Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a făcut joi, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor și anunțând că va convoca partidele parlamentare la consultări.
“România este într-o situație foarte complicată. Avem un război la graniță, avem atacuri hibride la adresa României, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale, situație nemaiîntâlnită, avem o situație foarte complicată în Uniunea Europeană, unde statele care sunt considerate motoarele Uniunii au probleme interne de formare a guvernului, de alegeri anticipate și altele, și ultimul lucru, repet, ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală și parlamentară. Așa ceva trebuie evitat cu orice preț”, a declarat Iohannis, în contextul participării sale la Consiliul European de iarnă de la Bruxelles.
De aceea, șeful statului s-a adresat tuturor liderilor partidelor, precizând că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, nu unul interimar.
“Nu este momentul unor certuri mărunte. E momentul ca fiecare lider să se vadă ca un om de stat, să se așeze la masa negocierilor. Să avem un guvern cât de repede posibil. Guvernul în funcțiune este interimar. Nu poate să de ordonanțe de urgență, nu poate să vină cu un buget în parlament. Voi convoca consultări zilele următoare pentru a vedea cum realizăm consens (…) Cu certitudine voi avea consultări înainte de Crăciun. Dacă ele duc la desemnarea unui premier sau nu, asta vom vedea. Eu sper că da”, a spus el.
Președintele a subliniat că nu dorește să impună partidelor un lider, să le dea lecții cum să formeze coaliții, dar a subliniat că acestea “trebuie să o facă, în interesul României”.
Întrebat care sunt cele mai importante priorități pentru viitoarea coaliție și viitorul guvern, Iohannis a răspuns: “Cele două chestiuni care sunt așteptate de toată lumea sunt bugetul și alegerile prezidențiale”.
Referitor la posibilitatea declanșării alegerilor anticipate, șeful statului și-a exprimat speranța că “în final înțelepciunea va prevala”, dar a avertizat că actuala criză poate contribui la creșterea curentului politic extremist în România.
Reacția șefului statului a venit pe fondul anunțului premierul Marcel Ciolacu, care a precizat că PSD pe care îl conduce se retrage de la negocierile pentru formarea unui nou guvern pro-european ca urmare a alegerilor parlamentare, declarând că social-democrații vor vota un guvern minoritar de dreapta. Aproape simultan, USR a solicitat organizarea de alegeri anticipate. Ulterior, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a precizat că “Partidul Național Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții”, subliniind că România “are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creșterea economiei, să atragă în continuare fondurile europene”.
În urmă cu o săptămână, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
România traversează o situația fără precedent în istorie sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
Șeful statului participă joi la summitul european de iarnă. Consiliul European va adopta, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei, după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională ca urmare a rapoartelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, documente ce au relevat ingerințe externe și acțiuni nelegale în amplificarea profilului electoral al unui candidat, afectând integritatea procesului electoral.
