Connect with us

#RO2019EU

Ministrul delegat pentru afaceri europene, la o conferință pe tema guvernanței corporative: România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii, iar următorul buget al UE trebuie să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii şi vrea ca următorul Buget al UE, din perioada 2021-2027, să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA, a declarat marţi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la o conferinţă pe tema guvernanţei corporative, relatează Agerpres.

,,Revoluţia digitală a condus la o lume integrată la nivel global, care creează noi oportunităţi, mediul de afaceri are nevoie de noi aranjamente de guvernanţă corporativă fiabilă, peisajul economic global se transformă într-un ritm din ce în ce mai rapid. Acest lucru depinde de investiţia în noile tehnologii, iar România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea acestor capacităţi şi din creşterea capacităţii la nivel mondial. Totul se referă la o Europă digitală, vrem să vedem un Buget european pe exerciţiul financiar următor care să înlesnească această dezvoltare digitală, pentru ca Europa să recupereze în competiţia transatlantică în ceea ce priveşte tehnologia. Viitorul Europei nu poate fi construit fără o dezvoltare sustenabilă care îşi protejează statutul la nivel mondial”, a afirmat ministrul pentru Afaceri Europene, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă.

George Ciamba a apreciat că guvernanţa corporativă susţine performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională, însă atrage atenția cu privire la pericolul poverii administrative care este impus asupra companiilor care doresc să crească pe piață. 

“Una din provocările principale cu care ne confruntăm astăzi este să obţinem dezvoltare durabilă, inteligentă în UE. Dezvoltarea durabilă e de mare importanţă pentru UE, iar guvernanţa corporativă şi publică sunt factori foarte importanţi pentru performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională. Să nu uităm că vorbim de reglementare, totodată, calitatea reglementării, iar ceea ce numim în Europa o mai bună reglementare este modul în care reacţionăm la acuzaţiile de supra-reglementare. Este unul din elementele pivotale pentru dezvoltarea companiilor, care le permite să creeze o fundaţie de încredere prin organismele de supraveghere şi reglementare”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene.

Acesta a amintit de faptul că reputaţia sistemului financiar a fost afectată de criza economică declanțată în 2008, moment care a stimulat şi atitudinea anti-globalizare. În acest sens, consideră ministrul delegat pentru afaceri europene, atât companiile, cât și guvernele sunt responsabile de recâștigarea încrederii publicului privind siguranța operațiunilor pe care le desfășoară în scopul dezvoltării durabile care este, în definitiv, în folosul cetățenilor. 

,,Să nu uităm că pe durata crizei financiare am văzut discuţii despre riscul reputaţional al Guvernelor şi în special al sistemului financiar. Aceste reputaţii ale organismelor financiare au fost atât de de afectate, încât tot ce s-a întâmplat după aceea, şi atitudinea anti-globalizare, au rădăcinile în acea perioadă şi în acele reacţii. Trebuie să depăşim această prăpastie de încredere din partea publicului. Guvernele trebuie să facă mai multe, actorii politici trebuie să recâştige încrederea publicului. Credem că dezvoltarea durabilă poate să ducă la o mai bună competitivitate, poate creşte ponderea de piaţă, să creeze valoare pentru soluţii în care toată lumea câştigă, faţă de o atitudine care este exclusiv concentrată pe obţinerea de profit. Avem provocări serioase la care trebuie să facă faţă nu numai companiile, ci şi Guvernele”, a precizat George Ciamba.

De asemenea, George Ciamba este de părere  că Guvernele şi instituţiile financiare trebuie să coopereze mai mult și să țină cont, în același timp, de reacțiile de pe piață. De altfel, piața unică a UE este un domeniu în care viziunile celor două părți trebuie să conveargă pentru a stimula dezvoltarea. 

,,Trebuie să facem eforturi comune, firmele şi Guvernele, pentru a ajunge în momentul în care putem crea valoare, dar în acelaşi timp să nu ne distrugem mediul în care operăm. Nici guvernanţa corporativă, nici cea publică, nu operează într-un vid, trebuie să fie calibrate faţă de fondul schimbărilor sistemice. Un alt aspect, unde anume trebuie să intervină Guvernele şi instituţiile financiare, e în atenţia Uniunii Europene prin conceptul de piaţă unică. În lumina cataclismului financiar şi economic, perspectiva macroeconomică trebuie să fie mai bine urmărită, pentru a stimula un nou tip de dezvoltare. Trebuie să existe o relaţie mult mai bună de colaborare între instituţiile financiare şi Guverne”, a afirmat George Ciamba.

Acesta a adăugat că România, pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, e preocupată de minimalizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, care trebuie să beneficieze de reguli întărite. 

,,Trebuie să actualizăm cadrele de reglementare şi să consolidăm rezistenţa economică, să creăm premizele pentru un mediu de afaceri mai orientat către mediu. Pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE ne preocupăm de minimizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. Trebuie să concepem un set de reguli revizuite pentru un sistem bancar mai robust şi mai rezistent. Abordarea creditelor neperformante poate avea efecte asupra sistemului financiar şi trebuie minimizat riscul sistemic la nivelul UE. În ceea ce priveşte Uniunea Bursieră, sub Preşedinţia română a  Consiliului UE se desfăşoară negocieri foarte importante, legate de mai buna gestionare a șocurilor economice sau de combaterea spălării de bani”, a precizat ministrul delegat pentru afaceri europene.

Pe de altă parte, George Ciamba a apreciat că referendumul care a dus la Brexit a fost precedat de o campanie de dezinformare preponderent economică, în care rolul guvernului și al marilor companii în contracararea acesteia nu s-a văzut. Cetățenii britanici de rând nu au fost conștienți atunci când au votat de ceea ce presupunea o ieșire a Marii Britanii din UE din punct de vedere al siguranței economice. Pe viitor, implicarea guvernelor și a corporațiilor în creșterea gradului de conștientizare a efectelor pe care le pot produce anumite acțiuni sau fenomene trebuie să fie mult mai crescută.

,,Să nu uităm că Brexit este un eveniment traumatic, lumea de după Brexit în cadrul UE şi în restul lumii, dar şi în Marea Britanie, va fi o lume care va avea nevoie de mult mai multă concentrare, de guvernanţă publică şi mai multă guvernanţă corporativă. Multe din lucrurile care s-au spus în campania dinaintea referendumului s-au bazat pe dezinformare şi să nu uităm că s-a vorbit foarte mult de cât de mulţi bani vor rămâne în Marea Britanie dacă aceasta părăseşte Uniunea. Cred că acest lucru a jucat un rol foarte important, dar nu a fost nici un fel de reacţie, nu s-a răspuns din partea mediului de afaceri faţă de această dezinformare şi nu s-a spus nici din partea Guvernului că toate acele afirmaţii erau eronate şi false. (…) Întreaga idee din spatele Brexit a fost una economică, iar acum toată lumea pierde”, a concluzionat ministrul pentru Afaceri Europene.

Alături de ministrul delegat pentru afaceri europene, la cea de 23-a ediţie a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă, s-au mai aflat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, directori de bănci, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic care au discutat pe tema rolului guvernanței corporative în stimularea dezvoltării durabile. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

#RO2019EU

Eurodeputat britanic din partidul lui Nigel Farage: Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să sărbătorim victoria Simonei Halep la Wimbledon

Published

on

© Simona Halep/ Facebook

Jake Pugh, un eurodeputat britanic din partidul Brexit al lui Nigel Farage, a felicitat performanța obținută de Simona Halep prin câștigarea turnelului de tenis de la Wimbledon, în timpul dezbaterii care a avut loc în plenul Parlamentului European privind rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE.

Toată lumea se așteaptă ca partidul Brexit să facă discursurile cele mai populiste. În contextul președinției române a Consiliului care tocmai s-a încheiat vreau să o felicit pe Simona Halep pentru performanța ei deosebită de la Wimbledon în finala de sâmbătă. A fost o performanță de autocontrol, putere și precizie. Și mai important, a inspirat milioane de fete de la ea de acasă și din lume să participe mai mult la acest sport. Mândria colectivă a României în această performanță este o expresie clară a identității și a națiunii”, a spus Pugh.

© Brexit Party

Eurodeputatul a continuat însă criticând rezultatele președinției României la Consiliul UE, îndeosebi în ce privește întreg efortul european pentru constituirea unei apărări comune europene. 

Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep, simbol real al mândriei române”, a conchis acesta.

Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, cel mai vechi din lume, după ce a învins-o în finală pe sportiva americană Serena Williams, aceasta fiind a doua victorie a lui Halep într-un turneu de mare șlem, după câștigarea trofeului pe zgura de la Roland Garros.

Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene au intercalat o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending