune elibinarea permiselor și autorizațiilor de exploatare a acestor produse, deschiderea mediului de reglementare la aceste proiecte de minerit, creșterea atractivității și capacității de atragere a investițiilor și eliminarea distorsiunilor din această piață. Pentru că azi aceste practici de dumping, concurență neloială și alterare a piețelor nu permite diversificarea și planificarea inverstițiilor pe termen lung. Această vulnerabilitate afectează produsele utilizate pentru protejarea cetățenilor și modul de viață, de la sisteme de apărare anti-rachetă la infrastructură energetică și de la manufacturare avansată la tehnologii emergente, care depind fundamental de lanțurile de furnizori alternative, de unde nevoia unei acțiuni comune a statelor.
Statele Unite au pus la punct propria strategie, pe care au împărtășit-o ca bună practică și partenerilor: o listă de industrii, tehnologii, facilități de manufacturare critice care se susțin pe baza materialelor critice, 100 miliarde de dolari plătite de Biroul pentru Capital Strategic către Autoritatea împrumuturilor de stat pentru minerale critice, pentru a susține minele de valoare mare și companiile de procesare. De aici și proiectul Vault, anunțat la începutul lunii de către Donald Trump. În noua eră a furnizorilor siguri și a lanțurilor de furnituri stabile, era nevoie de rețeaua solidă pe care SUA dorește să o consolideze după reuniunea de la Washington.
Anti-dumping și contra supra-producției pentru lanțurile de furnizări strategice pentru armată
Deci metodele propuse de gazdele reuniunii pentru a contracara politicile de dumping și supraproducție chineze, care blochează alternativele la monopolul construit de Beijing și utilizat pentru constrângere, a fost crearea de locuri de muncă bine plătite pentru muncitorii cu abilități și cunoștiințe speciale în materie prin alinierea politicilor comerciale, dezvoltarea instrumentelor de finanțare și angajamentul diplomatic pentru obiectivul strategic asumat de a construi lanțuri sigure alternative monopolistului din sistemul materialelor critice. Diversificarea ajută pe toată lumea dintre participanți, producători și consumatori deopotrivă. SUA a angajat deja multe resurse pentru exploatarea acestor resurse prin acorduri țintite în materie cu statele ce dețin asemenea resurse și își propune accelerarea acestor proiecte în formula de cooperare a tuturor participanților la Ministerială.
Mecanismul concret identificat de către SUA și propus participanților pentru a readuce piața materialelor critice la o formulă sănătoasă, integră și competitivă, nealterată de poziția dominantă a unui singur jucător cvasi-monopolist, a fost crearea unei zone preferențiale de comerț pentru minerale critice, protejată de ingerințe disruptive externe prin această fixare de prețuri minime controlate. Prețurile de referință pentru minerale critice la fiecare stadiu al producției vor reflecta valoarea reală și corectă a pieței libere, nealterată de intervenții dirijate. Dacă prețurile minimale vor fi stabilite, sistemul de tarife ajustabile va ajuta să fie păstrată integritatea prețurilor și să blocheze inundarea piețelor cu produse ieftine care să distrugă producția proprie.
Astfel că, pe un asemenea model, Statele Unite propun beneficii imediate și durabile pentru toți partenerii semnatari ai acordului propus, astfel încât prețurile în zona preferențială de comerț să rămână conforme cererilor reale ale pieței. Astfel, există speranța clară a construcției unor lanțuri care sunt imune la acțiunile disruptive descrise deja și cunoscute ale statului chinez prin diversificarea centrelor de producție alternative și crearea condițiilor investițiilor stabile. Procesul permite și construirea unui consumator constant, dar și depozitarea constantă a unor produse pentru acces în caz de urgență sau criză. Iar procesul presupune reglementarea importurilor pentru a prezerva competiția liberă și corectă în zona preferențială de comerț constituită.
Propunerea americană promite și o creștere a importanței și relevanței minerilor și proceselor de rafinare și producție naționale prin crearea unor resurse economice ca avantaje pentru a rambursa celor care investesc în domeniul acesta. Iar statutul de membru al FORGE devine vital pentru a dezvolta economiile care urmăresc să-și crească capacitatea minieră proprie, la nivel național. Reprezentanții Statelor Unite au insistat că, chiar dacă piața americană este suficient de largă pentru a-și crea propria zonă de comerț pentru minerale critice, e mult mai important și crește competiția corectă dacă această piață e creată împreună cu națiunile dornice să coopereze cu Statele Unite în materie, de unde încurajarea ca acordurile bilaterale să fie încheiate cât mai repede cu putință și să fie semnat Acordul asupra Comerțului Mineralelor Critice propus de către SUA pentru a soluționa problema mineralelor critice pentru industrie și susținerea creșterii economice.
Infrastructură, industrie, apărare: cheia progresului lumii de mâine
Dimensiunea pieței de materiale critice este parte a securității economice și a securității naționale a oricărui stat, atunci când vorbim despre lanțuri de producție indispensabile pentru infrastructură, industrie și apărare deopotrivă. Materialele critice sunt utilizate în produse utilizate zi de zi de către cetățeni și scopul este de a avea o piață globală sigură și din punct de vedere al furnizorilor la nivel global, și al accesibilității oricui, dar și al unor prețuri pe care fiecare națiune membră și le poate permite.
Dacă formulele concrete îmbrățișate de către SUA sunt discutabile și nu neapărat transferabile ca atare la nivelul oricărui stat – reforma accesului la autorizații mult mai rapid, creșterea mineritului național în fiecare stat în parte și construcția lanțurilor de furnizări de încredere – obiectivul este pe deplin atrăgător pentru un proiect matur, care a trecut prin experiența proprie americană și prin acorduri semnate numai în luna octombrie cu cinci state pentru 10 miliarde de dolari ca valoare, inițiativă urmată de Pax Silica și summitul din decembrie pentru silicon și pentru inteligența artificială și proiectul de reconstrucție al fabricilor sau redeschidere a minelor închise de care depinde această tehnologie. Criteriile de mediu existente la nivelul UE, de exemplu, și exigențele pieței comune ar putea bloca multe state dacă decizia participării la acord nu este luată la nivel european.
Statele Unite produceau în istorie propriile minerale critice și produse derivate de pământuri rare și magneți. Dar această industrie s-a închis și a murit, pentru că au fost utilizate surse externe mai ieftine, dar care s-au dovedit nesigure și manipulatoare, ulterior, cu prețurile. Securitatea economică ca și cea din zona hard, a apărării, a fost afectată de această modificare pe care SUA o dorește inversată. Oricine controlează lanțurile de aprovizionare cu minerale critice poate controla, bloca, altera orice producție internă. De aceea Statele Unite au redeschis mine închise și în urmă cu 50 de ani. SUA au mai avut această experiență cu petrolul în urmă cu jumătate de secol și așa s-a organizat Conferința pentru Energie de la Washington, atunci când a fost creată Agenția Internațională pentru Energie. Lecțiile învățate se concentrează astăzi în noul proiect FORGE.
Acum prioritatea a devenit nu numai sursa de minerale critice, care e prima în lanțul vizat, cât protejarea fiecărei etape a producției, de la minierit la rafinare și procesare, până la producția finală, pentru a nu avea rupturi în piața de furnizări aferentă. SUA au propus o producție coerentă și comună a tuturor acestor produse din minerale critice pentru a crea piața diversă și rezilientă vizată, prin utilizarea influenței și a dimensiunilor pieței proprii extinse la nivelul pieței globale. Inițiativa statelor care gândesc la fel se dovedește o coaliție de voință care să decidă reașezarea piețelor globale pe baza acestei platforme comune care să impună regulile generale în sistem.
Invitatul special al reuniunii a fost Iwao Horii, ministrul de stat pentru afaceri externe al Japoniei, a patra cea mai mare economie a statelor individuale ale lumii. Japonia s-a afirmat ca un stat preocupat în mod special de problemă și care a marcat urgența în a gestiona lanțuri de furnizori care să nu fie supuși întreruperilor de aprovizionare a materialelor critice. Altfel economia globală însăși ar putea să marcheze sincope în dezvoltarea sa. Și Japonia marșează pe surse de minerale critice și condiții de investiții eficiente în privința rezilienței necesare și a creșterii economice robuste a statelor implicate. Japonia susține proiectul american de diversificare a furnizărilor și întărire a lanțurilor de producție. Japonia a adoptat încă din 2022 Legea de promovare al Securității Economice cu țintă materialele critice pentru care a extins cadrul de investiții și a alocat de la buget 3,5 miliarde de dolari pentru acest scop. Japonia a insistat că doar împreună se poate crea diversitatea și nici o țară singură nu poate soluționa situația supra-dependenței de producătorul monopolist din sistem, China.
Necesitatea pentru revoluția a.i. – cupru, cobalt, nichel, zinc, aluminiu, silicon și metale rare. Rolul și poziția României
Revoluția inteligenței artificiale, considerată saltul cel mai important și sursa de creștere pe viitor a economiei globale, reclamă o cerere istorică de practic orice produs mineral, cu precădere cobalt, nichel, zinc, aluminiu, silicon pe baza nevoii tot mai mari de produse precum smartphone-urile, chipurile, infrastructura telecomunicațiilor, roboții industriali și mașini automate de tot felul. Statele Unite consumă 30% din întreaga cerere globală de azi, de aceea are nevoie de o creștere a producției din teritoriul național dar și din alte state pentru a securiza principalele produse ale economiei moderne a viitorului. Soluționarea problemei mineralelor critice e parte a acestui subiect, de unde inițiativa de săptămâna trecută.
SUA au trecut 57 minerale critice pe lista proprie, din care peste o duzină nici nu sunt extrase în SUA, nu mai vorbim de cantitățile necesare chiar pentru cele care sunt pe lista de produse și resurse existente. Neglijarea mineritului este una dintre concluziile analizei americane, chiar dacă revenirea la această îndeletnicire produce probleme la nivelul forței de muncă, a investițiilor sau acceptabilității acestei îndeletniciri cu sau fără condiții stricte de mediu și acordul comunităților unde se dezvoltă mineritul. În plus, SUA are nevoie de un timp enorm pentru a dezvolta minele, recordul său fiind de 29 de ani pentru a construi o mină de dimensiuni medii. Nici cadrul autorizațiilor de exploatare sau cel care permite procesele contra eliberării acestor premise nu e unul atrăgător în Statele Unite, industria fiind considerată una murdară.
În materie de forță de muncă pregătită, SUA are doar între 200-250 absolvenți ingineri minieri pe an, de unde politica sa care vizează patru inițiative: investițiile în proiectele miniere, depozite de minerale critice, protejarea companiilor miniere și reconstrucția ecosistemului de minerit american. Statele Unite și-au permis să declare prioritatea și să îmbunătățească mediul de finanțare inclusiv prin alocări de stat pentru proiecte țintite de minerit, prin participarea cu acțiuni în aceste proiecte private și crearea Consorțiului de Minerale Critice ca fond de investiții public-privat. Investiția în depozitare a vizat în primul rând materialele critice din industria militară, pentru care SUA a alocat 2 miliarde de dolari în vara lui 2025 și cele 12 miliarde pentru proiectul Vault anunțat în ianuarie, care vizează economia civilă și industria supusă regulilor comerciale și ale pieții.
Apoi cum mineritul nu este nici atractiv, nici rentabil, fiind subiect al prețurilor produselor cauzate de dumping de stat și supraproducția strategică a Chinei, prețurile sunt păstrate jos în mod artificial din rațiuni geostrategice, inclusiv prin reducerea valorii capacităților din minerit naționale existente și prin diminuarea taxelor încasate din industria aceasta pentru care se forțează înlocuirea cu achiziții externe. Țările consumatoare sunt primele blocate de aceste procese care afectează securitatea națională și economică. De aceea administrația Trump a reintrodus mineritul ca prioritate națională din nou, creându-se lista de priorități la exploatare pentru cel puțin 50 de proiecte noi.
România a fost prezentă la Washington prin ministrul de Externe, Oana Țoiu, mai ales pentru că la masă a fost prezentă Uniunea Europeană și pentru că acordul ar putea viza investiții americane sau colective în resursele României, cu precădere cuprul, grafitul și magneziul. Desigur, o evaluare serioasă ar trebui să vizeze piața de cupru, dar și de aluminiu și de metale rare și să identifice care sunt beneficiarii privați cu acces la aceste produse în România, respectiv rolul Rusiei și a investitorilor ruși – fie ei din generația Elțîn, din opoziția putinistă sau dintre oligarhii lui Putin, vezi cazul recent al Otokar-Automecanica Mediaș. Apoi eventuala intrare a Uniunii Europene în acord ar facilita prioritizarea investițională a statului și implicarea în ușurarea proiectelor de minerit și producție de metale rare. Totuși precedentele intervenții cu iz de influență de la Est, de aceeași factură ca cele chineze în SUA – Chevron, Exxon, Roșia Montana – nu sunt neapărat de bun augur și constituie precedente blocante și nepotrivite în cazul unui nivel de ambiție mai relevant al României de a-și exploata resursele minerale valoroase.
* Iulian Chifu este profesor universitar doctor habilitat la UNAp, președintele Centrului de Prevenirea Conflictelor și Early Warning. Este specializat în Analiză de Conflict și decizie în criză, spațiul post-sovietic și studii prospective. A fost consilier prezidențial pentru afaceri strategice, securitate și politică externă (2011-2014) și consilier de stat al Prim-Ministrului pentru politică externă, securitate și afaceri strategice (2021-2023). Este autor a numeroase cărți, publicații și articole de specialitate.
