Connect with us

INTERNAȚIONAL

Eurostat: UE importă mai mult din Coreea de Sud decât exportă. Deficitul comercial în raport cu cel de-al optulea partener comercial al blocului este de 2 miliarde de euro în 2018

Published

on

Uniunea Europeană importă mai mult decât exportă în Coreea de Sud, cel de-al optulea partener comercial al blocului, în relație cu care a înregistrat un deficit comercial de 2 miliarde de euro în 2018, potrivit cifrelor publicate de Eurostat, biroul statistic al UE. 

Potrivit datelor de la Eurostat, Coreea de Sud a fost cel de-al optulea cel mai mare partener al UE pentru importuri în 2018 (3% din totalul importurilor din afara UE), precum și cea de-a opta cea mai mare piață de desfacere pentru produsele provenite din UE (3% din totalul exporturilor în afara UE).

Relația comercială cu Coreea de Sud, bazată pe deficit comercial în ultimul deceniu

UE a înregistrat un deficit comercial cu Coreea de Sud (adică importă mai mult decât exportă) din 2008 până în 2012. Acest deficit comercial a devenit excedent în 2013, dar situația s-a inversat iar în 2017. În 2018 deficitul a ajuns la 2 miliarde de euro.

Produse exportate în Coreea de Sud

Exporturile UE către Coreea de Sud au fost dominate de ,,vehiculele cu motor și utilaje”, ,,produse chimice” și ,,alte produse industriale”, care împreună reprezentau 85% din exporturile UE către Coreea de Sud. Aceste categorii au dominat și mai mult importurile, reprezentând 95% din importurile UE din Coreea de Sud. La un nivel mai detaliat, ,,vehiculele cu motor și utilajele” au fost cele mai exportate produse din UE în Coreea de Sud și cele mai importate produse din Coreea de Sud.

Germania, principal partener comercial al Coreei de Sud între statele membre

Eurostat mai arată că, dintre statele membre, Germania a fost cel mai mare importator de mărfuri din Coreea de Sud (9 miliarde de euro) și, de asemenea, cel mai mare exportator către Coreea de Sud în 2018 (18 miliarde de euro).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Explozii la Beirut: Întâmpinat ca un salvator, președintele francez Emmanuel Macron promite ajutor și cere Libanului o “schimbare de sistem”

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, ce şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

După baia de mulţime, preşedintele francez a declarat că intenţionează să propună ‘un nou pact’ politic responsabililor din Liban, unde furia populară se îndreaptă împotriva autorităţilor după tragedia din port.

“Sunt aici pentru a lansa o nouă iniţiativă politică. Asta voi spune în această după-amiază liderilor şi forţelor politice libaneze”, a declarat Macron, adăugând că le va cere liderilor libanezi “să procedeze neîntârziat la reforme pentru a schimba sistemul, pentru a opri sciziunea Libanului, pentru a combate corupţia”.

Dincolo de răspunsul imediat la dezastrul de marţi, Emmanuel Macron şi-a anunţat intenţia de a avea un “dialog al adevărului” cu întreaga clasă politică libaneză care poartă o “responsabilitate istorică” în criza “politică, morală, economică şi financiară” pe care o traversează ţara. “Dacă reformele nu vor fi făcute, Libanul va continua să se scufunde”, a avertizat preşedintele francez.

În acest context, şeful statului francez a spus că ţara sa “doreşte să organizeze cooperarea europeană şi mai pe larg cooperarea internaţională” pentru Liban.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA efectuează un turneu în Europa: Mike Pompeo va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când Polonia a învins Armata Roșie

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, va efectua săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa Centrală, urmând să viziteze patru țări europene – Austria, Cehia, Polonia și Slovenia – și unde este așteptat să discute deopotrivă mai multe detalii privind relocarea parțială a trupelor SUA din Germania, dar și pledoaria SUA pentru ca aliații și partenerii europeni să susțină eforturile Washington-ului de contracarare a ambițiilor și influenței crescânde ale Beijingului.

Pompeo a confirmat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Departamentul de Stat, că turneul său diplomatic va începe pe 11 august și va cuprinde cele patru țări menționate.

“Va fi o călătorie foarte importantă și productivă”, a spus el.

Anterior, Politico Europe a notat, citând surse diplomatice, că vizita va începe marți sau miercuri la Praga, unde Pompeo va discuta cu prim-ministrul ceh Andrej Babis despre tehnologia 5G și China. 

Aceleași surse au precizat că șeful diplomației americane se va deplasa joi în Slovenia și apoi în Austria.

Vizita lui Mike Pompeo la Varșovia, importantă din perspectiva relocării prin rotație a peste 1.000 de soldați SUA din Germania în Polonia, urmează a fi însă prilejuită de comemorarea, sâmbătă, a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianță Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending