Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Published

on

© www.comunicatii.gov.ro

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, îi dă replica vicepreședintelui PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, care a acuzat-o în această dimineață pe premierul Viorica Dăncilă de comiterea unei gafe în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care afectează imaginea Guvernului României.

 

Într-un comunicat transmis pe pagina sa de Facebook, Siegfried Mureșan o acuza pe premierul Dăncilă de ,,incompetență guvernamentală” pentru afirmația potrivit căreia România ar dori să găzduiască sediul ENISA, Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică, care are deja un sediu stabilit în Grecia prin regulamentul de funcționare adoptat de instituțiile UE. Acesta puncta gafa în contextul în care România a pierdut competiția pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului sau în situația în care Guvernul nu a depus candidatura pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii.

Citiți și Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Astfel, ministrul comunicațiilor, care s-a aflat alături de premierul Dăncilă în plenul de la Strasbourg, cu prilejul prezentării bilanțului Președinției României la Consiliul UE, a dorit să clarifice la ce s-a referit, de fapt, șefa Guvernului.

,,Domnul Siegfried Mureșan se află într-o gravă eroare, arătând încă o dată că, deși este europarlamentar, nu cunoaște dosarele pe care Președinția română la Consiliul UE le-a gestionat pe timpul mandatului său. Dacă ar fi fost interesat să solicite clarificări, cu amabilitate l-aș fi lămurit, pentru că mă aflam alături de doamna Prim-ministru când a prezentat bilanțul Președinției române la Consiliul UE în Parlamentul European. Însă, când dorința de a ataca România excede expertiza, se fac astfel de gafe monumentale…”.

,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Mai mult, spune ministrul Alexandru Petrescu, ,,este exclus ca doamna Prim-Ministru să facă referire la o agenție deja existentă, România fiind întotdeauna o susținătoare a activității ENISA, lucrând intens și susținând Actul privind securitatea cibernetică, care stabilește noul mandat al ENISA, Agenția UE pentru securitate cibernetică și cadrul european de certificare a securității cibernetice, participând ca observator la toate trialogurile care s-au desfășurat pe parcursul Președinției austriece. Acest act a intrat în vigoare la 27 iunie 2019. Deci, referirea dnei Prim-Ministru a fost făcută, fără echivoc, la Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, o propunere legislativă intens mediatizată la nivel european”.

Propunerea legislativă privind centrul de competențe, anunțată chiar în discursul privind starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, din 12 septembrie 2018, a ajuns în faza adoptării unei abordări generale grație efortului intens depus de Președinția română, care a a reușit să organizeze, în timp record, două trialoguri cu Parlamentul European (PE) și o serie de reuniuni tehnice cu PE și Comisia, depășindu-și astfel obiectivele stabilite inițial.

Ministrul Alexandru Petrescu explică de ce premierul Viorica Dăncilă a făcut afirmația privind găzduirea de către România a unei agenții dedicate securității cibernetice.

,,În cazul în care co-legiutorii vor adopta propunerea legislativă, stabilirea sediului unui astfel de centru în România ar putea avea o importanță politică și strategică pentru țara noastră deoarece, pe de o parte, România își poate consolida rolul de lider regional în domeniu, securitatea cibernetică devenind astfel un brand de țară. Pe de altă parte, având în vedere dinamica fără precedent a domeniului, Centrul va deveni un punct de referință european și internațional în securitatea cibernetică, punând România pe harta locațiilor cu vizibilitate ridicată la nivel internațional.

Centrul ar urma să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare până la activitățile de sprijinire a implementării și a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, ar urma să ofere sprijin statelor membre și altor actori relevanți, prin consiliere, împărtășind expertiză și facilitând colaborarea cu privire la proiecte și acțiuni”, precizează ministrul comunicațiilor

Centrul, prin activitatea de coordonare a rețelei de centre naționale, va crea un mecanism eficient de cooperare între statele membre în vederea consolidării capacităților industriale și a sinergiilor dintre industrie și cercetare/inovare.

Amploarea, frecvența și impactul incidentelor de securitate cibernetică sunt în creștere și reprezintă o amenințare gravă la adresa rețelelor și a sistemelor informatice dar și a funcționării economiei europene, a protejării valorilor europene și a sistemelor democratice europene, putând genera pierderi financiare substanțiale, pagube majore economice și subminarea încrederii utilizatorilor. Securitatea cibernetică devine cu atât mai importantă cu cât noul ecosistem digital conectează miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare și al sănătății, sistemele de control industrial care conțin informații sensibile și care sprijină sistemele de siguranță.

În acest context, ministrul punctează faptul că ,,nu ar trebui să fie deloc surprinzător, nici măcar pentru domnul Mureșan, faptul că, pe lângă ENISA, există o propunere legislativă pentru crearea unui centru de competențe și nu este exclus ca, în viitor, noua Comisie să prezinte propuneri suplimentare pe aceasta tema”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending