România caută să își definească rolul într-o nouă arhitectură de securitate economică occidentală, centrată pe accesul la materii prime și minerale critice, energie și infrastructuri strategice, într-un moment în care atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană urmăresc reducerea vulnerabilităților din lanțurile de aprovizionare și eliminarea riscului ca resursele esențiale să fie folosite ca instrument de presiune geopolitică. În acest context, Washingtonul și Bruxelles-ul sunt aliniate, iar România își asumă un rol activ și potențial contributiv, potrivit unui material de opinie semnat de Radu Burnete, consilierul pentru politici economice al președintelui Nicușor Dan, publicat după vizita efectuată săptămâna trecută în SUA.
„Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice”, a scris Burnete, în materialul publicat pe pagina sa web, explicând că deplasarea la Washington „a fost despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înțelegem, ci să o construim”.
Consilierul prezidențial arată că discuțiile au fost structurate pe trei piloni principali: mineralele critice, energia și relațiile cu Congresul american.
Potrivit lui Burnete, tema centrală a vizitei a fost cea a mineralelor critice, într-un context internațional marcat de inițiative comune ale SUA, UE și Japoniei pentru reducerea dependenței de China. „Și aici intervine România”, a scris consilierul prezidențial, amintind că, în cadrul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România – grafit la Baia de Fier, magneziu la Budureasa și cupru la Rovina. „România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite”, a subliniat el.
Un al doilea pilon al vizitei a fost energia, cu accent pe energia nucleară și pe Coridorul Vertical de gaze, proiect regional menit să aducă LNG american în Europa Centrală și de Est și să reducă dependența de gazul rusesc. „România are o poziție privilegiată”, notează Burnete, menționând că țara noastră este atât punct de bifurcație al coridorului, cât și singurul producător de gaze de-a lungul acestuia.
El a amintit de investițiile de peste 20 de miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica, proiectele de retehnologizare de la Cernavodă, reactoarele 3 și 4 și construcția reactoarelor modulare mici de la Doicești, în parteneriat cu companii americane.
În materialul său, consilierul prezidențial face referire și la discuțiile purtate cu membri ai Congresului SUA, subliniind importanța unei abordări unitare a României în politica externă. „Am vorbit o singură limbă”, a scris acesta, referindu-se la întâlnirile comune cu responsabili americani pe care le-au avut ministrul de externe din partea USR, un senator PSD, șeful Cancelariei prim-ministrului și consilierul economic al președintelui. „Unitatea în politica externă, dincolo de tensiunile politice de acasă, este un lucru normal și necesar”, a adăugat el.
Citiți și
„Mesajul pe care l-am primit la Washington a fost clar: arhitectura globală s-a schimbat. America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi, desigur într-un cadru în care apartenența și rolul nostru în Uniunea Europeană sunt la fel de importante. Vizita a fost scurtă, dar productivă. Vor urma altele, din cel mai simplu motiv: relația strategică și de securitate cu SUA este profundă, dar relația economică bilaterală rămâne încă sub potențialul ei. Iar în lumea care se naște sub ochii noștri, cele două nu mai pot fi separate”, conchide Radu Burnete.
