Uniunea Europeană îl va invita pe premierul britanic Keir Starmer în februarie pentru discuții dedicate apărării cu liderii celor 27 de țări membre ale UE, a anunțat joi un responsabil european, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Va fi o întâlnire informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre, prezidată de noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, care se va desfășura în Belgia.

Antonio Costa, fost prim-ministru portughez, care îi va succeda de la 1 decembrie în funcţia de şef al Consiliului European belgianului Charles Michel, intenţionează să organizeze mai multe întâlniri de acest tip, cu delegaţii restrânse pentru a le oferi liderilor oportunitatea de a ”se exprima liber”, potrivit oficialului european citat.

”Vom începe la 3 februarie (…) Pentru această dată, ideea este să-i invităm pe secretarul general al NATO (Mark Rutte) şi pe premierul britanic”, a indicat aceeaşi sursă.

Această întâlnire, prima de acest gen după ani de tensiuni generate de Brexit, va avea loc la scurtă distanță după ce Donald Trump va fi fost învestit în funcția de președinte al Statelor Unite, a cărui atitudine generează îngrijorări în rândul europenilor.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a  relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Regatul Unit nu va trimite trupe în Ucraina, a declarat miercuri ministrul britanic de externe David Lammy, pe fondul unor informații conform cărora Londra și Parisul ar avea discuții despre o astfel de opțiune, anunță DPA, citat de Agerpres.

Publicația franceză Le Monde a menționat luni că Franța și Regatul Unit ”nu exclud” trimiterea de trupe și de societăți militare private în Ucraina, pe fondul dificultăților cu care se confruntă țara invadată de Rusia în lupta pentru menținerea integrității teritoriale, a suveranității și a democrației.

Întrebat despre aceste informaţii apărute în media, ministrul de externe britanic a declarat că poziţia de mult timp a Marii Britanii de a nu trimite trupe la sol în Ucraina nu s-a schimbat.

”O spunem foarte clar că suntem pregătiţi şi vom continua să-i sprijinim pe ucraineni, în special în ceea ce priveşte instruirea, dar există o poziţie de lungă durată conform căreia nu angajăm trupe britanice în teatrul de acţiune”, a declarat Lammy pentru ziarele La Repubblica, Le Monde şi Die Welt la reuniunea miniştrilor de externe din G7 în Italia (25-26 noiembrie). ”Aceasta este cu siguranţă poziţia Regatului Unit şi rămâne poziţia Regatului Unit în acest moment”, a insistat el.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat pentru BBC în acest weekend că nu poate exclude trimiterea de trupe de luptă în Ucraina dacă este necesar, reiterând comentariile anterioare ale președintelui francez Emmanuel Macron făcute la începutul acestui an. ”Nu renunțăm la nicio opțiune”, a spus el, potrivit Politico Europe.

Macron a rămas ferm în fața unui val de critici în februarie, când a refuzat să excludă trimiterea de trupe franceze în Ucraina.

Nr. 10 Downing Street a minimizat ideea încă o dată, purtătorul de cuvânt al lui Starmer spunându-le reporterilor care au insistat asupra informațiilor publicate de Le Monde că ”nu există planuri pentru în acest sens”.

Întrebat dacă Marea Britanie ar putea exclude trimiterea de trupe în Ucraina, purtătorul de cuvânt al premierului a spus: ”Da, dincolo de ceea ce am spus anterior despre furnizarea de pregătire medicală și prezența militară pe care o avem în jurul ambasadei, nu avem planuri ca trupele britanice să lupte alături de trupele ucrainene”.

Acesta a menționat că nu este familiarizat în legătură cu posibila discuție dintre Starmer și Macron privind trimiterea de trupe în Ucraina.

Marea Britanie ar respecta procedura legală în cazul în care Benjamin Netanyahu ar face o vizită în această țară, a declarat luni ministrul de externe David Lammy, întrebat dacă Londra ar pune în executare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele premierului israelian, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suntem semnatari ai Statutului de la Roma (actul fondator al CPI, n.red.), am fost întotdeauna ataşaţi faţă de obligaţiile noastre în virtutea dreptului internaţional şi a dreptului internaţional umanitar”, le-a declarat Lammy jurnaliştilor în marja unei reuniuni a G7 în Italia.

”Desigur, dacă ar fi să existe o astfel de vizită în Regatul Unit, ar exista o procedură judiciară şi ar fi urmată procedura legală în ce priveşte aceste probleme”, a adăugat el.

Mandatele de arestare ale CPI împotriva lui Netanyahu, Gallant și Deif trebuie puse în aplicare, sublinia săptămâna trecută Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în vreme ce președintele american în exercițiu Joe Biden a descris drept ”scandaloasă” hotărârea instanței internaționale.

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a anunțat joi că a emis mandate de arestare pe numele liderului grupării islamiste palestiniene Hamas, Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri (cunoscut totodată şi drept Mohammed Deif) şi al premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant.

Mandatul înseamnă că Netanyahu și Gallant ar putea fi arestați dacă călătoresc în oricare dintre cele 120 de țări care sunt părți la CPI.

Curtea de la Haga a declarat că Netanyahu și Gallant ”au fiecare responsabilitate penală” pentru ”crima de război a înfometării ca metodă de război și crimele împotriva umanității precum crima, persecuția și alte acte inumane”, precum și ”direcționarea intenționată a unui atac împotriva populației civile”.