România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a precizat, luni, consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete, într-un articol publicat pe pagina sa web.
„Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice”, a scris Burnete, în materialul publicat pe pagina sa web, în contextul vizitei care a avut loc săptămâna trecută la Washington, deplasare care „a fost despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înțelegem, ci să o construim”.
România a participat pe 4 februarie la reuniunea Ministerială privind Mineralele Rare din 2026 de la Washington, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. Delegația României prezentă la Washington a fost formată din ministrul de externe Oana Țoiu, șeful Cancelariei premierului Mihai Jurca și consilierul prezidențial pentru politici economice Radu Burnete.
Consilierul prezidențial a arătat că discuțiile au vizat deopotrivă pilonul mineralelor critice și cel al energiei.
Potrivit lui Burnete, tema centrală a vizitei a fost cea a mineralelor critice, într-un context internațional marcat de inițiative comune ale SUA, UE și Japoniei pentru reducerea dependenței de China.
„Și aici intervine România”, a scris consilierul prezidențial, amintind că, în cadrul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România – grafit la Baia de Fier, magneziu la Budureasa și cupru la Rovina. „România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite”, a subliniat el.
„România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă”, a afirmat Burnete.
El a explicat că obiectivul discuțiilor bilaterale este limpede, respectiv acela „ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu”.
„Pe de o parte, România își satisface nevoia internă pentru avem o industrie auto importantă (Dacia și Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă București prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh și planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare și avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga rețea de transport și distribuție a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu și alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial și integrându-ne în lanțurile de aprovizionare occidentale. Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele”, a argumentat Radu Burnete.
