Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kovesi, pentru Politico Europe: Sub nicio formă nu mă retrag din cursa pentru procuror-șef al Parchetului European. Voi lupta pentru ea până în ultima clipă

Published

on

© Harvard University

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi a vorbit, într-un interviu pentru Politico Europe, despre cursa în care s-a înscris pentru postul de procuror-șef al EPPO, proces înghețat ca urmare a neînțelegerilor dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și a faptului că Parlamentul European și-a încheiat activitatea în contextul alegerilor europene

Întrebată dacă se gândește să se retragă din cursa pentru ocuparea postului de procuror-șef al Parchetului European în interviul pentru Politico Europe, Kövesi a spus: ”Nu, sub nicio formă”.

Atâta vreme cât procedura nu s-a încheiat, am șansa de a ocupa această poziție și voi lupta pentru ea. Până în ultima clipă”, a susținut fosta șefă a DNA, citată de Radio Europa Liberă.

Lipsa unui consens între Parlamentul European și Consiliul UE a fost înregistrată în condițiile în care eurodeputații au votat în favoarea Laurei Codruța Kövesi, în timp ce statele membre îl susțin pe procurorul francez Jean Francois Bohnert. Mai mult, candidatul român nu a fost susținut de guvernul de la București în această candidatură și nici pe parcursul procedurii.

„Ce este sigur este că sunt o candidată care nu are sprijinul statului român, în vreme ce colegul francez, se bucură de sprijinul statului francez”, a spus Kövesi în interviu.

În timpul negocierilor, sprijinul acordat unui candidat de guvernul României sau lipsa acestui sprijin poate conta”, a spus Kovesi, însă „poziția guvernului de la București nu va fi decisivă”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care își va intra în drepturi la 2 iulie 2019. Negocierile vor fi reluate de la cele mai recente evoluții, și anume cu Laura Codruţa Kövesi în postura de candidat susținut de Parlamentul European și cu Jean Francois Bohnert, în poziția de candidat sprijinit de Consiliul UE.

Puteți consulta pe larg evoluția negocierilor în privința candidaturii Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Presiunile SUA asupra europenilor dau roade: Statele UE vor adopta o decizie prin care ”state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene

Published

on

© US Mission to the EU/ Twitter

Statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut luni că un stat sterț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PESCO), Consiliul UE urmând să pregătească o decizie în acest sens ”cât mai devreme cu putință”.  

Poziția Consiliului vine astfel în întâmpinarea unor îngrijorări substanțiale de la Washington care a avertizat recent că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii europeni au recunoscut că ”un stat terț ar putea și ar trebui să ofere o valoare adăugată substanțială la proiectele PESCO, să contribuie la consolidarea PESCO și a PSAC și să îndeplinească angajamente mai ambițioase, cu respectarea deplină a principiului autonomiei decizionale a UE și a statelor sale membre”.

În acest context, Consiliul ”așteaptă cu interes adoptarea cât mai devreme cu putință a unei decizii a Consiliului privind condițiile generale în care state terțe ar putea fi invitate, în mod excepțional, să ia parte la anumite proiecte PESCO”, mai arată sursa citată.

În privința PESCO, Consiliul UE a încurajat țările UE să prezinte noi propuneri de proiecte până cel târziu la 31 iulie 2019.

De altfel, într-un interviu pentru Euractiv, publicat chiar luni în timpul reuniunii Consiliului UE de la Luxemburg, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a transmis că țara sa a primit ”semnale contradictorii” privind implicarea unei țări terțe și s-a referit îndeosebi la componenta de cercetare și dezvoltare în materie de apărare.

”Am primit semnale că participarea țărilor terțe – și mă refer la finanțare pentru cercetare și dezvoltare – în proiecte europene va fi problematică. Și când spunem țări terțe, vorbim în realitate de Statele Unite. Da, sunt și alte țări implicate, dar Statele Unite sunt principala țara care colaborează cu Uniunea Europeană în SUA. Vrem ca firmele noastre să fie tratate la fel în Europa cum sunt tratate companiile europene în Statele Unite – nu mai bine, nu mai rău”, a afirmat Gordon Sondland.

Atât poziția Consiliului UE, cât și cea a SUA, apar și în contextul în care Franța, Germania și Spania au semnat, luni, la un acord-cadru pentru construirea noului avion de luptă european al viitorului (SCAF), proiect etalon al apărării europene, prevăzut să devină operaţional în 2040.

Pe de altă parte, miniștrii de Externe și cei Apărării din țările UE au adoptat concluzii privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE care pun accentul și pe misiunile și operațiile politicii de securitate și apărare comune, PESCO, Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, Fondul European de Apărare, cooperarea cu NATO, contracararea amenințărilor hibride și mobilitatea militară.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu anunță în ce comisii de specialitate din PE va activa în noul mandat

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a transmis un mesaj cu privire la planurile sale de activitate în Parlamentul European spunând că va continua să activeze în aceleași comisii precum în mandatul precedent, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Marian-Jean Marinescu a amintit că delegația României în Grupul PPE, care rămâne cel mai puternic grup al Parlamentului European, este a treia cea mai mare, majoritatea componenței acesteia fiind asigurată de eurodeputați ai Partidului Național Liberal, care a obținut victora în alegerile europene din România.

,,Noul Parlament European se structurează acum, după alegerile din 26 mai, iar grupul PPE a trecut, ca de obicei, prin acest proces cel mai rapid dintre toate grupurile politice, dovedindu-și încă o dată eficiența și soliditatea. Cu 14 membri, din care 10 de la PNL, România are cea de-a treia delegație în cadrul Grupului PPE, ceea ce înseamnă că va avea o influență semnificativă în cadrul grupului. Așa cum anticipam înaintea alegerilor, PPE rămâne cel mai puternic și stabil grup politic din Parlamentul European”, scrie europarlamentarul român.

De asemenea, Marinescu a vorbit și despre comisiile de specialitate din Parlamentul European în care va activa începând de la 2 iulie.

,,În ce mă privește, voi continua activitatea în aceleași comisii ca în mandatul precendent: TRAN (Transport și turism), ITRE(Industrie și energie), respectiv CONT (control bugetar)”, anunță acesta.

Marian-Jean Marinescu este cunoscut pentru activitatea sa ca apărător al intereselor transportatorilor români în Parlamentul European. Este unul dintre europarlamentarii cei mai influenți la nivelul PPE. Prin munca sa în Parlamentul European a adus României numeroase beneficii, în special în ceea ce privește infrastructura de transport și interesele transportatorilor români.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini: UE salută soluția pașnică de la Chișinău. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să păstreze direcția reformelor

Published

on

Uniunea Europeană va rămâne foarte vigilentă și va monitoriza atent următorii pași pe care-i vor face autoritățile de la Chișinău pentru implementarea reală a reformelor, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

„A fost mereu clar pentru noi ce trebuie de făcut pentru a avea sprijinul total al UE, inclusiv cel financiar: implementarea Acordului de Asociere, agenda de reformare a ţării nu pentru asta cere UE, dar din cauza aspiraţiilor poporului moldovean de a vedea realizate aceste reforme. Salutăm faptul că s-a găsit o soluţie paşnică pentru criză. Transmitem un mesaj de angajament, prin vizita comisarului Hahn. Şi un mesaj de abordare aprofundată că vom monitoriza atent paşii următori, dar că angajamentele pe care autorităţile şi le-au anunţat vor fi realizate şi cum va evolua situaţia. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să rămână angajați pozitivi și concret pe direcția de realizare a agendei de reforme, cred că țara așteaptă asta de mult timp”, a spus Mogherini, potrivit deschide.md.

Șefa diplomației europene a subliniat că pentru a avea susținerea UE, inclusiv cea financiară, Chișinăul trebuie să implementeze Acordul de Asociere și să îndeplinească agenda de reforme.

Federica Mogherini a făcut aceste precizări în condițiile în care situația din Republica Moldova s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului.

Transferul pașnic al puterii a fost salutat anterior și de comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending