Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat luni Rezoluția 2803 (2025), prin care autorizează formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza, sub umbrela unui „Consiliu pentru Pace” (Board of Peace – BoP). Rezoluția, bazată pe Planul Cuprinzător de Pace propus de administrația Trump, a primit 13 voturi „pentru”, în timp ce China și Rusia s-au abținut.

Documentul „salută Planul Cuprinzător” în 20 de puncte, anunțat de președintele Donald Trump pe 29 septembrie, al cărui prim pas a condus la încetarea focului între Hamas și Israel la scurt timp după aceea.

#BREAKING

UN Security Council ADOPTS resolution authorizing a Board of Peace and an International Stabilization Force in #Gaza, as outlined in a United States “Comprehensive Plan to End the Gaza Conflict”.

VOTE RESULT:
In favor: 13
Against: 0
Abstain: 2 pic.twitter.com/mMFeePRfdh

— UN News (@UN_News_Centre) November 17, 2025

Textul salută, de asemenea, înființarea Consiliului pentru Pace „ca administrație de tranziție” în Gaza, însărcinată cu coordonarea eforturilor de reconstrucție. Rezoluția autorizează Consiliul pentru Pace să înființeze o Forță Internațională de Stabilizare „care să fie desfășurată sub un comandament unificat, acceptabil pentru Consiliu.”

Statele care vor contribui cu personal militar vor face acest lucru „în strânsă consultare și cooperare cu Egiptul și Israelul.”

© UN Photo

După vot, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a mulțumit statelor din Consiliul de Securitate pentru sprijinul „în trasarea unui nou drum în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni și pentru toți oamenii din regiune.”

Conform acestuia, rezoluția reprezintă „un alt pas semnificativ către o Gaza stabilă, capabilă să prospere și un mediu care va permite Israelului să trăiască în siguranță.”

El a adăugat că ISF „va stabiliza mediul de securitate, va sprijini demilitarizarea Gazei, va demonta infrastructura teroristă, va contribui la dezarmare și va menține siguranța civililor palestinieni.”

Într-o postare pe Truth Social, președintele Donald Trump a afirmat că votul „va rămâne în istorie drept una dintre cele mai mari realizări din istoria Organizației Națiunilor Unite.” Liderul de la Casa Albă a mai precizat că numele membrilor Consiliului pentru Pace, pe care îl va prezida chiar el, vor fi anunțate în săptămânile următoare, împreună cu „multe alte anunțuri interesante.”

Pe de altă parte, ambasadorul rus la ONU Vasily Nebenzya a explicat motivul pentru abținerea Rusiei la vot: „Consiliul oferă, în esență, binecuvântarea unei inițiative americane pe baza promisiunilor Washingtonului.”

El a mai avertizat că rezoluția conferă „control complet asupra Fâșiei Gaza Consiliului pentru Pace și Forței Internaționale de Stabilizare, despre ale căror modalități de operare nu știm încă nimic.”

În ciuda votului pozitiv, numeroase provocări persistă, notează Politico.

Indonezia, Azerbaidjan, Pakistan și Turcia și-au exprimat interesul pentru a contribui cu trupe, însă Israelul se opune participării militarilor din Turcia și Pakistan.

De asemenea, planul de pace propus de administrația Trump prevede dezarmarea Hamas și o guvernare fără implicarea acestei grupări, însă Hamas și-a restabilit controlul asupra Gazei, inclusiv asupra forțelor de securitate locale.

Conform Politico, administrația americană este îngrijorată că acordul de pace Israel-Hamas ar putea eșua din cauza dificultăților de implementare a prevederilor sale-cheie.

SUA au înființat deja un Centru de Coordonare Civil-Militară în sudul Israelului pentru monitorizarea încetării focului, în vigoare de o lună.

Președintele Trump îl va primi marți la Casa Albă pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Regatul este așteptat să joace un rol central în finanțarea reconstrucției Gazei, însă Riadul insistă că nu poate merge înainte cu normalizarea relațiilor cu Israelul fără o „perspectivă clară” pentru formarea unui stat palestinian independent.

În acest sens, planul de pace prevede „o cale credibilă către autodeterminarea și statutul de stat al palestinienilor”,  dar numai după progrese substanțiale în reconstrucția Gazei și reformarea Autorității Palestiniene.

Annalena Baerbock afirmă că reforma Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite este „de multă vreme necesară”, dar nu se așteaptă la progrese semnificative în timpul mandatului său de un an în funcția de președinte al Adunării Generale a ONU.

„Nu se va întâmpla în timpul mandatului meu”, a declarat Baerbock, fostul ministru german de externe, în podcastul Berlin Playbook al POLITICO. Progresul, a spus ea, trebuie să vină „în pași mici”, prin „mai multă transparență” și „cerințe de explicare a veto-urilor”.

La cea de-a 80-a aniversare a Cartei ONU, tratatul fondator al organizației, Baerbock a apărat cu tărie relevanța ONU, în ciuda dificultăților crescânde cu care se confruntă multilateralismul. „Fără Organizația Națiunilor Unite, nicio țară din lume nu ar fi mai sigură”, a afirmat ea.

Ea a subliniat că obiectivul trebuie să fie „depășirea blocajelor” și eficientizarea organizației — de exemplu, prin fuziunea agențiilor, creșterea personalului local și utilizarea inteligenței artificiale.

„Presiunea financiară asupra acestei organizații este atât de mare încât a devenit clar că trebuie să ne întrebăm cu mai multă urgență care sunt cu adevărat domeniile principale de activitate ale ONU”, a adăugat Baerbock.

În ceea ce privește succesorul secretarului general António Guterres, Baerbock a propus ca o femeie să conducă ONU. O organizație dedicată drepturilor femeilor și drepturilor omului „nu a reușit să aibă o femeie la conducere în 80 de ani”, a remarcat ea, ceea ce „nu mai este adecvat”.

În ceea ce privește rolul SUA în cadrul organizației, Baerbock a afirmat că încă vede un sprijin puternic și important pentru multilateralism, în ciuda agendei ferme „America First” a președintelui american Donald Trump.

Ea a adăugat că este esențial ca marile puteri să-și asume responsabilitatea și „să nu pună sub semnul întrebării Carta”. ONU rămâne „locul în care trebuie abordate controversele” și „dezvoltate soluții”.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a făcut apel la Rusia, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, să vină la masa negocierilor, să oprească crimele și distrugerile și să înceteze amenințările la adresa țărilor vecine.

„Ucraina luptă pentru însăși principiile Cartei Națiunilor Unite: suveranitatea, integritatea teritorială, respectul față de granițele recunoscute internațional și dreptul de a-și alege propriul destin. Nu putem rescrie istoria. Acest război a început printr-un atac nejustificat și ilegal al Rusiei”, a punctat Costa în discursul său.

Antonio Costa a subliniat că există o singură cauză a acestui război – refuzul Rusiei de a recunoaște dreptul Ucrainei de a-și decide propriul viitor – și a precizat că pacea în Ucraina nu este doar în interesul Kievului sau al Europei, ci reprezintă interesul comunității globale.

„Dacă acceptăm invazia Rusiei în Ucraina, nicio țară nu va mai fi vreodată în siguranță. Pacea trebuie să fie prioritatea principală a comunității internaționale. Uniunea Europeană va continua să lucreze pentru a pune capăt acestui război de agresiune și pentru a sprijini Ucraina în toate modurile posibile. Un armistițiu, la care Ucraina și-a exprimat deja acordul, este primul pas”, a adăugat președintele Consiliului European.

El a făcut apel la comunitatea internațională să se implice activ în eforturile de pace, cu respect deplin față de Carta Națiunilor Unite și a subliniat că Uniunea Europeană susține eforturile președintelui american Donald Trump pentru pace.

„Și mi-ar plăcea să văd China, de asemenea membru permanent al acestui Consiliu, contribuind la realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina. Pentru a pune capăt agresiunii, UE va continua să exercite presiuni asupra Rusiei prin sancțiuni. Pentru a asigura o pace durabilă, UE, în cadrul Coaliției celor Dispuși, este pregătită să contribuie cu garanții de securitate concrete pentru Ucraina”, a punctat Antonio Costa. 

În încheiere, președintele Consiliului European a subliniat că sprijinul acordat Ucrainei în parcursul său spre aderarea deplină la Uniunea Europeană va continua, pentru a răspunde aspirațiilor poporului său.

„Momentul pentru pace este acum. Și acum este timpul ca Rusia să pună capăt acestei agresiuni”, a concluzionat Antonio Costa.