Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost decorat marţi cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”, în semn de recunoaştere a “excepţionalei activităţi în slujba Alianţei Nord-Atlantice” la finalul celor cinci ani de mandat.

Ceremonia de decorare a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles şi a fost găzduită de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Secretarul general i-a mulțumit lui Geoană pentru că este “un susținător fruntaș al NATO, care se implică – și se conectează – cu publicul din toate categoriile sociale, promovând valorile noastre comune și explicând cum le apărăm în fiecare zi”.

În timpul mandatului său ca prim secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a adus numeroase contribuții la NATO, arată Alianța într-un comunicat.

În calitate de “campion al inovației” al Alianței și președinte al Consiliului de inovare al NATO, el a contribuit la crearea Acceleratorului de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și a Fondului de inovare al NATO (NIF). El a jucat, de asemenea, un rol esențial în aprofundarea parteneriatelor NATO, “ajutând să ducem cooperarea noastră cu UE la niveluri fără precedent și îmbunătățind activitatea noastră cu alți parteneri din întreaga lume”, a spus secretarul general Stoltenberg la ceremonia de decorare.

Mircea Geoană a declarat în discursul din cadrul evenimentului de decorare că a fost un privilegiu să lucreze alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să îşi reprezinte ţara, România şi să fie la cârma NATO alături de cel mai influent lider din ultimele decenii, într-o reverență la adresa lui Stoltenberg.

”Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. (..) Într-un fel, bunul Dumnezeu, unii îi zic şi destin, m-a chemat pe mine şi familia mea, şi mă bucur să este aici alături de mine, să participăm la o călătorie prin care Europa fostă comunistă să se întoarcă acolo unde merita să fie, în familia democraţiei, libertăţii” a mai spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană l-a notificat la 3 septembrie pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie.

Secretarul general adjunct al NATO este numit de către secretarul general al organizației. În ultimii cinci ani, această poziție a fost ocupată de fostul ministru de externe român, Mircea Geoană, numit de Jens Stoltenberg în 2019. 

În istoria de 75 de ani a NATO, poziția de secretar general al Alianței a revenit de cele mai multe ori Italiei, care a deținut această funcție de 10 ori, Olandei de două ori, Statelor Unite de două ori, precum și Turciei și Canadei, câte o singură dată.

Geoană este deopotrivă primul român care ocupă această funcție și primul secretar general adjunct dintr-o țară care a aderat la Alianță după încheierea Războiului Rece.

Boris Ruge, asistent al secretarului general pentru afaceri politice și politica de securitate, va îndeplini funcția de secretar general adjunct interimar până la numirea unui succesor.

Potrivit informațiile apărute în mass-media, Mircea Geoană urmează să își anunțe candidatura la alegerile prezidențiale, intrând în cursa pentru Palatul Cotroceni la un deceniu și jumătate distanță de când a pierdut finala prezidențială din 2009 în fața președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Ucraina se pregătește să facă față ”planurilor” Rusiei de a-i distruge ”infrastructura energetică” în această iarnă, a menționat premierul ucrainean Denys Shmyhal, informează AFP, citat de Agerpres.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev, oficialul ucrainean a acuzat că ”rușii au planuri teroriste de a distruge infrastructura energetică” a țării, aflată și așa sub presiunea bombardamentelor neîntrerupte ale Moscovei.

Shmyhal a dat asigurări că Ucraina face toate pregătirile necesare pentru a traversa sezonul rece, menționând că sectorul energetic este o ”prioritate” pentru guvernul său.

În egală măsură, el a anunțat că aproximativ ”85% din instalaţiile (electrice) esenţiale care necesită protecţie sunt deja protejate” prin două niveluri de apărare constând din ”saci de nisip” şi ”structuri de beton armat” care pot rezista loviturilor cu drone, a specificat Shmyhal.

Acesta a adăugat că ”peste 80% din şcoli şi 100% din spitale au fost echipate cu generatoare”.

Chestiunile legate de securitatea sistemului energetic au fost abordate și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul italian Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția semestrială a G7, după ce liderul ucrainean s-a întâlnit și cu cancelarul german Olaf Scholz, nu înainte de a reitera apelul său la adresa partenerilor occidentali de a accelera ritmul furnizării ajutorului militar destinat Kievului, cu prilejul participării la reuniunea desfășurată la baza americană Ramstein din vestul Germaniei.

În contextul atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Uniunea Europeană a decis să mobilizeze un ajutor umanitar de 40 de milioane de euro.

Șeful Serviciului de Informații Externe al Norvegiei consideră că există un risc mai ridicat, comparativ cu acum un an, ca Rusia să încerce să-i saboteze infrastructura de petrol și gaz, deoarece Moscova devine din ce în ce mai îndrăzneață în a contracara sprijinul occidental pentru Ucraina, informează Reuters.

”Nivelul de risc s-a schimbat. Credem că sabotajul este mai probabil și vedem acte de sabotaj care se întâmplă acum în Europa”, a declarat pentru Reuters viceamiralul Nils Andreas Stensoenes, șeful Serviciului Norvegian de Informații (NIS).

La începutul acestui an, agențiile de informații norvegiene au estimat că Rusia „ar putea considera oportun” să comită acte de sabotaj, având ca țintă principală petrolul, în timp ce anul trecut au considerat că acest lucru este puțin probabil.

Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze din Europa și un important exportator de țiței.

Stensoenes, a cărui agenție este responsabilă de colectarea de informații în străinătate și de sprijinirea armatei norvegiene, nu a oferit detalii cu privire la amenințările Rusiei în cadrul unui scurt interviu acordat în marja unei conferințe privind energia din orașul Stavanger.

Dar acesta a menționat că națiunea lui Vladimir Putin a devenit ”mai mult sau mai puțin un stat paria” pentru Occident, fapt ce înseamnă că are puțin de pierdut dacă recurge la acțiuni mai riscante, deși ar avea grijă să nu meargă până într-acolo încât să declanșeze articolul 5 al NATO de apărare colectivă.

După actele de sabotaj asupra Nord Stream din septembrie 2022, Norvegia a mobilizat marina pentru a-și proteja platformele de petrol și gaze din Marea Nordului, cu sprijinul aliaților NATO.

Nu doar Norvegia a fost trezită din letargie de aceste evenimente, ci și Comisia Europeană, care a conștientizat că are nevoie de o legislație consolidată pentru a-și proteja infrastructura critică, așa că a propus în luna septembrie a anului 2023 un plan de acțiune menit să consolideze coordonarea la nivelul UE ca răspuns la încercările de perturbare a infrastructurii critice, după ce, în luna octombrie 2022, instituția europeană a propus un plan în cinci punte pentru consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, având în vedere ”realitatea geopolitică”.

Revenind la Norvegia, infrastructura subacvatică a acestei țări este atât de vastă, constând în conducte de gaz care se întind pe o lungime de aproximativ 9 000 km, încât este dificil de protejat. Norvegia are, de asemenea, mai mult de 90 de câmpuri petroliere și de gaze offshore.