Armata naţională a Republicii Moldova se subordonează doar ordinii constituţionale, îşi continuă în mod obişnuit activitatea, nu se implică în criză şi va rămâne în afara jocurilor politice, se arată într-un mesaj al Ministerului Apărării moldovean postat luni pe pagina oficială de Facebook a instituţiei, în contextul în care în ultimele două zile în Republica Moldova s-a instalat o dualitate de putere.
Forţele armate se subordonează, potrivit Constituţiei, ”exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale”.
În acelaşi timp, ”conform Legii nr.345 cu privire la apărarea naţională: conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului”, se menţionează în mesajul Ministerului Apărării, în condiţiile amplificării crizei politice de la Chişinău, relatează Agerpres.
”Atât timp cât nu există certitudine clară în situaţia politică din ţară, Armata Naţionala se subordonează doar ordinii constituţionale. Armata Naţională îşi continuă activitatea în mod obişnuit, nu se implică în criză şi va rămâne în afara jocurilor politice”, se subliniază în text.
”Pentru a reduce riscul unei escaladări, conform regulamentelor interne aplicabile în situaţii speciale, accesul în toate unităţile militare şi instituţiile Ministerului Apărării este interzis pentru oricine în afara personalului instituţiei, pe termen limitat, în funcţie de evoluţia situaţiei”, anunţă Ministerul Apărării.
Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ”o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.
Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.
În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.
Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.
Situația de la Chișinău, despre care specialiștii spun că este rezultatul unei cooperări fără precedent post-Crimeea între SUA, UE și Rusia, are și un puternic ecou internațional. Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că sunt gata să coopereze cu guvernul legitim de la Chișinău, în vreme ce Rusia a salutat formarea noului executiv și s-a arătat deschisă cooperării cu acesta.
Reacții au venit și din partea NATO și a Consiliului Europei. Alianța Nord-Atlantică a cerut respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova. Consiliul Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova.
Dinspre România, atât președintele Klaus Iohannis, cât și guvernul Dăncilă, au făcut apel la respectarea democrației și a statului de drept, precum și la respectarea procesului democratic și a voinței cetățenilor Republicii Moldova.
