Miniștrii Apărării din statele membre NATO au subliniat, la reuniunea de joi de la Bruxelles, că sprijinul pentru Ucraina rămâne principala prioritate a Alianței, în pofida dezbaterilor recente privind securitatea în Nordul Îndepărtat și Arctica și lansarea noii activități de vigilență sporită, Santinela Arctică, relatează Euronews.
Oficialii aliați au salutat lansarea activității multidomeniu Santinela Arctică, anunțată cu o zi înainte de secretarul general NATO, Mark Rutte, menită să consolideze prezența Alianței în regiune. Inițiativa va reuni activitățile celor 32 de state membre într-o strategie operațională comună, incluzând exerciții precum Arctic Endurance, organizat de Danemarca, și exercițiul Cold Response al Norvegiei, unde trupele aliate au început deja să sosească.
Discuțiile despre securitatea arctică au avut loc într-un context politic sensibil, după declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, dar miniștrii NATO au insistat că aceste evoluții nu schimbă prioritățile strategice ale Alianței.
În contextul atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, miniștrii apărării au subliniat că sprijinul pentru Kiev rămâne esențial pentru securitatea europeană.
Ministrul apărării din Islanda, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a avertizat asupra riscului unei schimbări de focus strategic: „Nu ne putem permite să acordăm mai puțină atenție flancului estic”, afirmând că Ucraina luptă „pentru libertatea și suveranitatea Europei”.
La rândul său, ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a cerut aliaților occidentali să intensifice presiunea asupra Moscovei.
„Acum este momentul crucial să continuăm să sprijinim Ucraina și mai mult și să îi arătăm lui Vladimir Putin că Occidentul nu face un pas înapoi”, a declarat acesta.
Și ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a susținut că lansarea Santinelei Arctice „nu diminuează atenția acordată Ucrainei și flancului estic”, subliniind că presiunea asupra Rusiei trebuie exercitată nu doar militar, ci și economic și social.
„Nu doar pe câmpul de luptă trebuie pusă presiune asupra Rusiei. Este vorba și despre economie, și despre societate”, a spus acesta.
Noi pachete de sprijin militar pentru Kiev
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că NATO trebuie să își „orienteze sistemele radar în toate direcțiile”, în condițiile în care Rusia caută confruntarea „în multe părți ale lumii”, inclusiv în Arctica, însă „accentul va rămâne, desigur, pe flancul estic”.
Pistorius a descris atacurile rusești asupra infrastructurii civile ucrainene drept „terorism împotriva populației civile” și a cerut accelerarea sprijinului militar. Germania analizează utilizarea suplimentară a mecanismului NATO Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), prin care aliații europeni achiziționează armament produs în SUA pentru Ucraina, instrument lansat după ce Washingtonul a încetat donațiile directe de armament.
Suedia a anunțat, de asemenea, pregătirea unui al treilea pachet PURL, după ce primele două au însumat peste 325 milioane de dolari, iar Regatul Unit a anunțat suplimentarea sprijinului pentru Ucraina cu încă 500 milioane de lire sterline, o parte din fonduri urmând să fie direcționată către sisteme de apărare aeriană.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să reconcilieze extinderea activităților Alianței în Nordul Îndepărtat cu angajamentele existente, afirmând că „NATO este suficient de puternică pentru a face ambele lucruri”. „Trebuie să ne asigurăm că apărăm fiecare centimetru din teritoriul nostru”, a declarat acesta.
Reuniunea miniștrilor Apărării are loc înaintea deschiderii Conferinței de Securitate de la München, unde sprijinul pentru Ucraina și adaptarea NATO la noile riscuri de securitate, inclusiv în Nordul Îndepărtat și Arctica, sunt așteptate să domine agenda discuțiilor.
