Connect with us

#RO2019EU

VIDEO&TEXT | O zi istorică pentru viitorul integrării europene a României. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlamentul European prioritățile primei președinții române a Consiliului UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și data nașterii marelui poet Mihai Eminescu – are în 2019 și o altă semnificație aparte în istoria recentă a României, cea a integrării europene. Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeană.ro.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Viorica Dăncilă, premierul României: 

Sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici. Țin să adresez mulțumiri partenerilor noștri din trio cu care am avut o coordonare foarte bună.

Prioritățile președinției române a Consiliului UE:

  • Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană.
  • În viziunea mea, exercitarea președinției rotative nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de mil. de cetățeni care așteaptă răspuns cu privire la casa în care trăiesc, Europa.
  • Contez pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare, având în vedere timpul scurt.
  • Viziunea este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare europeană: politică, economică și teritorială (reducerea decalajelor), socială ( importantă prin prisma celor 4 libertăți).
  • Accepțiunea este transpusă în manieră transversală care se desprind pe 4 piloni.
  • Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșterii economice, reducerea decalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Unul dintre obiectivele RO2019EU este de a avansa agenda legialativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și economică prin care putem stimula competitivitatea noastră la invel internațional.
  • Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est-Vest, Nord-Sud pentru operaționalizarea celor 4 libertăți de circulație.
  • Necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial și Uniunea Energetică.
  • Europa siguranței, al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism.
  • Europa, actor global, al treilea pilon. Trebuie să pornim de la angajamentele comune. Trebuie să ne orientăm atenția în vecinătate, ceea ce presupune extinderea UE. O atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest.
  • Europa valorilor comune, pilonul IV. Ne propunem să promovăm principiile și valorile care ne unesc. Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul, rasismul, discursul care incită la ură. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat.
  • Educația și cultura, cheia viitorului Europei. Este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice.
  • Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei UE, dar trebuie să tragem învățămintele.
  • Cred într-o Europă mai bună, mai europeană prin promovarea valorilor autentice europene. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile sale reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip:

– Săptămâna trecută am fost prezent la București pentru a vedea pregătirile extrem de bine făcute realizate în vederea evenimentelor viitoare. CE este la dispoziția dumneavoastă și este gata să vă sprijine permanent, având în vedere că Președinția română înseamnă și responsabilitate multă. Și noi contăm pe dvs. Sperăm să creați punți și să găsiți consens în Europa și acasă. Un front unit acasă va ajuta o Europă unită să meargă înainte. Valorile comune (stat de drept, libertatea) sunt valori pentru care a luptat România și acestea nu pot fi niciodată încălcate. Trebuie să ne asigurăm că în aceste 6 luni și după va fi așa. Va fi greu în următoarele 6 luni. Sunt 242 de propuneri înaintate de Comisie. Nu va fi mult timp. În 18 aprilie, Parlamentul se dizolvă și urmează alegeri. Piața unică digitală  – 7 propuneri din 30 încă așteaptă un acord ( simplicarea achizițiilor în mediul online).

– Dorim reguli corporatiste care să fie demne de sec XXI.

– Bugetul euroepan: dezbaterea trebuie să arate cetățenilor că sunt gata să își ia viitorul în propriile mâini. Tinerii speră într-un viitor mai bun, mai sigur, caută o Uniune cu adevătat unită. Trebuie să le arătăm că UE va face acest lucru.

Theodor Stolojan, (PNL, PPE): Președinții v-au transmis sprijinul pentru succesul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Avem dosare grele (migrația, mobilitatea în transporturi, peste 40 de rapaorte care privesc CFM). Soluțiile vor prefigura viitorul UE. Aveți mulți miniștri noi care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. Vă rog să le cereți să respecte recomandările celor de la Reprezentanța României la UE.

– Preșeședinții instituțiilor UE au arătat că susțin România să adere la Schengen, dar nu este suficient. Aveți obligația să vă întâlniți cu cancelarii Germaniei, Austriei, premierul Olandei pentru a-i convinge.

– Zona euro: V-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea.

Udo Bullmann, liderul grupului S&D: Coeziunea socială și regională sunt foarte importante. În ultima vreme s-a văzut cât de serioasă este situația la Londra. Piețele financiare, toate lucrurile importante, migrația sunt foarte importante. Vreau să arăt multă stimă pentru tine, salutând ajutorul acordat de România Italiei.

Există lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să combatem decisiv corupția. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: dacă în țara dvs. este vorba de oameni care au suferit pe nedrept trebuie clarificate, dar nu se justifică o amnistie și grațiere generale. Statul de drept este o realizare a societății europene care protejează oamenii și pune capăt arbitrarității.

Statul de drept nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi intereselor politice.

Helga Stevens, ECR: Este imporant să cooperăm. Pentru prima dată, după mulți ani, UE a început să discute chestiunea extinderii.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE: Țara dvs. preia președinția într-un moment critic.

Părerea mea este că nu sunteți departe de activarea articolului 7. Continuați să ignorați opiniile Comisiei. Sunt multe lucruri în UE care țin de subsidiaritate, dar nu statul de drept.

Guvernul României continuă să urmeze aceste practici proaste ca cele ale Ungariei și Poloniei.

Dacă se confirmă adoptarea amnistiei și grațierii, grupul meu nu va merge cu astfel de parteneri la alegerile europarlamentare ( trimitere la ALDE din România).

Ska Keller, liderul grupului Verzilor: Președinția este clipa în care țara este în lumina reflectoarelor. Și ce am descoperit? România a făcut un progres cosiderabil în ceea ce privește combaterea corupției în ultimii ani. Astăzi, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere libertăți civile. Guvernul intenționează să reducă dreptul la protest. Președinția trebuie să fie un bun exemplu. Mai aveți vreme pentru a deveni unul. Ne așteaptă Brexit, alegeri.

Trebuie să discutăm la summitul de la Sibiu probleme reale. Vă urăm succes.

Marian-Jean Marinescu, (PNL, PPE): Voi lucra cu Reprezentanța Permanentă a României la UE. Voi continua să apăr drepturile cetățenilor români. Nu susțin atacurile la adresa statului de drept. Nu sunt de acord cu un consens împotriva statului de drept. Nu fugiți de fondurile UE. Dacă veți face toate acestea, veți demonstra că sunteți de partea cetățenilor.

Ioan Mircea Pașcu, (PSD, S&D): Fiecare președinție trebuie să acționeze pe 3 linii: 1. să ducă mai departe ce a făcut președinția anterioară, 2. să își atingă obiectivele și să se încadreze în peisajul concret în care se înscrie UE în momentul respectiv.

Siegfried Mureșan, (PNL, PPE): Preluarea președinției este un moment istoric. Această aparține în primul rând poporului român. Vedem cum oamenii se apără în stradă și o fac cu drapelul UE în mână. Guvernul dvs. are responsabilitatea de a gestiona dosare importante. Aveți obligația de a respecta valorile europene, în primul rând. Asta așteaptă UE de la dvs.

Maria Grapini (S&D): Vreau să vă mulțumesc celor care ați acordat încredere președinției României. Este regretabil că acești colegi ai noștri operează cu informații false când noi ne străduim să eliminăm fake-news. Trebuie să vorbim la subiect, despre președinția română a Consiliului UE. 

Gabriela Zoană, (PSD, S&D): Astăzi, la 12 ani de la aderare la UE, România sărbătorește 2 aniversări importante: Ziua Culturii Nationale și 169 de ani de la ziua lui Mihai Eminescu, poetul nostru național tradus în peste 50 de limbi. Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlamentul European, când România își prezintă viziunea sa asupra președinției Consiliului UE, este o a treia sărbătoare, o sărbătoare care ne face cu adevărat să fim fii și fiice ale acestei mari familii europene. 

Claudia Țapardel (PSD, S&D): Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă un eveniment major pentru România. Țara mea va dovedi întregii UE valoarea și capacitatea sa administrativă, dar și rolul importat pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea construcției europene. România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele  divergente care de multe ori au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că în această perioadă plină de provocări să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru binele tuturor românilor. Dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper că anul 2019 să fie cel al unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un Spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip: Aștept să avem o cooperare fructuoasă între PE, Ce și Guvernul României pe durata președinției. 

Premierul Viorica Dăncilă: Mă aștepat la o abordare pozitivă a.î. cetățenii europeni care privesc către noi să vadă soluții. Nu am venit să dau socoteală pt. anumite lucruri. Am venit să găsim împreună soluții care să facă o UE puternică. Vreau să mulțumesc vicepreședintelui CE. Avem nevoie de sprijinul dvs. și sunt convisă că vom asigura stabilitate și consens. 

Miniștrii noi au experiență. Au asigurat președinția din umbră. Ne sprijinim pe secretariatului general al Consiliului UE. Am toată deschiderea să mă întâlnesc cu premierul Olandei și cancelarii Germaniei și Austriei. 

Trebuie să le arătăm tinerilor că disputa noastră nu este între grupuri politice, ci să luăm decizii în care să se regăsească. 

——————————————————————————————————————————————————

Intervenţia şefului executivului român va fi precedată de o întrevedere a delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

La ora 18:00 sunt prevăzute declaraţii comune de presă ale premierului român şi ale preşedintelui Parlamentului European.

Foto: European Parliament

Priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi prezentate de premierul Viorica Dăncilă, marţi seară, şi în cadrul reuniunii grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă şi înalţi oficiali europeni vor participa, de la ora 20:00 la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizată cu prilejul începerii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Alături de șefa executivului de la București se mai află Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending