Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kovesi, pentru Politico Europe: Sub nicio formă nu mă retrag din cursa pentru procuror-șef al Parchetului European. Voi lupta pentru ea până în ultima clipă

Published

on

© Harvard University

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi a vorbit, într-un interviu pentru Politico Europe, despre cursa în care s-a înscris pentru postul de procuror-șef al EPPO, proces înghețat ca urmare a neînțelegerilor dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și a faptului că Parlamentul European și-a încheiat activitatea în contextul alegerilor europene

Întrebată dacă se gândește să se retragă din cursa pentru ocuparea postului de procuror-șef al Parchetului European în interviul pentru Politico Europe, Kövesi a spus: ”Nu, sub nicio formă”.

Atâta vreme cât procedura nu s-a încheiat, am șansa de a ocupa această poziție și voi lupta pentru ea. Până în ultima clipă”, a susținut fosta șefă a DNA, citată de Radio Europa Liberă.

Lipsa unui consens între Parlamentul European și Consiliul UE a fost înregistrată în condițiile în care eurodeputații au votat în favoarea Laurei Codruța Kövesi, în timp ce statele membre îl susțin pe procurorul francez Jean Francois Bohnert. Mai mult, candidatul român nu a fost susținut de guvernul de la București în această candidatură și nici pe parcursul procedurii.

„Ce este sigur este că sunt o candidată care nu are sprijinul statului român, în vreme ce colegul francez, se bucură de sprijinul statului francez”, a spus Kövesi în interviu.

În timpul negocierilor, sprijinul acordat unui candidat de guvernul României sau lipsa acestui sprijin poate conta”, a spus Kovesi, însă „poziția guvernului de la București nu va fi decisivă”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care își va intra în drepturi la 2 iulie 2019. Negocierile vor fi reluate de la cele mai recente evoluții, și anume cu Laura Codruţa Kövesi în postura de candidat susținut de Parlamentul European și cu Jean Francois Bohnert, în poziția de candidat sprijinit de Consiliul UE.

Puteți consulta pe larg evoluția negocierilor în privința candidaturii Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

MFE: România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru absorbția fondurilor UE în perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Pentru prima dată de când beneficiază de fonduri europene România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru viitoarea perioadă de programare la termenul asumat, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

“Este pentru prima oară când România are șansa de a putea absorbi finanțările europene încă din primul an al viitorului exercițiu financiar, adică din 2021. Am promis și din nou am făcut: am lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Ministerul Fondurilor Europene acordă o atenție sporită principiului parteneriatului în procesul de elaborare a documentelor programatice în urma căruia va rezulta forma finală a acestor documente ce vor defini România viitorului”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 au fost consolidate în urma unui proces intens de consultare inter-instituțională, negocieri informale cu Comisia Europeană, precum și pe baza unei valoroase contribuții din partea partenerilor socio-economici relevanți. 

Documentele în consultare publică până la data de 21 august 2020 pot fi consultate la:

Comentariile, observațiile sau propunerile pe marginea documentelor pot fi transmise la adresa de e-mail parteneriat.programare@fonduri-ue.ro.

Totodată, având în vedere consolidarea cadrului partenerial pentru programarea 2021-2027, Ministerul Fondurilor Europene face publice principiile, valorile și noțiunile de conduită privind parteneriatul, conform Codului național de conduită privind parteneriatul pentru fondurile europene aferente Politicii de Coeziune.

Atât organizarea cadrului partenerial 2021-2027, cât și consultarea publică pe marginea documentelor programatice sunt menite să asigure înglobarea opiniilor necesare din partea celor mai relevanți actori, cu experiență în diferite domenii economice, astfel încât noile documente programatice să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și ale economiei.

Simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene, transparența, echitatea și relevanța investițiilor pentru  dezvoltarea socio-economică a țării reprezintă obiective de bază în actuala etapă de programare a fondurilor europene 2021-2027.

Toate documentele de programare aferente viitorului exercițiu financiar multianual sunt publicate pe site-ul MFE la următorul link: http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Continue Reading

U.E.

Franța pune presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul bugetului UE

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Franța susține că va face presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul noului fond de recuperare de 750 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE au convenit ca parte a unui pachet mai larg care conține și bugetul pe termen lung 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Într-un interviu acordat Financial Times duminică, secretarul francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, a declarat că ajutorul pentru redresare trebuie să fie condiționat.

“Nu este posibil să explicăm cetățenilor francezi, polonezi, maghiari și europeni că putem avea solidaritate financiară în Europa fără să ne îngrijoreze respectarea regulilor de bază ale democrației, libertății mass-media și a drepturilor”, a spus el, citat de EU Observer.

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat săptămâna trecută un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

U.E.

Procurorul-șef european Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru The Guardian: “Legea este egală pentru toată lumea”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al UE Laura Codruţa Kövesi se aşteaptă ca Parchetul European (EPPO) să primească peste 3.000 de cazuri. Fostul procuror-şef al DNA a declarat într-un interviu pentru The Guardian că EPPO va efectua mai multe investigaţii şi mai multe urmăriri penale, şi va exercita o apărare mai puternică a intereselor financiare ale UE, în contextul în care cinci state se opun proiectului.

“Reperul nostru pentru succes va fi încrederea cetăţenilor în instituţia noastră”, a declarat Laura Codruţa Kövesi pentru The Guardian, preluat de Ştirile Pro TV.  

Fosta şefă a DNA a arătat în interviu şi motivul pentru care s-a luptat să crească bugetul instituţiei EPPO, propus la 37,7 milioane de euro, anume faptul că Parchetul European va primi aproximativ 3.000 de dosare din întreaga Uniune Europeană, scrie Adevărul.

De altfel, Consiliul UE a numit la 27 iulie procurorii din cadrul Parchetului European, condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.

Oficialii UE susţin că fondurile, deja majorate o dată, sunt suficiente pentru anul de lansare şi speră că organizaţia va fi gata să își înceapă activitatea – aşa cum era planificat – undeva în 2020.

Aşteptările cu privire la activitatea EPPO şi cu privire la Laura Codruţa Kövesi sunt mari, a mai relatat The Guardian referindu-se la faptul că familiile jurnaliştilor de investigaţie ucişi, Daphne Caruana Galizia şi Ján Kuciak, au scris Consiliului de miniştri al UE pentru a o susţine pe Kövesi, descriind-o drept “cea mai distinsă candidată pentru acest post”.

“Sunt aceeaşi persoană care am fost şi până acum, aşa că voi face tot posibilul … şi nu voi fi singură în asta”, a completat ea.

Întrebată dacă va ezita să trimită în judecată un lider UE suspectat de fraude cu fonduri UE, Kövesi a răspuns: “Bineînţeles că vom acţiona … EPPO va fi parchetul independent şi va trebui să demonstrăm că legea este egală pentru toată lumea”.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending