Connect with us

U.E.

Ministrul de Externe Ramona Mănescu a discutat cu ambasadorul britanic la București Andrew Noble despre drepturile cetățenilor români în Regatul Unit post-Brexit

Published

on

© MFA Romania/ Twitter

Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble, și a discutat cu acesta despre situația cetățenilor români din Regatul Unit, post-Brexit, se anunță într-un comunicat al MAE, citat de Agerpres.

”Discuţia s-a concentrat îndeosebi pe cooperarea româno-britanică în perioada imediat următoare, în contextul marcat de evoluţiile privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Demnitarul român a reconfirmat interesul României pentru o ieşire ordonată a Regatului Unit. În context, ministrul a reiterat atenţia deosebită pe care partea română o acordă salvgardării drepturilor cetăţenilor români din Regat”, arată sursa citată.

Ambele părţi au punctat buna colaborare pe durata exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primele şase luni ale acestui an, precizează MAE.

Sunday Times relata la 5 septembrie că guvernul britanic a renunţat la planurile de suspenda libertatea de mişcare a cetăţenilor din Uniunea Europeană în cazul unui Brexit fără acord după 31 octombrie. Planurile au fost abandonate din cauza riscului de invalidare în justiţie.

Potrivit jurnaliștilor, termenul de 31 octombrie este prea strâs pentru ca guvernul să poată trece un proiect de lege în Parlament, iar folosirea legii retragerii din UE ca bază pentru a ocoli parlamentul ar putea fi contestată în justiţie cu şanse de 70% de a fi invalidată.

Potrivit unui mecanism de reglementare a șederii temporare, cetățenii UE care ajung în Marea Britanie până la finalul lui 2020 vor putea rămâne în această țară până în decembrie 2023.

Pe fondul acestui climat de incertitudine care persistă în Regatul Unit cu privire la ratificarea Acordului de retragere – astfel cum a fost convenit cu guvernul Regatului Unit în noiembrie 2018 – și situația politică generală din această țară, Comisia Europeană a lansat marți, cu mai puțin de opt săptămâni înainte de producerea Brexit-ului, avertismente către toate părțile din UE-27 de a se pregăti pentru scenariul unui Brexit fără acord.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

U.E.

Premierul Nicola Sturgeon: Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru independență în 2020

Published

on

Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru idependență în 2020 și va cere în curând puterile necesare pentru ca această consultare populară să se desfășoare legal, a declarat marți prim-ministrul scoțian și liderul Partidului Național Scoțian (SNP), Nicola Stugeon, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Sarcina noastră este să obţinem independenţa. Dorinţa mea este ca referendumul să aibă loc anul viitor. Şi ne pregătim pentru asta”, a spus Sturgeon la o conferinţă de la Aberdeen a SNP, principalul partid politic din Scoţia.

”Până la sfârşitul acestui an, voi cere transferul de puteri care să pună legalitatea referendumului în afara oricărei îndoieli”, a completat aceasta.

Sturgeon a mai spus, conform Xinhua, că o Scoţie independentă ar putea funcţiona ca o punte între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

”Vom face parte din piaţa unică a UE şi vom fi de asemenea cel mai apropiat vecin al prietenilor noştri din restul Regatului Unit – o punte între UE şi Marea Britanic, făcând din ţara noastră un magnet pentru investiţii globale”, a mai spus Sturgeon.

La 24 aprilie, premierul Scoției declara că țara sa trebuie să organzieze un nou referendum privind independența sa față de Regatul Unit, înaintea alegerilor parlamentare din luna mai 2021.

”O alegere între Brexit şi viitorul Scoţiei ca naţiune europeană independentă trebuie oferită în mandatul acestui parlament”, a afirmat ea în forul legislativ scoţian.

”Scoția ar trebui să fie o forță motrice în Europa. În schimb, ne confruntăm cu riscul de a fi marginalizați, într-un Regat Unit care devine din ce în ce mai marginalizat pe scena internațională. Independența, dimpotrivă, ne-am premite să ne protejăm locul în Europa”, a spus Sturgeon în fața parlamentarilor.

Scoţia face parte din Regatul Unit de peste trei secole. Cetăţenii au respins independenţa prin vot, cu o diferenţă de 10% în favoarea unioniştilor, într-un referendum organizat în 2014.

Amintim, de asemenea, că 62% dintre scoțieni au votat la 23 iunie 2016 pentru rămânerea în Uniunea Europeană, stabilind o diferență de 24 de puncte procentuale față de tabăra care s-a opus apartenenței la UE, ce a obținut 38% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a fost propus președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost propus marți pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space), o funcţie onorantă, dar şi cu foarte multe responsabilităţi.

“Am fost propus de către colegii mei pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space). În legislatura trecută am fost vicepreședintele acestui intergrup și am organizat foarte multe evenimente care au ajutat cele două industrii. Dincolo de asta, am propus, iar Parlamentul a aprobat proiectele mele pilot, unele dintre ele fiind acum finalizate, altele aflându-se în derulare. Am contactat colegi de la celelalte grupuri politice pentru a le propune să fie vicepreședinți. Strângem semnături, iar în decembrie, Parlamentul va decide câte intergrupuri vor activa în această legislatură și ce domenii vor acoperi. Sper ca și în următorii cinci ani Intergrupul Sky&Space, să își continue activitatea, având în vedere ca, pe de o parte, este un intergrup de tradiție în Parlamentul European (funcționează de peste 10 ani), iar pe de alta, s-a dovedit o platformă extrem de importantă pentru susținerea industriilor de aviație și spațiu, două domenii de viitor nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume”, a explicat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending