Connect with us

#RO2019EU

Ministrul delegat pentru afaceri europene, la o conferință pe tema guvernanței corporative: România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii, iar următorul buget al UE trebuie să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii şi vrea ca următorul Buget al UE, din perioada 2021-2027, să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA, a declarat marţi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la o conferinţă pe tema guvernanţei corporative, relatează Agerpres.

,,Revoluţia digitală a condus la o lume integrată la nivel global, care creează noi oportunităţi, mediul de afaceri are nevoie de noi aranjamente de guvernanţă corporativă fiabilă, peisajul economic global se transformă într-un ritm din ce în ce mai rapid. Acest lucru depinde de investiţia în noile tehnologii, iar România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea acestor capacităţi şi din creşterea capacităţii la nivel mondial. Totul se referă la o Europă digitală, vrem să vedem un Buget european pe exerciţiul financiar următor care să înlesnească această dezvoltare digitală, pentru ca Europa să recupereze în competiţia transatlantică în ceea ce priveşte tehnologia. Viitorul Europei nu poate fi construit fără o dezvoltare sustenabilă care îşi protejează statutul la nivel mondial”, a afirmat ministrul pentru Afaceri Europene, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă.

George Ciamba a apreciat că guvernanţa corporativă susţine performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională, însă atrage atenția cu privire la pericolul poverii administrative care este impus asupra companiilor care doresc să crească pe piață. 

“Una din provocările principale cu care ne confruntăm astăzi este să obţinem dezvoltare durabilă, inteligentă în UE. Dezvoltarea durabilă e de mare importanţă pentru UE, iar guvernanţa corporativă şi publică sunt factori foarte importanţi pentru performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională. Să nu uităm că vorbim de reglementare, totodată, calitatea reglementării, iar ceea ce numim în Europa o mai bună reglementare este modul în care reacţionăm la acuzaţiile de supra-reglementare. Este unul din elementele pivotale pentru dezvoltarea companiilor, care le permite să creeze o fundaţie de încredere prin organismele de supraveghere şi reglementare”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene.

Acesta a amintit de faptul că reputaţia sistemului financiar a fost afectată de criza economică declanțată în 2008, moment care a stimulat şi atitudinea anti-globalizare. În acest sens, consideră ministrul delegat pentru afaceri europene, atât companiile, cât și guvernele sunt responsabile de recâștigarea încrederii publicului privind siguranța operațiunilor pe care le desfășoară în scopul dezvoltării durabile care este, în definitiv, în folosul cetățenilor. 

,,Să nu uităm că pe durata crizei financiare am văzut discuţii despre riscul reputaţional al Guvernelor şi în special al sistemului financiar. Aceste reputaţii ale organismelor financiare au fost atât de de afectate, încât tot ce s-a întâmplat după aceea, şi atitudinea anti-globalizare, au rădăcinile în acea perioadă şi în acele reacţii. Trebuie să depăşim această prăpastie de încredere din partea publicului. Guvernele trebuie să facă mai multe, actorii politici trebuie să recâştige încrederea publicului. Credem că dezvoltarea durabilă poate să ducă la o mai bună competitivitate, poate creşte ponderea de piaţă, să creeze valoare pentru soluţii în care toată lumea câştigă, faţă de o atitudine care este exclusiv concentrată pe obţinerea de profit. Avem provocări serioase la care trebuie să facă faţă nu numai companiile, ci şi Guvernele”, a precizat George Ciamba.

De asemenea, George Ciamba este de părere  că Guvernele şi instituţiile financiare trebuie să coopereze mai mult și să țină cont, în același timp, de reacțiile de pe piață. De altfel, piața unică a UE este un domeniu în care viziunile celor două părți trebuie să conveargă pentru a stimula dezvoltarea. 

,,Trebuie să facem eforturi comune, firmele şi Guvernele, pentru a ajunge în momentul în care putem crea valoare, dar în acelaşi timp să nu ne distrugem mediul în care operăm. Nici guvernanţa corporativă, nici cea publică, nu operează într-un vid, trebuie să fie calibrate faţă de fondul schimbărilor sistemice. Un alt aspect, unde anume trebuie să intervină Guvernele şi instituţiile financiare, e în atenţia Uniunii Europene prin conceptul de piaţă unică. În lumina cataclismului financiar şi economic, perspectiva macroeconomică trebuie să fie mai bine urmărită, pentru a stimula un nou tip de dezvoltare. Trebuie să existe o relaţie mult mai bună de colaborare între instituţiile financiare şi Guverne”, a afirmat George Ciamba.

Acesta a adăugat că România, pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, e preocupată de minimalizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, care trebuie să beneficieze de reguli întărite. 

,,Trebuie să actualizăm cadrele de reglementare şi să consolidăm rezistenţa economică, să creăm premizele pentru un mediu de afaceri mai orientat către mediu. Pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE ne preocupăm de minimizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. Trebuie să concepem un set de reguli revizuite pentru un sistem bancar mai robust şi mai rezistent. Abordarea creditelor neperformante poate avea efecte asupra sistemului financiar şi trebuie minimizat riscul sistemic la nivelul UE. În ceea ce priveşte Uniunea Bursieră, sub Preşedinţia română a  Consiliului UE se desfăşoară negocieri foarte importante, legate de mai buna gestionare a șocurilor economice sau de combaterea spălării de bani”, a precizat ministrul delegat pentru afaceri europene.

Pe de altă parte, George Ciamba a apreciat că referendumul care a dus la Brexit a fost precedat de o campanie de dezinformare preponderent economică, în care rolul guvernului și al marilor companii în contracararea acesteia nu s-a văzut. Cetățenii britanici de rând nu au fost conștienți atunci când au votat de ceea ce presupunea o ieșire a Marii Britanii din UE din punct de vedere al siguranței economice. Pe viitor, implicarea guvernelor și a corporațiilor în creșterea gradului de conștientizare a efectelor pe care le pot produce anumite acțiuni sau fenomene trebuie să fie mult mai crescută.

,,Să nu uităm că Brexit este un eveniment traumatic, lumea de după Brexit în cadrul UE şi în restul lumii, dar şi în Marea Britanie, va fi o lume care va avea nevoie de mult mai multă concentrare, de guvernanţă publică şi mai multă guvernanţă corporativă. Multe din lucrurile care s-au spus în campania dinaintea referendumului s-au bazat pe dezinformare şi să nu uităm că s-a vorbit foarte mult de cât de mulţi bani vor rămâne în Marea Britanie dacă aceasta părăseşte Uniunea. Cred că acest lucru a jucat un rol foarte important, dar nu a fost nici un fel de reacţie, nu s-a răspuns din partea mediului de afaceri faţă de această dezinformare şi nu s-a spus nici din partea Guvernului că toate acele afirmaţii erau eronate şi false. (…) Întreaga idee din spatele Brexit a fost una economică, iar acum toată lumea pierde”, a concluzionat ministrul pentru Afaceri Europene.

Alături de ministrul delegat pentru afaceri europene, la cea de 23-a ediţie a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă, s-au mai aflat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, directori de bănci, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic care au discutat pe tema rolului guvernanței corporative în stimularea dezvoltării durabile. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis i-a decorat pe George Ciamba, Luminița Odobescu și pe alți diplomați care au contribuit ”la exercitarea cu succes a președinției României la Consiliul UE”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 29 noiembrie, o serie de decrete de decorare în urma exercitării, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, între personalitățile decorate aflându-se fostul ministru delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, și mai mulți diplomați.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.


Redăm integral conținutul comunicatului Administrației Prezidențiale privind decretele de decorare:

”Astfel, în semn de apreciere pentru excepţionala contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

”Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, domnului ambasador George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, doamnei Iulia Raluca Matei, ministru plenipotenţiar, domnului ambasador Victor Alexandru Micula, secretar de stat, și doamnei ambasador Luminiţa Teodora Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.

De asemenea, în semn de apreciere pentru deosebita contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, domnului Cosmin Dobran, ministru plenipotențiar;

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Marius Cosmin Boiangiu, ministru plenipotenţiar, domnului Daniel Eusebiu Goşea, ministru plenipotenţiar și domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu, ministru plenipotenţiar.

Totodată, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Antoaneta Barta, ministru plenipotenţiar, doamnei Mihaela Silvia Blajan, ministru plenipotenţiar, domnului Adrian-Cristian Bratu, ministru plenipotenţiar, doamnei Maria Cătălina Constantin, consilier diplomatic, doamnei Aniela Creţu, consilier diplomatic, domnului Alexandru Enache, consul, doamnei Sandra-Liliana Gătejeanu-Gheorghe, secretar I, domnului Bogdan Alexandru Moisii, consilier superior, doamnei Mihaela Pop, ministru plenipotenţiar, doamnei Clara Georgiana Staicu, ministru consilier, doamnei Mihaela Ilincuţa Ştefan-Simion, consilier diplomatic, doamnei Alina Ştefania Tănasă, consilier diplomatic, domnului Ştefan Alexandru Tinca, ministru plenipotenţiar.

De asemenea, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Ofiţer domnului Cosmin George Dinescu, ministru plenipotenţiar;

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler domnului Adrian-Claudiu J. Bourceanu, ministru consilier, doamnei Alina Băbeanu, consilier diplomatic, doamnei Ioana-Alice Darby, consilier diplomatic, doamnei Mariam El-Hek, secretar III, doamnei Irina Felicia Marin, consul general, doamnei Maria Mihăilescu, ministru consilier, doamnei Mădălina-Ioana Morariu, secretar I, doamnei Alina-Maria Orosan, ministru plenipotenţiar, domnului David-Gabriel Puie, secretar II, doamnei Mioriţa Teodora Simion, ministru consilier, doamnei Georgiana Olivia Sisilică, ministru consilier, doamnei Adriana Loreta Stănescu, ministru plenipotenţiar, doamnei Simona Stîngă, consilier diplomatic, domnului Marian Mihail Tache, consul general, doamnei Olivia Toderean, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tudor, consilier diplomatic, și doamnei Lavinia Zlotea, ministru plenipotenţiar;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa I, domnului Laurenţiu-Liviu Flueraru, consilier diplomatic și doamnei Luana Leoveanu, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a II-a doamnei Andrea Amza-András, ministru consilier, doamnei Eleonora Laria Stoian, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a III-a, doamnei Laura Mihaela Ana, secretar III, domnului Vlad Angelescu, ministru consilier, doamnei Melania-Lavinia Blendea, consilier diplomatic, domnului Şerban Brebenel, ministru consilier, doamnei Andreea Bucnaru, secretar I, doamnei Oana Maria Cămăşoiu, consilier diplomatic, doamnei Florenţa Ciobotaru, consul, doamnei Emanuela Irina Darie, ministru consilier, doamnei Anamaria Veronica Fuduli, consilier diplomatic, doamnei Roxana Giurescu, secretar III, domnului Matei Alexandru Ioan, consilier, domnului Vlad Ionescu, ministru consilier, doamnei Elena-Anca Jurcan, ministru consilier, doamnei Oana Adriana Lupu, consilier relaţii I, doamnei Monica Magaon, secretar III, doamnei Costina-Alexandra Mardale, secretar II, doamnei Oana Maria Matei, consilier diplomatic, doamnei Amira Mihăilescu, ministru plenipotențiar, doamnei Alina Moc, consilier, doamnei Andreea-Adelina Pană, secretar III, doamnei Ana-Maria Petrescu, secretar III, doamnei Irina Margareta Popescu, secretar III, doamnei Andreea Florina Radu, consilier, doamnei Cristina-Elena Ruscea, consilier relaţii I, doamnei Oana-Rodica Sbiera, consilier superior, doamnei Alina-Mihaela Scurtu-Mitran, consilier relaţii III, doamnei Cristina Gabriela Simion, secretar III, domnului Radu Mihai Şerbănescu, secretar III, doamnei Gilda Luiza Truică, ministru consilier, domnului Constantin Tudor, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tinca, ministru plenipotenţiar și doamnei Ioana Andreea Untaru, consilier afaceri europene.”

 

 

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending