Connect with us

CONSILIUL DE SECURITATE

Klaus Iohannis, reacție după ce România nu a obținut mandatul de membru al Consiliului de Securitate al ONU: Declarații politice iresponsabile au dus la boicotarea eforturilor diplomatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a luat notă, cu regret, de faptul că România nu a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru intervalul 2020-2021, în urma votului care a avut loc vineri, 7 iunie, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reacția președintelui survine după ce România a fost devansată, la vot, de Estonia, care a obținut în premieră un mandat de membru în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, pentru perioada 2020-2021. 

În comunicatul transmis, Klaus Iohannis critică declarațiile ”politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului”, în condițiile în care tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România au fost subiecte sensibile care au alimentat un posibil eșec.

Șeful statului, cel care a participat la lucrările a trei din ultimele patru Adunări Generale a ONU, afirmă faptul că aceste declarații ”au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României” și arată că ”eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe”

România a candidat, alături de Estonia, pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru grupul Europei de Est, regiune căreia îi revine un singur loc în CS. De altfel, singurele alegeri unde a existat o concurenţă au fost cele pentru Europa de Est, unde Estonia şi România au concurat pentru locul ce urmează să fie lăsat liber de Polonia.

Dat fiind faptul că pentru a fi aleasă în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară trebuie să obţină sprijinul a două treimi din membrii Adunării Generale, adică cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre cu drept de vot ale Naţiunilor Unite, în situația alegerii dintre Estonia și România a fost nevoie de două runde de vot.

Citiți și LIVE UPDATE România pierde șansa unui nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU. Țara noastră, învinsă de Estonia la New York: 132 de voturi la 58

Potrivit rezultatelor primei runde de vot, din cei 193 de membri ai Adunării Generale, 111 au votat în favoarea Estoniei, 78 pentru România și au existat două abțineri. După cea de-a doua rundă de vot din cadrul Adunării Generale pentru grupul Europei de Est, Estonia a obținut mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, poziție pentru care a candidat alături de România pentru locul alocat regiunii est-europene. Potrivit rezultatelor votului, 132 de reprezentanți au votat pentru Estonia, iar 58 pentru România. În total, au fost 190 de voturi valide, un vot nul și 2 abțineri.

Redăm în continuare comunicatul Administrației Prezidențiale:

”În ciuda demersurilor diplomației române – care a reușit să obțină un număr considerabil de angajamente de susținere din partea statelor membre – o serie de declarații politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului, formulate fără mandat și în afara competențelor lor de unii reprezentanți de nivel înalt ai autorităților române – față de care Președintele României a luat poziție fermă la momentul producerii lor – au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României. Eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe. 

Președintele Klaus Iohannis constată că acest rezultat nedorit s-a produs în ciuda efortului îndelungat și substanțial depus de echipa Ministerului Afacerilor Externe, compusă din diplomați și experți, alături de misiunile diplomatice ale României, între care s-a distins Misiunea Permanentă de la New York, pe toată durata campaniei de promovare a candidaturii și mai ales în ultimii ani. Președintele României apreciază tot efortul depus de diplomația română.

De-a lungul acestei campanii – plasate sub imperativul promovării Păcii, Justiției și Dezvoltării durabile – Președintele Klaus Iohannis a susținut constant și ferm acest obiectiv major de politică externă și s-a implicat activ în demersurile diplomatice desfășurate în acest scop. Astfel, au fost realizate numeroase demersuri scrise către omologi străini, această prioritate fiind evocată de asemenea atât în discursurile publice ale șefului statului, din țară sau din străinătate, inclusiv la sesiunile anuale ale Adunării Generale a ONU, precum și în cadrul tuturor  interacțiunilor de nivel înalt, de tip bilateral și multilateral, cu omologii și partenerii străini. Totodată, Administrația Prezidențială a sprijinit și a cooperat îndeaproape cu Ministerul Afacerilor Externe pentru buna desfășurare a campaniei de promovare.

Președintele României folosește acest prilej pentru a reconfirma atașamentul țării noastre față de diplomația multilaterală și față de principiile și valorile consacrate în Carta Organizației Națiunilor Unite.

Președintele Klaus Iohannis mulțumește pe această cale tuturor statelor partenere care au acordat încrederea și votul lor României și felicită Estonia – contracandidatul din cadrul Grupului Est-European – pentru succesul înregistrat și pentru profesionalismul echipei care a condus acest efort.

România va continua să își mobilizeze expertiza și resursele în serviciul Organizației și va lucra neobosit pentru bunăstarea tuturor națiunilor, precum și pentru pacea și securitatea internaționale. România se angajează să colaboreze cu toate statele membre pentru sporirea eficienței Consiliului de Securitate al ONU, care ghidează comunitatea globală spre realizarea Păcii, Justiției și Dezvoltării.

Calitatea de membru al Organizației  Națiunilor Unite  a reprezentat pentru România, de-a lungul celor 64 de ani de la aderare, un angajament activ și onest, Organizația continuând să fie pentru diplomația românească o platformă valoroasă pentru negocieri multilaterale”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL DE SECURITATE

România, reprezentată de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea Consiliului de Securitate ONU privind situația drepturilor omului din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă vineri la reuniunea informală a Consiliului de Securitate al ONU dedicată situației drepturilor omului în Belarus, în format videoconferință, o întâlnire organizată de Estonia și co-susținută și de România.

Reuniunea organizată de Estonia este co-susținută de România, alături de Marea Britanie, SUA, Lituania, Islanda, Ucraina, Polonia, Letonia și Canada, a afirmat, pe Twitter, șeful diplomației române.

Această sesiune, în format videconferinţă, este consacrată drepturilor omului în Belarus după expulzarea săptămâna trecută a unor reprezentanţi ai presei străine şi interdicţia de acreditare pentru alţii.

Ca şi precedenta discuţie, desfăşurată cu uşile închise la 18 august, noua reuniune este organizată la iniţiativa Estoniei, în prezent membru nepermanent al Consiliului de Securitate. 

Consiliul de Securitate al ONU a făcut atunci apel la luarea tuturor măsurilor pentru limitarea escaladării situației din Belarus, acolo unde regimul autoritar al președintelui contestat Aleksandr Lukashenko a dispus reprimarea violentă a manifestanților pașnici care protestează împotriva acestuia în urma alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de Lukashenko, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost fraudate.

Ministrul estonian al Afacerilor Externe Urmas Reinsalu le-a reamintit celorlalţi membri ai Consiliului de Securitate că au “o responsabilitate-cheie în prevenirea unui conflict violent şi a atrocităţilor în masă”, făcând o trimitere indirectă la Rusia, care susține menținerea lui Aleksandr Lukashenko la putere.

De altfel, săptămâna trecută, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukashenko. Ulterior, țările baltice au luat o decizie coordonată și l-au declarat pe Aleksandr Lukashenko “persona non-grata” pe teritoriile Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

În ce privește România, ministrul Bogdan Aurescu a arătat săptămâna trecută, la Berlin, că România susține o listă cuprinzătoare de sancțiuni împotriva Belarusului și a anunțat un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea jurnalismului independent și a societății civile din această țară. Mai mult, Senatul României a adoptat o Declarație referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, Parlamentul român manifestându-și solidaritatea cu poporul din Belarus și cu ”aspirațiile acestuia spre libertate, democrație și stat de drept”.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Criza din Mediterana de Est: România a cerut în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din UE introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută până la realizarea delimitărilor maritime

Published

on

©eu2020.de/ Flickr

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus la Berlin, în cadrul discuțiilor informale a miniștrilor de externe din statele membre UE pe tema conflictului din Mediterana de Est, ca Turcia ă înceteze operațiunile, urmând să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională,  cum este Curtea Internațională de Justiție.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, România și-a exprimat ”solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia”, în contextul în care această țară întreprinde acțiuni de exploatare și în Marea Neagră, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat găsirea celui mai mare zăcământ de gaze din istoria țării sale în Marea Neagră, foarte aproape de o zonă în care granițele maritime ale Bulgariei și României converg și nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom și Exxon.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că ”orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional”.

În acest context, ministrul de externe român a exprimat ”deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”.

În același timp, Bogdan Aurescu, a reiterat ”necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului”.

La nivel european, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.

Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a afirmat că blocul comunitar este gata să sancţioneze navele turce şi să le blocheze accesul la porturile UE. În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.

Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.

Amintim că tensiunile dintre Ankara și Antena privind explorările din Mediterană devin din ce în ce mai intese. 

Într-o amenințare la adresa unui alt stat membru NATO, Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor, că țara sa ”va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană” și le-a cerut interlocutorilor săi ”să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, avertizând că va recurge la toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În încercarea de a mai calma spiritele, președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, alăturându-se prin acest gest Germaniei, care, prin vocea ministrului său de externe, Heiko Maas, a făcut apel la dialog.

”Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a scris pe Twitter subsecretarul de presă al Casei Albe, Judd Deere.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o scurtă vizită la Berlin, a cerut joi Greciei şi Turciei să dialogheze pentru a rezolva situaţia din Mediterana de Est.

”Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată” cu respectarea dreptului internaţional, a avertizat Stoltenberg, care a adăugat că ”dialogul şi detensionarea sunt în interesul tuturor”.

Între timp, Parlamentul grec a ratificat joi, cu 178 de voturi pentru din cele 300 de portofolii ale Legislativului de la Atena, un acord bilateral privind delimitarea zonelor maritime de exploatare a hidrocarburilor în estul Mediteranei între Grecia şi Egipt, care provoacă nemulţumirea ţării vecine Turcia.

În baza acestui tratat, Egiptul şi Grecia sunt de acum autorizate să obţină fiecare beneficii maxime din resursele disponibile în zona economică exclusivă (ZEE), în special din rezervele de petrol şi gaz.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Ministrul Bogdan Aurescu, în Consiliul de Securitate al ONU: Acum 75 de ani, România a contribuit la înfrângerea nazismului și la sfârșitul suferinței pe continentul european

Published

on

© European Union

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat vineri la reuniunea informală de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema “75 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecţii desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocităţi. Responsabilitatea Consiliului de Securitate“, desfăşurată în sistem videoconferinţă, ocazie cu care a evocat participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial şi aportul trupelor române la victoria împotriva nazismului.

Participarea ministrului român de Externe a avut loc la invitaţia domnului Urmas Reinsalu, ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, ţară ce asigură preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU în luna mai 2020, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Cu peste 167.000 de soldați morți sau răniți pe câmpul de luptă, România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea Regimului Nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul european”, a subliniat șeful diplomației române.


Discursul integral al șefului diplomației române, remis CaleaEuropeană.ro:

Stimate domnule președinte,

Vă felicit pentru organizarea acestei reuniuni informale de nivel înalt a Consiliului de Securitate, pentru celebrarea a 75 de ani de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Având în vedere că aniversăm și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite, anul 2020 reprezintă și oportunitatea de a ne reafirma sprijinul ferm pentru cadrul multilateralismului global, oferit de sistemul ONU. Spiritul unității, al solidarității și al cooperării, care a îndrumat comunitatea internațională în trecut, rămâne esențial pentru atingerea obiectivelor Organizației în prezent.

Domnule președinte,

În anul 1945, România era unul dintre cei mai mari contribuitori cu trupe în cel de-al Doilea Război Mondial, situându-se pe locul patru, după Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britanie. România a avut o contribuție majoră la victoria finală Aliată. În virtutea recunoașterii acestui merit, Regelui României, Mihai I, i-au fost acordate cele mai înalte distincții atât de către SUA, cât și de către Uniunea Sovietică.

După înlăturarea regimului Ion Antonescu în anul 1944, România a contribuit la campaniile finale împotriva trupelor naziste. În acele ultime opt luni, peste 275.000 de soldați români au eliberat aproximativ 3000 de localități de pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, înregistrând un număr semnificativ de pierderi de vieți umane în rândul trupelor noastre. Până la sfârșitul conflagrației, aproximativ două treimi din acest număr total de soldați români au murit sau au fost răniți. România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea regimului nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul European.

Domnule președinte,

În timpul celor 75 de ani de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în cea mai mare parte, lumea a cunoscut pacea, iar Europa, în mod particular, stabilitatea. Un factor semnificativ pentru menținerea păcii și securității este respectarea regulilor dreptului internațional care reglementează utilizarea forței, așa cum sunt prevăzute în Carta ONU. Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale, precum și pentru evitarea degenerarii lor în conflicte internaționale majore.

Din nefericire, în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor fundamentale de drept internațional prevăzute în Carta ONU, inclusiv pe continentul european.

România a condamnat întotdeauna ferm situațiile de utilizare ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state. Suntem convinși că misiunea fundamentală de menținere a păcii și securității internaționale a Consiliul de Securitate poate fi îndeplinită. Puterea exemplului de urmat este esențială.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Revenind la responsabilitatea Consiliului de Securitate, România susține inițiativa referitoare la utilizarea „codului de conduită” privind neutilizarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații care privesc comiterea unor crime atroce la scară mare. Aceste limitări sunt proporționale cu responsabilitățile care derivă din statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate și ar permite inițierea unor acțiuni credibile, rapide, capabile să prevină comiterea de noi atrocități.

Domnule președinte,

Cel de-al 75-lea moment aniversar coincide cu noua provocare globală impusă de pandemia de COVID-19. În acest context, există așteptări întemeiate față de Consiliul de Securitate de a adopta măsuri pentru gestionarea acestei crize, atât privind domeniul medical, cât și în situațiile care afectează pacea și stabilitatea într-un mod mai subtil. România consideră că o decizie a Consiliului pe acest subiect ar constitui un răspuns adecvat față de aceste așteptări.


A evidențiat, totodată, că anul 2020 marchează și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite și a reiterat importanța cadrului multilateralismului global reprezentat de ONU și a respectării mecanismelor de drept internațional. A arătat că, deși în cei 75 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial a prevalat pacea și stabilitatea, în special în Europa, “în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor internaționale, inclusiv pe continentul european”.

A reamintit astfel că “România a condamnat ferm situațiile de folosire ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul României pentru acțiunea comună și solidară a statelor membre ONU în găsirea unui răspuns la noile provocări la nivel global. A pledat pentru responsabilitatea Consiliului de Securitate al ONU pentru asigurarea păcii și securității internaționale în conformitate cu mandatul său, inclusiv pe baza prevederilor Cartei care interzic folosirea forței, și a exprimat sprijin pentru implicarea acestui for în oferirea unor răspunsuri la noile provocări și crize. 

Șeful diplomației române a reiterat, cu acest prilej, rolul României de actor consecvent în sprijinul păcii și securității internaționale, subliniind susținerea pentru activitatea Consiliului de Securitate al ONU și respectarea dreptului internațional: ”Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale și pentru evitarea degenerării lor în războaie internaționale majore”.

Bogdan Aurescu a pledat și pentru asumarea de către Consiliului de Securitate al ONU a unui rol sporit în contextul actualei crize generate de pandemia de COVID-19.

La sesiunea de deschidere au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell, subsecretarul general ONU pentru afaceri politice și consolidarea păcii Rosemary diCarlo și profesorul Timothy Snyder de la Universitatea Yale – SUA. În cadrul dezbaterilor au susținut alocuțiuni reprezentanții a 65 de state membre ONU, dintre care 45 la nivel de ministru al afacerilor externe.

Sistemul ONU marchează periodic, prin evenimente speciale, încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Date fiind circumstanțele actualei perioade la New York, când Adunarea Generală a ONU nu se poate reuni în ședință plenară, aniversarea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc în cadrul acestei reuniuni informale a Consiliului de Securitate, prin sistem de videoconferință.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA27 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Bogdan Aurescu: Să reflectăm la vocaţia ţării noastre ca stat profund integrat în spațiul european și euro-atlantic

POLITICĂ36 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Eugen Tomac41 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eurodeputatul PMP Eugen Tomac: Obiectivul Unirii rămâne actual. Și Moldova de la Est de Prut este România

POLITICĂ49 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Premierul Florin Cîțu: Puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca naţiune, stă în unitatea noastră

MAREA BRITANIE1 hour ago

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

SUA2 hours ago

SUA: Administrația Joe Biden cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi și condamnă “metodele brutale” utilizate împotriva manifestanților

Dacian Cioloș2 hours ago

Proteste în Rusia. Dacian Cioloș le cere miniștrilor de externe din UE să adopte sancțiuni “care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin”

POLITICĂ2 hours ago

162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Klaus Iohannis evocă “un nou rol istoric” al României: Suntem legați indisolubil de apartenența la UE și NATO

NATO18 hours ago

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Papa Francisc îi îndeamnă pe jurnaliști să meargă pe teren: Criza presei riscă să ducă la o informație fabricată fără a verifica la fața locului

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE4 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac5 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending