Connect with us

#RO2019EU

VIDEO&TEXT | O zi istorică pentru viitorul integrării europene a României. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlamentul European prioritățile primei președinții române a Consiliului UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și data nașterii marelui poet Mihai Eminescu – are în 2019 și o altă semnificație aparte în istoria recentă a României, cea a integrării europene. Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeană.ro.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Viorica Dăncilă, premierul României: 

Sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici. Țin să adresez mulțumiri partenerilor noștri din trio cu care am avut o coordonare foarte bună.

Prioritățile președinției române a Consiliului UE:

  • Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană.
  • În viziunea mea, exercitarea președinției rotative nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de mil. de cetățeni care așteaptă răspuns cu privire la casa în care trăiesc, Europa.
  • Contez pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare, având în vedere timpul scurt.
  • Viziunea este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare europeană: politică, economică și teritorială (reducerea decalajelor), socială ( importantă prin prisma celor 4 libertăți).
  • Accepțiunea este transpusă în manieră transversală care se desprind pe 4 piloni.
  • Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșterii economice, reducerea decalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Unul dintre obiectivele RO2019EU este de a avansa agenda legialativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și economică prin care putem stimula competitivitatea noastră la invel internațional.
  • Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est-Vest, Nord-Sud pentru operaționalizarea celor 4 libertăți de circulație.
  • Necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial și Uniunea Energetică.
  • Europa siguranței, al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism.
  • Europa, actor global, al treilea pilon. Trebuie să pornim de la angajamentele comune. Trebuie să ne orientăm atenția în vecinătate, ceea ce presupune extinderea UE. O atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest.
  • Europa valorilor comune, pilonul IV. Ne propunem să promovăm principiile și valorile care ne unesc. Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul, rasismul, discursul care incită la ură. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat.
  • Educația și cultura, cheia viitorului Europei. Este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice.
  • Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei UE, dar trebuie să tragem învățămintele.
  • Cred într-o Europă mai bună, mai europeană prin promovarea valorilor autentice europene. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile sale reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip:

– Săptămâna trecută am fost prezent la București pentru a vedea pregătirile extrem de bine făcute realizate în vederea evenimentelor viitoare. CE este la dispoziția dumneavoastă și este gata să vă sprijine permanent, având în vedere că Președinția română înseamnă și responsabilitate multă. Și noi contăm pe dvs. Sperăm să creați punți și să găsiți consens în Europa și acasă. Un front unit acasă va ajuta o Europă unită să meargă înainte. Valorile comune (stat de drept, libertatea) sunt valori pentru care a luptat România și acestea nu pot fi niciodată încălcate. Trebuie să ne asigurăm că în aceste 6 luni și după va fi așa. Va fi greu în următoarele 6 luni. Sunt 242 de propuneri înaintate de Comisie. Nu va fi mult timp. În 18 aprilie, Parlamentul se dizolvă și urmează alegeri. Piața unică digitală  – 7 propuneri din 30 încă așteaptă un acord ( simplicarea achizițiilor în mediul online).

– Dorim reguli corporatiste care să fie demne de sec XXI.

– Bugetul euroepan: dezbaterea trebuie să arate cetățenilor că sunt gata să își ia viitorul în propriile mâini. Tinerii speră într-un viitor mai bun, mai sigur, caută o Uniune cu adevătat unită. Trebuie să le arătăm că UE va face acest lucru.

Theodor Stolojan, (PNL, PPE): Președinții v-au transmis sprijinul pentru succesul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Avem dosare grele (migrația, mobilitatea în transporturi, peste 40 de rapaorte care privesc CFM). Soluțiile vor prefigura viitorul UE. Aveți mulți miniștri noi care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. Vă rog să le cereți să respecte recomandările celor de la Reprezentanța României la UE.

– Preșeședinții instituțiilor UE au arătat că susțin România să adere la Schengen, dar nu este suficient. Aveți obligația să vă întâlniți cu cancelarii Germaniei, Austriei, premierul Olandei pentru a-i convinge.

– Zona euro: V-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea.

Udo Bullmann, liderul grupului S&D: Coeziunea socială și regională sunt foarte importante. În ultima vreme s-a văzut cât de serioasă este situația la Londra. Piețele financiare, toate lucrurile importante, migrația sunt foarte importante. Vreau să arăt multă stimă pentru tine, salutând ajutorul acordat de România Italiei.

Există lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să combatem decisiv corupția. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: dacă în țara dvs. este vorba de oameni care au suferit pe nedrept trebuie clarificate, dar nu se justifică o amnistie și grațiere generale. Statul de drept este o realizare a societății europene care protejează oamenii și pune capăt arbitrarității.

Statul de drept nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi intereselor politice.

Helga Stevens, ECR: Este imporant să cooperăm. Pentru prima dată, după mulți ani, UE a început să discute chestiunea extinderii.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE: Țara dvs. preia președinția într-un moment critic.

Părerea mea este că nu sunteți departe de activarea articolului 7. Continuați să ignorați opiniile Comisiei. Sunt multe lucruri în UE care țin de subsidiaritate, dar nu statul de drept.

Guvernul României continuă să urmeze aceste practici proaste ca cele ale Ungariei și Poloniei.

Dacă se confirmă adoptarea amnistiei și grațierii, grupul meu nu va merge cu astfel de parteneri la alegerile europarlamentare ( trimitere la ALDE din România).

Ska Keller, liderul grupului Verzilor: Președinția este clipa în care țara este în lumina reflectoarelor. Și ce am descoperit? România a făcut un progres cosiderabil în ceea ce privește combaterea corupției în ultimii ani. Astăzi, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere libertăți civile. Guvernul intenționează să reducă dreptul la protest. Președinția trebuie să fie un bun exemplu. Mai aveți vreme pentru a deveni unul. Ne așteaptă Brexit, alegeri.

Trebuie să discutăm la summitul de la Sibiu probleme reale. Vă urăm succes.

Marian-Jean Marinescu, (PNL, PPE): Voi lucra cu Reprezentanța Permanentă a României la UE. Voi continua să apăr drepturile cetățenilor români. Nu susțin atacurile la adresa statului de drept. Nu sunt de acord cu un consens împotriva statului de drept. Nu fugiți de fondurile UE. Dacă veți face toate acestea, veți demonstra că sunteți de partea cetățenilor.

Ioan Mircea Pașcu, (PSD, S&D): Fiecare președinție trebuie să acționeze pe 3 linii: 1. să ducă mai departe ce a făcut președinția anterioară, 2. să își atingă obiectivele și să se încadreze în peisajul concret în care se înscrie UE în momentul respectiv.

Siegfried Mureșan, (PNL, PPE): Preluarea președinției este un moment istoric. Această aparține în primul rând poporului român. Vedem cum oamenii se apără în stradă și o fac cu drapelul UE în mână. Guvernul dvs. are responsabilitatea de a gestiona dosare importante. Aveți obligația de a respecta valorile europene, în primul rând. Asta așteaptă UE de la dvs.

Maria Grapini (S&D): Vreau să vă mulțumesc celor care ați acordat încredere președinției României. Este regretabil că acești colegi ai noștri operează cu informații false când noi ne străduim să eliminăm fake-news. Trebuie să vorbim la subiect, despre președinția română a Consiliului UE. 

Gabriela Zoană, (PSD, S&D): Astăzi, la 12 ani de la aderare la UE, România sărbătorește 2 aniversări importante: Ziua Culturii Nationale și 169 de ani de la ziua lui Mihai Eminescu, poetul nostru național tradus în peste 50 de limbi. Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlamentul European, când România își prezintă viziunea sa asupra președinției Consiliului UE, este o a treia sărbătoare, o sărbătoare care ne face cu adevărat să fim fii și fiice ale acestei mari familii europene. 

Claudia Țapardel (PSD, S&D): Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă un eveniment major pentru România. Țara mea va dovedi întregii UE valoarea și capacitatea sa administrativă, dar și rolul importat pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea construcției europene. România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele  divergente care de multe ori au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că în această perioadă plină de provocări să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru binele tuturor românilor. Dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper că anul 2019 să fie cel al unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un Spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip: Aștept să avem o cooperare fructuoasă între PE, Ce și Guvernul României pe durata președinției. 

Premierul Viorica Dăncilă: Mă aștepat la o abordare pozitivă a.î. cetățenii europeni care privesc către noi să vadă soluții. Nu am venit să dau socoteală pt. anumite lucruri. Am venit să găsim împreună soluții care să facă o UE puternică. Vreau să mulțumesc vicepreședintelui CE. Avem nevoie de sprijinul dvs. și sunt convisă că vom asigura stabilitate și consens. 

Miniștrii noi au experiență. Au asigurat președinția din umbră. Ne sprijinim pe secretariatului general al Consiliului UE. Am toată deschiderea să mă întâlnesc cu premierul Olandei și cancelarii Germaniei și Austriei. 

Trebuie să le arătăm tinerilor că disputa noastră nu este între grupuri politice, ci să luăm decizii în care să se regăsească. 

——————————————————————————————————————————————————

Intervenţia şefului executivului român va fi precedată de o întrevedere a delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

La ora 18:00 sunt prevăzute declaraţii comune de presă ale premierului român şi ale preşedintelui Parlamentului European.

Foto: European Parliament

Priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi prezentate de premierul Viorica Dăncilă, marţi seară, şi în cadrul reuniunii grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă şi înalţi oficiali europeni vor participa, de la ora 20:00 la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizată cu prilejul începerii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Alături de șefa executivului de la București se mai află Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, definește principiile și prioritățile pentru viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Consiliul a adoptat ieri, 25 iunie, concluzii privind viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice. În aceste concluzii sunt identificate prioritățile și principiile care vor sta la baza elaborării politicilor viitoare menite să asigure tranziția energetică spre un sistem energetic accesibil din punct de vedere financiar, sigur, competitiv, securizat și durabil, se arată în comunicat.


Concluziile asupra cărora am convenit astăzi oferă o viziune asupra politicii energetice în UE până în 2030 și ulterior. Am subliniat îndeosebi faptul că este important să ne concentrăm eforturile și să sporim investițiile în domeniul infrastructurilor, al tehnologiilor inovatoare, al interconectării sectoarelor și al integrării sectoriale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că cetățenii și întreprinderile se află în centrul procesului de tranziție energetică garantând acceptarea socială și competitivitatea internațională. Acum este rândul Comisiei să avanseze în această direcție în momentul elaborării de noi propuneri în domeniul energiei.”

Ministrul Energiei, Anton Anton


În cadrul pregătirilor pentru următoarea legislatură, Consiliul, în concluziile sale, invită Comisia să țină seama de principiile evidențiate în text atunci când prezintă noi propuneri legislative. De asemenea, în textul concluziilor i se solicită Comisiei să efectueze o analiză a tehnologiilor de interconectare a sectoarelor și de integrare sectorială și să reflecte eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei și al climei în contextul unei eventuale revizuiri viitoare a normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Concluziile se înscriu în contextul pachetului legislativ finalizat de curând „Energie curată pentru toți europenii” și al comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți”, care stabilește o viziune strategică pentru viitoarea politică a UE în domeniul climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending