Connect with us

INTERNAȚIONAL

Comisia de la Veneția va oferi un răspuns cu privire la deciziile Curții Constituționale a Republicii Moldova în data de 21 iunie

Published

on

Comisia de la Veneția a confirmat că a primit soliciarea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, prin care acesta cere avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova, inclusiv cu privire la condiţiile de dizolvare a Parlamentului de la Chişinău, şi precizează că va pregăti un aviz ce va fi adoptat în cadrul şedinţei plenare de săptămâna viitoare, în data de 21 iunie, informează marţi Ziarul de Gardă, citat de Agerpres.

Amintim că la 10 iunie, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat de urgenţă opinia Comisiei de la Veneţia în legatură cu ultimele decizii din Republica Moldova, inclusiv condiţiile de dizolvare a parlamentului de la Chişinău.

Thorbjorn Jagland s-a declarat extrem de îngrijorat de ultimele evoluţii din Republica Moldova şi a chemat parlamentul ales în mod democratic, guvernul legitim şi forţele politice să acţioneze cu reţinere şi responsabilitate, se arată în declaraţia secretarului general al Consiliului Europei.

”Deciziile recente ale Curţii Constituţionale (de la Chişinău) sunt greu de înţeles şi par arbitrare în lumina textului Constituţiei şi a standardelor internaţionale de drept. Într-un stat democratic toţi trebuie sa respecte Constituţia, în caz de incertitudine este întotdeauna necesar un sfat bun şi obiectiv. Prin urmare, am decis astăzi, în calitatea mea de secretar general, să solicit avizul urgent al Comisiei de la Veneţia cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condiţiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova”, precizaThorbjorn Jagland.

Timp de trei luni Partidul Democrat (PDM), Partidul Socialiştilor (PSRM) şi Blocul ACUM s-au invitat reciproc la negocieri, însă nu au putut ajunge la un consens pentru o alianţă de guvernare. Majoritatea nou creată PSRM-ACUM a fost anunţată sâmbătă, după ce Curtea Constituţională a decis că termenul limită a expirat, cerând preşedintelui republicii dizolvarea parlamentului rezultat în urma alegerilor din 24 februarie.

Duminică, Curtea Constituțională a Republicii Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, motivând că a refuzat să se conformeze deciziei Curții. În plus, CCM a dizolvat Parlamentul și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului.

De asemenea, toate deciziile adoptate sâmbătă de majoritatea parlamentară, formată din socialiști și Blocul ACUM, au fost declarate neconstituționale.

Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate – Executivul Filip la sediul Guvernului de la Chișinău, Executivul Sandu în clădirea Parlamentului – și ambele au dat asigurări că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

SUA

SUA: Fundațiile lui George Soros anunță investiții de 220 miloane de dolari pentru consolidarea vocii comunităților de culoare

Published

on

© World Economic Forum

Pentru a sprijini mișcarea istorică a SUA spre justiție rasială, Fundațiile „Open Society”, fondate și prezidate de George Soros, anunță au anunțat luni, 13 iulie, investiții în valoare totală de 220 de milioane de dolari în organizații emergente și lideri care contribuie la consolidarea vocii comunităților de culoare din întreaga țară, mizând pe capacitatea lor de a duce mai departe impulsul de azi pentru un viitor mai bun, se arată într-un comunicat, citat de The New York Times

Inițiativa, care vine pe fondul protestelor naționale pentru egalitate rasială și reforma polițienească după uciderea afro-americanului George Floyd în Minneapolis, va remodela imediat peisajul organizațiilor politice și pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare, semnalând, totodată, măsura în care rasa și identitatea au devenit punctul focal explicit al politicii americane din ultimii ani, fără niciun semn de retragere, subliniază publicația americană.

Cea mai mare parte a acestui sprijin – 150 de milioane de dolari – va fi acordat printr-un set de subvenții pe cinci ani pentru organizațiile de justiție conduse de persoane de culoare care au contribuit la crearea și susținerea actualului impuls pentru egalitatea rasială. Răspunsul „Open Society” reflectă convingerea fundației că progresul real necesită sprijin susținut pe parcursul mai multor ani și ca liderii responsabili de comunitățile afectate să paveze calea de urmat.

„Să trăiești acest moment de transformare în mișcarea de justiție rasială te face să te simți inspirat și puternic”, a declarat președintele Fundației „Open Society”, Patrick Gaspard. „Suntem onorați să putem continua activitatea vitală de luptă pentru drepturi, demnitate și echitate pentru oamenii oprimați, începută de fondatorul și președintele nostru, George Soros”, a adăugat acesta.

Open Society va face, de asemenea, o serie de investiții substanțiale, în valoare totală de 70 de milioane de dolari, în eforturi  imediate de promovare a dreptății rasiale.

Fundațiile „Open Society” lucrează pentru promovarea dreptății rasiale în Statele Unite de mai bine de două decenii. Fondatorul și președintele George Soros și-a început activitatea filantropică în Statele Unite în anii 90, prin contestarea legilor privind drogurile care îi vizau pe nedrept afro-americanii. Open Society a lansat Inițiativa pentru Dreptate Rasială în 2003 și a susținut constant acordarea de sprijin celor care abordează inegalitatea sistemică cu care se confruntă comunitățile de culoare marginalizate istoric.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul britanic la București Andrew Noble. Cooperarea militară dintre România și Marea Britanie, în plan bilateral și aliat, pe agenda discuțiilor

Published

on

©MApN

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit la București, Andrew Noble, în cadrul căreia au discutat despre cooperare între cele două țări, atât din perspectivă bilaterală, în plan aliat, cât și în contextul crizei sanitare.

Potrivit unui comunicat al MApN, în timpul ”convorbirilor a fost evidenţiată importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi liniile de cooperare în domeniul apărării ca elemente esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre şi a regiunii din care România face parte, în actualul context de limitări generate de pandemia COVID-19”.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au apreciat nivelul discuţiilor, exprimându-și totodată disponibilitatea continuării consultărilor pe teme de interes comun pentru ambele părţi.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat în luna mai a acestui an că România și Regatul Unit se află în etapa de negociere a unui document privind Parteneriatul Strategic bilateral. “Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit”, a spus șeful diplomației române într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Mesajul ministrului de externe venea în urma anunțului făcut de președintele Klaus Iohannis, care preciza în luna ianuarie, în cadrul alocuțiunii sale anuale în fața reprezentanților misiunilor diplomatice acreditați la București, că România lucrează la modernizarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit, un mesaj reluat de șeful statului, dar și de Bogdan Aurescu în ziua producerii Brexitului, și anume la 31 ianuarie 2020.

Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie este caracterizată de relaţii apropiate de cooperare în plan internaţional. În iunie 2003 cele două ţări au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, prin adoptarea unui document intitulat ”Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending