Connect with us

#RO2019EU

Ministrul delegat pentru afaceri europene, la o conferință pe tema guvernanței corporative: România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii, iar următorul buget al UE trebuie să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii şi vrea ca următorul Buget al UE, din perioada 2021-2027, să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA, a declarat marţi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la o conferinţă pe tema guvernanţei corporative, relatează Agerpres.

,,Revoluţia digitală a condus la o lume integrată la nivel global, care creează noi oportunităţi, mediul de afaceri are nevoie de noi aranjamente de guvernanţă corporativă fiabilă, peisajul economic global se transformă într-un ritm din ce în ce mai rapid. Acest lucru depinde de investiţia în noile tehnologii, iar România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea acestor capacităţi şi din creşterea capacităţii la nivel mondial. Totul se referă la o Europă digitală, vrem să vedem un Buget european pe exerciţiul financiar următor care să înlesnească această dezvoltare digitală, pentru ca Europa să recupereze în competiţia transatlantică în ceea ce priveşte tehnologia. Viitorul Europei nu poate fi construit fără o dezvoltare sustenabilă care îşi protejează statutul la nivel mondial”, a afirmat ministrul pentru Afaceri Europene, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă.

George Ciamba a apreciat că guvernanţa corporativă susţine performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională, însă atrage atenția cu privire la pericolul poverii administrative care este impus asupra companiilor care doresc să crească pe piață. 

“Una din provocările principale cu care ne confruntăm astăzi este să obţinem dezvoltare durabilă, inteligentă în UE. Dezvoltarea durabilă e de mare importanţă pentru UE, iar guvernanţa corporativă şi publică sunt factori foarte importanţi pentru performanţa economică şi stabilitatea financiară internaţională. Să nu uităm că vorbim de reglementare, totodată, calitatea reglementării, iar ceea ce numim în Europa o mai bună reglementare este modul în care reacţionăm la acuzaţiile de supra-reglementare. Este unul din elementele pivotale pentru dezvoltarea companiilor, care le permite să creeze o fundaţie de încredere prin organismele de supraveghere şi reglementare”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene.

Acesta a amintit de faptul că reputaţia sistemului financiar a fost afectată de criza economică declanțată în 2008, moment care a stimulat şi atitudinea anti-globalizare. În acest sens, consideră ministrul delegat pentru afaceri europene, atât companiile, cât și guvernele sunt responsabile de recâștigarea încrederii publicului privind siguranța operațiunilor pe care le desfășoară în scopul dezvoltării durabile care este, în definitiv, în folosul cetățenilor. 

,,Să nu uităm că pe durata crizei financiare am văzut discuţii despre riscul reputaţional al Guvernelor şi în special al sistemului financiar. Aceste reputaţii ale organismelor financiare au fost atât de de afectate, încât tot ce s-a întâmplat după aceea, şi atitudinea anti-globalizare, au rădăcinile în acea perioadă şi în acele reacţii. Trebuie să depăşim această prăpastie de încredere din partea publicului. Guvernele trebuie să facă mai multe, actorii politici trebuie să recâştige încrederea publicului. Credem că dezvoltarea durabilă poate să ducă la o mai bună competitivitate, poate creşte ponderea de piaţă, să creeze valoare pentru soluţii în care toată lumea câştigă, faţă de o atitudine care este exclusiv concentrată pe obţinerea de profit. Avem provocări serioase la care trebuie să facă faţă nu numai companiile, ci şi Guvernele”, a precizat George Ciamba.

De asemenea, George Ciamba este de părere  că Guvernele şi instituţiile financiare trebuie să coopereze mai mult și să țină cont, în același timp, de reacțiile de pe piață. De altfel, piața unică a UE este un domeniu în care viziunile celor două părți trebuie să conveargă pentru a stimula dezvoltarea. 

,,Trebuie să facem eforturi comune, firmele şi Guvernele, pentru a ajunge în momentul în care putem crea valoare, dar în acelaşi timp să nu ne distrugem mediul în care operăm. Nici guvernanţa corporativă, nici cea publică, nu operează într-un vid, trebuie să fie calibrate faţă de fondul schimbărilor sistemice. Un alt aspect, unde anume trebuie să intervină Guvernele şi instituţiile financiare, e în atenţia Uniunii Europene prin conceptul de piaţă unică. În lumina cataclismului financiar şi economic, perspectiva macroeconomică trebuie să fie mai bine urmărită, pentru a stimula un nou tip de dezvoltare. Trebuie să existe o relaţie mult mai bună de colaborare între instituţiile financiare şi Guverne”, a afirmat George Ciamba.

Acesta a adăugat că România, pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, e preocupată de minimalizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, care trebuie să beneficieze de reguli întărite. 

,,Trebuie să actualizăm cadrele de reglementare şi să consolidăm rezistenţa economică, să creăm premizele pentru un mediu de afaceri mai orientat către mediu. Pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE ne preocupăm de minimizarea riscurilor în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. Trebuie să concepem un set de reguli revizuite pentru un sistem bancar mai robust şi mai rezistent. Abordarea creditelor neperformante poate avea efecte asupra sistemului financiar şi trebuie minimizat riscul sistemic la nivelul UE. În ceea ce priveşte Uniunea Bursieră, sub Preşedinţia română a  Consiliului UE se desfăşoară negocieri foarte importante, legate de mai buna gestionare a șocurilor economice sau de combaterea spălării de bani”, a precizat ministrul delegat pentru afaceri europene.

Pe de altă parte, George Ciamba a apreciat că referendumul care a dus la Brexit a fost precedat de o campanie de dezinformare preponderent economică, în care rolul guvernului și al marilor companii în contracararea acesteia nu s-a văzut. Cetățenii britanici de rând nu au fost conștienți atunci când au votat de ceea ce presupunea o ieșire a Marii Britanii din UE din punct de vedere al siguranței economice. Pe viitor, implicarea guvernelor și a corporațiilor în creșterea gradului de conștientizare a efectelor pe care le pot produce anumite acțiuni sau fenomene trebuie să fie mult mai crescută.

,,Să nu uităm că Brexit este un eveniment traumatic, lumea de după Brexit în cadrul UE şi în restul lumii, dar şi în Marea Britanie, va fi o lume care va avea nevoie de mult mai multă concentrare, de guvernanţă publică şi mai multă guvernanţă corporativă. Multe din lucrurile care s-au spus în campania dinaintea referendumului s-au bazat pe dezinformare şi să nu uităm că s-a vorbit foarte mult de cât de mulţi bani vor rămâne în Marea Britanie dacă aceasta părăseşte Uniunea. Cred că acest lucru a jucat un rol foarte important, dar nu a fost nici un fel de reacţie, nu s-a răspuns din partea mediului de afaceri faţă de această dezinformare şi nu s-a spus nici din partea Guvernului că toate acele afirmaţii erau eronate şi false. (…) Întreaga idee din spatele Brexit a fost una economică, iar acum toată lumea pierde”, a concluzionat ministrul pentru Afaceri Europene.

Alături de ministrul delegat pentru afaceri europene, la cea de 23-a ediţie a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă, s-au mai aflat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, directori de bănci, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic care au discutat pe tema rolului guvernanței corporative în stimularea dezvoltării durabile. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Reprezentanța Permanentă a României la UE a găzduit o reuniune a Grupului Ambasadorilor Francofoni, cu participarea ministrului afacerilor externe din Tunisia

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE

Reprezentanţa Permanentă a României la UE a găzduit joi Reuniunea Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles cu ministrul afacerilor externe din Tunisia, Khemaies Jhinaoui, a cărui ţară va organiza următorul Summit al Francofoniei, în noiembrie 2020, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej, în calitate de Preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles, ambasadorul Luminiţa Odobescu a salutat prezenţa ministrului afacerilor externe Khemaies Jhinaoui la Bruxelles, menţionând faptul că ”Tunisia este un membru dinamic al familiei francofone”, conform comunicatului difuzat de instituţia diplomatică.

”În calitate de reprezentant al unei ţări care a organizat cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei în anul 2006 şi, recent, Summit-ul de la Sibiu privind viitorul UE, vă pot spune că organizarea unor evenimente de asemenea amploare este una dintre cele mai frumoase provocări – pentru ţările noastre şi pentru noi, ca reprezentanţi ai lor”, a spus Luminiţa Odobescu, la evenimentul organizat împreună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei pe lângă UE.

Ambasadoarea a adăugat faptul că, pentru Uniunea Europeană, Tunisia este un partener cheie în vecinătatea sa, iar relaţiile dintre cele două părţi reprezintă un adevărat exemplu de urmat al potenţialului de cooperare în Marea Mediterană bazat pe valorile comune şi pe respect reciproc. UE sprijină Tunisia în procesul de tranziţie democratică în condiţii economice şi sociale dificile, dar care dă deja roade.

De asemenea, Uniunea Europeană şi Tunisia vor avea ocazia de a face bilanţul relaţiilor lor în timpul celui de-al 15-lea Consiliu de Asociere care va avea loc vineri, 17 mai, la Bruxelles.

Ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, a încheiat asigurând partea tunisiană de susţinerea Grupului ambasadorilor francofoni de la Bruxelles pentru parteneriatul ambiţios cu UE, evidenţiind în acelaşi timp atu-ul pe care îl reprezintă apartenenţa la Francofonie.

Continue Reading

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending