Connect with us

#RO2019EU

Ministrul delegat pentru afaceri europene, la o conferință pe tema guvernanței corporative: România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii, iar următorul buget al UE trebuie să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii şi vrea ca următorul Buget al UE, din perioada 2021-2027, să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA, a declarat marţi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la o conferinţă pe tema guvernanţei corporative, relatează Agerpres.

,,Revoluţia digitală a condus la o lume integrată la nivel global, care creează noi oportunităţi, mediul de afaceri are nevoie de noi aranjamente de guvernanţă corporativă fiabilă, peisajul economic global se transformă într-un ritm din ce în ce mai rapid. Acest lucru depinde de investiţia în noile tehnologii, iar România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea acestor capacităţi şi din creşterea capacităţii la nivel mondial. Totul se referă la o Europă digitală, vrem să vedem un Buget european pe exerciţiul financiar următor care să înlesnească această dezvoltare digitală, pentru ca Europa să recupereze în competiţia transatlantică în ceea ce priveşte tehnologia. Viitorul Europei nu poate fi construit fără o dezvoltare sustenabilă care îşi protejează statutul la nivel mondial”, a afirmat ministrul pentru Afaceri Europene, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă.

George Ciamba a apreciat că guvernanţa corporativă susţine performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională, însă atrage atenția cu privire la pericolul poverii administrative care este impus asupra companiilor care doresc să crească pe piață. 

“Una din provocările principale cu care ne confruntăm astăzi este să obţinem dezvoltare durabilă, inteligentă în UE. Dezvoltarea durabilă e de mare importanţă pentru UE, iar guvernanţa corporativă şi publică sunt factori foarte importanţi pentru performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională. Să nu uităm că vorbim de reglementare, totodată, calitatea reglementării, iar ceea ce numim în Europa o mai bună reglementare este modul în care reacţionăm la acuzaţiile de supra-reglementare. Este unul din elementele pivotale pentru dezvoltarea companiilor, care le permite să creeze o fundaţie de încredere prin organismele de supraveghere şi reglementare”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene.

Acesta a amintit de faptul că reputaţia sistemului financiar a fost afectată de criza economică declanțată în 2008, moment care a stimulat şi atitudinea anti-globalizare. În acest sens, consideră ministrul delegat pentru afaceri europene, atât companiile, cât și guvernele sunt responsabile de recâștigarea încrederii publicului privind siguranța operațiunilor pe care le desfășoară în scopul dezvoltării durabile care este, în definitiv, în folosul cetățenilor. 

,,Să nu uităm că pe durata crizei financiare am văzut discuţii despre riscul reputaţional al Guvernelor şi în special al sistemului financiar. Aceste reputaţii ale organismelor financiare au fost atât de de afectate, încât tot ce s-a întâmplat după aceea, şi atitudinea anti-globalizare, au rădăcinile în acea perioadă şi în acele reacţii. Trebuie să depăşim această prăpastie de încredere din partea publicului. Guvernele trebuie să facă mai multe, actorii politici trebuie să recâştige încrederea publicului. Credem că dezvoltarea durabilă poate să ducă la o mai bună competitivitate, poate creşte ponderea de piaţă, să creeze valoare pentru soluţii în care toată lumea câştigă, faţă de o atitudine care este exclusiv concentrată pe obţinerea de profit. Avem provocări serioase la care trebuie să facă faţă nu numai companiile, ci şi Guvernele”, a precizat George Ciamba.

De asemenea, George Ciamba este de părere  că Guvernele şi instituţiile financiare trebuie să coopereze mai mult și să țină cont, în același timp, de reacțiile de pe piață. De altfel, piața unică a UE este un domeniu în care viziunile celor două părți trebuie să conveargă pentru a stimula dezvoltarea. 

,,Trebuie să facem eforturi comune, firmele şi Guvernele, pentru a ajunge în momentul în care putem crea valoare, dar în acelaşi timp să nu ne distrugem mediul în care operăm. Nici guvernanţa corporativă, nici cea publică, nu operează într-un vid, trebuie să fie calibrate faţă de fondul schimbărilor sistemice. Un alt aspect, unde anume trebuie să intervină Guvernele şi instituţiile financiare, e în atenţia Uniunii Europene prin conceptul de piaţă unică. În lumina cataclismului financiar şi economic, perspectiva macroeconomică trebuie să fie mai bine urmărită, pentru a stimula un nou tip de dezvoltare. Trebuie să existe o relaţie mult mai bună de colaborare între instituţiile financiare şi Guverne”, a afirmat George Ciamba.

Acesta a adăugat că România, pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, e preocupată de minimalizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, care trebuie să beneficieze de reguli întărite. 

,,Trebuie să actualizăm cadrele de reglementare şi să consolidăm rezistenţa economică, să creăm premizele pentru un mediu de afaceri mai orientat către mediu. Pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE ne preocupăm de minimizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. Trebuie să concepem un set de reguli revizuite pentru un sistem bancar mai robust şi mai rezistent. Abordarea creditelor neperformante poate avea efecte asupra sistemului financiar şi trebuie minimizat riscul sistemic la nivelul UE. În ceea ce priveşte Uniunea Bursieră, sub Preşedinţia română a  Consiliului UE se desfăşoară negocieri foarte importante, legate de mai buna gestionare a șocurilor economice sau de combaterea spălării de bani”, a precizat ministrul delegat pentru afaceri europene.

Pe de altă parte, George Ciamba a apreciat că referendumul care a dus la Brexit a fost precedat de o campanie de dezinformare preponderent economică, în care rolul guvernului și al marilor companii în contracararea acesteia nu s-a văzut. Cetățenii britanici de rând nu au fost conștienți atunci când au votat de ceea ce presupunea o ieșire a Marii Britanii din UE din punct de vedere al siguranței economice. Pe viitor, implicarea guvernelor și a corporațiilor în creșterea gradului de conștientizare a efectelor pe care le pot produce anumite acțiuni sau fenomene trebuie să fie mult mai crescută.

,,Să nu uităm că Brexit este un eveniment traumatic, lumea de după Brexit în cadrul UE şi în restul lumii, dar şi în Marea Britanie, va fi o lume care va avea nevoie de mult mai multă concentrare, de guvernanţă publică şi mai multă guvernanţă corporativă. Multe din lucrurile care s-au spus în campania dinaintea referendumului s-au bazat pe dezinformare şi să nu uităm că s-a vorbit foarte mult de cât de mulţi bani vor rămâne în Marea Britanie dacă aceasta părăseşte Uniunea. Cred că acest lucru a jucat un rol foarte important, dar nu a fost nici un fel de reacţie, nu s-a răspuns din partea mediului de afaceri faţă de această dezinformare şi nu s-a spus nici din partea Guvernului că toate acele afirmaţii erau eronate şi false. (…) Întreaga idee din spatele Brexit a fost una economică, iar acum toată lumea pierde”, a concluzionat ministrul pentru Afaceri Europene.

Alături de ministrul delegat pentru afaceri europene, la cea de 23-a ediţie a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă, s-au mai aflat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, directori de bănci, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic care au discutat pe tema rolului guvernanței corporative în stimularea dezvoltării durabile. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending