Într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog, a precizat Ministerul de Externe într-un comunicat.
În documentul amintit mai sus, MAE menționează că România își exprimă ”disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care este baza esențială a relației bilaterale, în condițiile în care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic și va continua ferm și consecvent parcursul său european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și a reformelor necesare pentru apropierea de UE”.
De asemenea, statul nostru consider foarte important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova.
”România apreciază de relevanță majoră continuarea poziției Republicii Moldova în privința reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale internațional recunoscute și cu neafectarea vectorului său pro-european”, se mai spune în comunicatul în care este subliniată și importanța ”consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova”.
”România reiterează apelul la calm și reținere și evidențiază necesitatea respectării principiilor statului de drept și a asigurării unei tranziții pașnice și inclusive, pentru ieșirea din criză”, conchide sursa amintită mai sus.
Citiți și:
Premierul Viorica Dăncilă invocă nevoia unei ”poziții de țară” privind situația din Republica Moldova: Trebuie să venim cu o poziție a României
Duminică, Curtea Constituțională a Republicii Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, a dizolvat Parlamentul și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului.
De asemenea, toate deciziile adoptate sâmbătă de majoritatea parlamentară, formată din socialiști și Blocul ACUM, au fost declarate neconstituționale.
Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.
Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate – Executivul Filip la sediul Guvernului de la Chișinău, Executivul Sandu în clădirea Parlamentului – și ambele au dat asigurări că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit.
Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că sunt gata să coopereze cu guvernul legitim de la Chișinău, în vreme ce Rusia a salutat formarea noului guvern în Republica Moldova și s-a declarat deschisă cooperării cu acesta în vederea restabilirii unor relații bilaterale reciproc avantajoase.
Reacții au venit și din partea NATO și a Consiliului Europei. Alianța Nord-Atlantică a cerut respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova. Consiliul Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova.
România, prin președintele Klaus Iohannis și guvernul Dăncilă, a făcut apel la respectarea democrației și a statului de drept, dar și la respectarea procesului democratic și a voinței cetățenilor Republicii Moldova.
