Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA
România este o țară care are un mare potențial de investiții și oferă predictibilitate, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul evenimentului de marcare a 30 de ani de activitate a Camerei de Comerț Americană în România.
”Guvernul este unul orientat pro-business, este un guvern care își dorește să atragă investiții, care sprijină investițiile și este un guvern care este conștient. Dumneavoastră ați vorbit mai devreme și care este procentul în PIB, și care este valoarea nominală a afacerilor pe care AmCham le desfășoară în România, și care este numărul de locuri pe care-l asigură și, desigur, care este potențialul de multiplicare a unui loc de muncă asigurat pe orizontală. Acestea sunt chestiuni de aritmetică pe care noi l-am avut în vedere și pe care le avem în vedere în continuare; trebuie să subliniem că, în acest ansamblu, abordarea nu poate să fie decât una de tip win-win, pentru că este nevoie ca atât investitorul, cât și noi, cei care găzduim afacerile respective, trebuie să avem un beneficiu, că pentru asta ne punem la dispoziție toate eforturile, toate resursele și umane și materiale, pentru că nu dorim altceva decât să facem în așa fel încât cetățenii țării noastre să simtă că eforturile care se fac, modul în care sunt întrebuințate resursele din țara noastră sunt în beneficiul tuturor”, a mai spus Ciucă în intervenția sa susținută la întoarcerea din Republica Moldova, unde a avut întâlniri cu președinta acestei țări, Maia Sandu, omologul moldovean, Dorin Recean, precum și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
În acest context, premierul a lansat un apel de a sprijini asigurarea prosperității Republicii Moldova prin investiții.
”Am discutat că este important ca în aceste condiții să privim către palierul economic, pentru că este cel care cu adevărat asigură instrumentele necesare guvernului, prin a proba în fața cetățenilor că tot ceea ce se întâmplă în interiorul activității guvernamentale are o singură direcție, și anume asigurarea prosperității și unei evoluții a bunăstării în Republica Moldova, iar asta se poate face prin investiții, prin relații economice bilaterale cu mediul de afaceri din România și relații cu mediul de afaceri din Uniunea Europeană, din Statele Unite. Chiar am menționat astăzi, și în conferința de presă din Republica Moldova, nevoia aceasta de coagulare a relațiilor nu numai la nivel bilateral, ci și la nivelul celorlalți parteneri care au potențial și pot să sprijine aceste eforturi. În continuare, doresc să fac o mențiune pe care am agreat-o împreună domnul prim-ministru Recean, și anume ne-am angajat amândoi ca, în perioada imediat următoare, să identificăm acele oportunități de relații economice care au potențial să se întâmple, să se dezvolte și să aibă atractivitate pentru terți parteneri în dezvoltarea acestora”, a mai spus Nicolae Ciucă.
Adresându-se președintelui AmCham România, șeful Guvernului de la București a reiterat că ”ne oferim sprijinul și pentru Republica Moldova, astfel încât nu doar potențialul și oportunitățile din România să fie puse la dispoziția partenerilor noștri, investitorilor americani, dar și cel din Republica Moldova, pentru că se poate face această punte de legătură între cele două țări, prin investiții comune sau prin complementaritatea investițiilor care se fac într-o țară sau în alta pentru că, așa cum spuneam, potențial există”.
Nicolae Ciucă și-a exprimat speranța că, odată ce România va deveni membru OCDE, ”să continue și să aibă potențial, să ajute mai mult și Republica Moldova, și celelalte țări partenere cu care noi avem relații și cu care noi suntem angajați, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în interiorul NATO”.
”Am să reiterez ceea ce am menționat la întâlnirea noastră și la momentul în care am marcat OCDE, și la ultima dumneavoastră activitate, tot aici, în această sală. Domeniile de potențial major pentru România sunt domeniul energetic – și s-a vorbit aici și despre Cernavodă, și despre SMR. Sunt dezvoltări foarte bune, sunt relații foarte bune. Mulțumim Statelor Unite pentru implicare, mulțumim celorlalte țări care sunt parteneri în aceste două proiecte. Dar importantă a fost încrederea pe care Statele Unite au avut-o în potențialul României”, a reamintit premierul, făcând trimitere la ”potențialul uman, pentru că nu poți să faci dezvoltări în domeniul nuclear civil fără să ai oameni pregătiți pentru a face acest lucru”.
Ca atare, este nevoie în ”continuare să ne menținem focusul pe pregătirea resursei umane și sistemul de educație din România să poată să asigure forța de muncă înalt calificată pentru realizarea acestor obiective. Domeniul gazelor naturale – Republica Moldova are nevoie de gaze naturale. Până când ajungem noi să exploatăm resursele din Marea Neagră, și sunt convins că cele două companii care s-au angajat în acest demers o vor face așa cum au promis și așa cum s-au angajat, trebuie ajutate și trebuie să vină în linie cu noi, astfel încât pentru iarna viitoare și de aici încolo să gândim proiecte pe termen mediu și lung, pentru că nu putem să discutăm de asigurarea de energie și gaze de pe o iarnă pe alta”, și-a exprimat convingerea Nicolae Ciucă.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
Ministerul Afacerilor Externe marchează anul acesta împlinirea a 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România. prin organizarea unei expoziții în care vor fi prezentate originalele alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920.
“MAE rememorează cu recunoștință, cu fiecare ocazie, eforturile înaintașilor și, în special, activitatea diplomației românești, care a acționat permanent pentru realizarea obiectivelor naționale pe palierul politic extern, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri. În acest sens, în ultimii trei ani, instituția noastră a marcat Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, așa cum o face sistematic pentru o serie de momente emblematice din istoria României, în scop comemorativ și educativ”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Astfel, în anticiparea zilei de 4 iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea Arhive Diplomatice, organizează o expoziție dedicată Tratatului de la Trianon, cu prezentarea originalelor alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920 și a altor documente diplomatice și fotografii rare din patrimoniul Arhivelor Diplomatice ale MAE.
Expoziția va fi deschisă publicului în zilele de 31 mai, 4, 6, 7, 8 și 9 iunie 2023 la sediul central al Ministerului Afacerilor Externe din București (Aleea Alexandru, nr. 31), și va fi popularizată și în format virtual, prin intermediul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate. Accesul publicului se va face în zilele menționate, între orele 10.00-12.00 și 14.00-17.00, în holul principal al Sălii „Grigore Gafencu” (Aleea Alexandru nr. 31, București, sector 1). Conform normelor de acces în instituțiile publice, accesul se va face pe baza unui e-mail transmis cu cel puțin 24 de ore în prealabil pe adresa uad@mae.ro, în care vor fi indicate numele și prenumele vizitatorului/vizitatorilor, precum și ziua și ora propusă pentru vizitarea expoziției. Pentru vizitarea expoziției în data de 4 iunie, solicitările vor fi transmise pe adresa menționată până pe data de 31 mai, ora 16.00. De asemenea, pentru accesul în incinta instituției, în scopul vizitării expoziției, este necesară prezentarea unui document de identitate valabil.
Expoziția va fi centrată pe prezentarea contribuției diplomației române la pregătirea și desfășurarea Conferinței de Pace de la Paris și cuprinde o serie de fotografii și documente ce ilustrează unele dintre cele mai importante acte internaționale încheiate în cadrul Conferinței de Pace desfășurate la Paris, pe parcursul anilor 1919-1920, după încheierea Primului Război Mondial.
Bazându-se pe realitățile rezultate în urma disoluției marilor imperii multinaționale, precum și pe principiile formulate de Președintele american Woodrow Wilson în anul 1918, reprezentanții statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând, între altele, principiul autodeterminării popoarelor. Pentru prima dată, s-a recurs la expertiza științifică a specialiștilor în diverse domenii precum: drept internațional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică, etnografie.
Sfârșitul Primului Război Mondial, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920 reprezintă trei momente istorice indisolubil legate. Marcarea acestora de către MAE este realizată în această paradigmă și luând în considerare necesitatea de a reliefa ansamblul complex de semnificații politico-diplomatice și istorice ale Conferinței de Pace de la Paris, atât pentru România, cât și pentru Europa în ansamblu.
Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Conform prevederilor acestui act normativ, “în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.”
Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional
Președintele Klaus Iohannis a primit marți, la Palatul Cotroceni, o delegație a liderilor sindicatelor din educație, în contextul grevei generale declanșate în învățământ, context în care șeful statului și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale și a obținerii astfel a unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educațional, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Președintele Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanții profesorilor despre revendicările acestora și le-a transmis că le înțelege îngrijorările și solicitările, care sunt firești și legitime. Asigurarea unui mediu de învățare propice pentru fiecare elev nu poate fi realizată fără ca profesorii să beneficieze de condițiile adecvate pentru a-și desfășura activitatea.
Șeful statului le-a transmis liderilor sindicali că doar prin dialog, printr-o abordare constructivă și deschisă, vor putea fi identificate soluții rezonabile care să satisfacă atât doleanțele profesorilor, cât și nevoile și aspirațiile elevilor și ale părinților. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că rezolvarea blocajului din educație și finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfășurare a anului școlar și pentru menținerea unui climat de stabilitate în sistemul educațional. Pentru a asigura dreptul fundamental la educație al tuturor elevilor sunt prioritare încheierea mediilor și organizarea examenelor naționale.
Președintele Iohannis îndeamnă toate părțile angajate în dialogul instituțional să dea dovadă de responsabilitate și flexibilitate în procesul de negociere și să înțeleagă că soluțiile viabile necesită un echilibru între resursele disponibile și solicitările profesorilor.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat că educația este un domeniu prioritar pentru viitorul României, iar adoptarea noilor legi ale educației în Parlament constituie cea mai bună dovadă în acest sens.
Șeful statului și reprezentanții sindicali au evidențiat că legislația rezultată din proiectul „România Educată” aduce o serie de îmbunătățiri semnificative și au agreat ca împreună să depună eforturile necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, care creează cadrul optim pentru dezvoltarea generațiilor de azi și de mâine. Toate aceste măsuri vor genera un sistem de învățământ modern, care garantează cadrelor didactice statutul pe care îl merită și care oferă tuturor elevilor condițiile optime pentru a-și atinge potențialul.
Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg
Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.
În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.
De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.
Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.
Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.
“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.
La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.
În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.
Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.