Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, candidată la șefia Parchetului European, pregătire profesională intensă pentru a fi competitivă la nivel internațional

Published

on

@Wikipedia

Fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, a participat în perioada 29-31 mai, la seminarul „Engleză juridică”, organizat de Institutul Național al Magistraturii pentru ceea ce pare încă un pas în pregătirea pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Parchetului European. Pregătirea profesională a avut loc în cadrul Programului de formare continuă a magistraților pe anul 2019, relatează Ziare.com și Capital.ro

Orice magistrat din țară poate opta, în fiecare an, pentru trei asemenea seminarii, din care, în funcție de data ultimului seminar la care a participat, poate fi selecționat, pe baza punctajului obținut, pentru a participa la unul dintre cele trei seminarii alese.

În afara seminarului „Engleză juridică”, Laura Codruța Kovesi mai bifase ca opțiuni seminariile „Combaterea corupției și a criminalității economico-financiare”, respectiv „Achiziții publice”, potrivit surselor citate. 

De altfel, într-un interviu pentru POLITICO, Laura Codruța Kövesi a declarat că nu se gândește ,,sub nicio formă” să se retragă din cursa pentru ocuparea postului de procuror-șef al Parchetului European.

Aceasta a precizat că ,,atâta vreme cât procedura nu s-a încheiat, am șansa de a ocupa această poziție și voi lupta pentru ea. Până în ultima clipă”. 

Citiți și Laura Codruța Kovesi, pentru Politico Europe: Sub nicio formă nu mă retrag din cursa pentru procuror-șef al Parchetului European. Voi lupta pentru ea până în ultima clipă

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care își va intra în drepturi la 2 iulie 2019. Negocierile vor fi reluate de la cele mai recente evoluții, și anume cu Laura Codruţa Kövesi în postura de candidat susținut de Parlamentul European și cu Jean Francois Bohnert, în poziția de candidat sprijinit de Consiliul UE.

Puteți consulta pe larg evoluția negocierilor în privința candidaturii Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ROMÂNIA

eJobs: România are cele mai mici salarii din Europa de Est în domeniul IT

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Angajaţii din sectorul IT care lucrează în România au cele mai mici salarii comparativ cu specialiştii din acest domeniu care activează în celelalte ţări din Europa de Est, potrivit rezultatelor unei analize realizate de eJobs.ro şi publicate marţi, relatează Agerpres.

Astfel, IT-iştii care lucrează în România încasează un salariu mediu net de 805 euro pe lună, mai puţin decât specialiştii în domeniu din Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia, potrivit comparatorului salarial Paylab, lansat în România de eJobs.ro.

Cele mai mari salarii din regiune pentru cei care lucrează în IT le încasează specialiştii din Estonia, a căror medie salarială netă este de 1.567 de euro pe lună, potrivit Paylab. Aceştia sunt urmaţi de IT-ştii din Slovenia, cu 1.341 de euro lunar, de cei din Cehia, cu 1.289 de euro, şi de cei din Slovacia, care câştigă, în medie, 1.159 de euro lunar. Ungaria închide lista ţărilor cu un salariu de peste 1000 de euro, înregistrând o medie netă de 1010 lei/lună.

Mai puţin de 1.000 de euro lunar mai câştigă doar specialiştii IT din Croaţia (990 de euro) şi cei din Serbia (816 euro), menţionează eJobs.

Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a remarcat faptul că Bulgaria depăşeşte România la acest capitol.

Continue Reading

IT&C

Kaspersky: Numărul utilizatorilor de internet afectați de programe care fură informații de securitate s-a dublat în primele șase luni ale lui 2019

Published

on

@ B_A/Pixabay License

Numărul utilizatorilor vizaţi de programele maliţioase care fură parole a crescut cu 57% în prima jumătate acestui an, până la peste 940.000, de la aproape 600.000, în aceeaşi perioadă din 2018, relevă o analiză publicată, marţi, de către experţii Kaspersky Lab, informează Agerpres

Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a fost detectată o activitate intensă a acestor programe, în Europa şi Asia, iar cel mai adesea malware-ul vizează utilizatorii din Rusia, India, Brazilia, Germania şi SUA.

Informaticienii precizează că unul dintre cei mai răspândiţi troieni care fură date legate de activitatea financiară a posesorilor de carduri de credit sau de debit este Azorult, detectat pe computerele a peste 25% dintre toţi utilizatorii care s-au confruntat cu troieni PSW în perioada studiată.

Având în vedere că în prezent mare parte din activitatea noastră se desfășoară online, posibilitatea ca informații sensibile să fie accesate în computere cu sisteme de securitate compromise este tot mai mare. În acest caz, utilizatorii de internet să recurgă la prevenție pentru protejarea sistemelor computerizate pe care le utilizează cu ajutorul unor soluții de securitate. De asemenea, aceștia recomandă utilizatorilor să nu dezvăluie parolele și datele de autentificare sau informaţiile personale nici măcar prietenilor sau familiei, să instaleze de fiecare dată actualizările disponibile şi să utilizeze soluţii eficiente de securitate pentru păstrarea în siguranţă a parolelor şi a informaţiilor personale, inclusiv a paşapoartelor, a permiselor de conducere sau a cardurilor bancare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending