Republica Moldova își dorește să se poată sprijini în continuare de umărul României, de aceea dorindu-și la Bucureşti parteneri care sunt deschişi pentru o bună colaborare, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, informează Moldpres.
Lidera de la Chişinău a subliniat că Republica Moldova îşi doreşte o Românie europeană, care îşi consolidează rolul în UE.
“Ne dorim foarte mult să ne putem sprijini în continuare de umărul României, de aceea ne dorim la Bucureşti parteneri care sunt deschişi pentru o bună colaborare cu Republica Moldova. Cei care cred că Uniunea Europeană nu este bună pentru România trebuie să se uite la noi şi să vadă cât de vulnerabili suntem şi care sunt standardele de viaţă în Republica Moldova. În acest mod, să-şi imagineze cum ar fi putut fi România dacă nu era parte a Uniunii Europene. Vrem ca România să rămână în UE şi să ne ajute şi pe noi să ajungem cât mai repede acolo“, a declarat Maia Sandu, referindu-se la criza politică din statul vecin.
De asemenea, şefa statului a precizat că Republica Moldova se bucură de un sprijin politic din partea majorităţii partidelor politice din România.
“Acest lucru este foarte preţios pentru noi. Deci, nu alegem un partid sau altul, este alegerea românilor de dincolo de Prut pe cine votează. Noi ne dorim foarte mult să putem conta pe aceeaşi relaţie extraordinară pe care am avut-o în ultimii ani”, a adăugat ea.
România este unul din principalii parteneri ai Republicii Moldova, iar Bucureştiul reprezintă un sprijin esenţial în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, notează Moldpres.
De asemenea, în decursul anilor, România a finanţat în Republica Moldova diverse proiecte importante în domenii precum cultura, educaţia, infrastructura, energia şi sectorul public. De asemenea, România reprezintă un sprijin puternic pentru Republica Moldova în contextul crizei energetice, a adăugat agenţia de presă de la Chişinău.
România traversează o situația fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, ca actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
Aflat la Bruxelles pentru reuniunea de iarnă a Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor și anunțând că va convoca partidele parlamentare la consultări.
Reacția șefului statului a venit pe fondul anunțului premierul Marcel Ciolacu, care a precizat că PSD pe care îl conduce se retrage de la negocierile pentru formarea unui nou guvern pro-european ca urmare a alegerilor parlamentare, declarând că social-democrații vor vota un guvern minoritar de dreapta. Aproape simultan, USR a solicitat organizarea de alegeri anticipate. Ulterior, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a precizat că “Partidul Național Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții”, subliniind că România “are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creșterea economiei, să atragă în continuare fondurile europene”.
În urmă cu o săptămână, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
