Connect with us

#RO2019EU

VIDEO&TEXT | O zi istorică pentru viitorul integrării europene a României. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlamentul European prioritățile primei președinții române a Consiliului UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și data nașterii marelui poet Mihai Eminescu – are în 2019 și o altă semnificație aparte în istoria recentă a României, cea a integrării europene. Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeană.ro.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Viorica Dăncilă, premierul României: 

Sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici. Țin să adresez mulțumiri partenerilor noștri din trio cu care am avut o coordonare foarte bună.

Prioritățile președinției române a Consiliului UE:

  • Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană.
  • În viziunea mea, exercitarea președinției rotative nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de mil. de cetățeni care așteaptă răspuns cu privire la casa în care trăiesc, Europa.
  • Contez pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare, având în vedere timpul scurt.
  • Viziunea este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare europeană: politică, economică și teritorială (reducerea decalajelor), socială ( importantă prin prisma celor 4 libertăți).
  • Accepțiunea este transpusă în manieră transversală care se desprind pe 4 piloni.
  • Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșterii economice, reducerea decalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Unul dintre obiectivele RO2019EU este de a avansa agenda legialativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și economică prin care putem stimula competitivitatea noastră la invel internațional.
  • Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est-Vest, Nord-Sud pentru operaționalizarea celor 4 libertăți de circulație.
  • Necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial și Uniunea Energetică.
  • Europa siguranței, al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism.
  • Europa, actor global, al treilea pilon. Trebuie să pornim de la angajamentele comune. Trebuie să ne orientăm atenția în vecinătate, ceea ce presupune extinderea UE. O atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest.
  • Europa valorilor comune, pilonul IV. Ne propunem să promovăm principiile și valorile care ne unesc. Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul, rasismul, discursul care incită la ură. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat.
  • Educația și cultura, cheia viitorului Europei. Este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice.
  • Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei UE, dar trebuie să tragem învățămintele.
  • Cred într-o Europă mai bună, mai europeană prin promovarea valorilor autentice europene. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile sale reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip:

– Săptămâna trecută am fost prezent la București pentru a vedea pregătirile extrem de bine făcute realizate în vederea evenimentelor viitoare. CE este la dispoziția dumneavoastă și este gata să vă sprijine permanent, având în vedere că Președinția română înseamnă și responsabilitate multă. Și noi contăm pe dvs. Sperăm să creați punți și să găsiți consens în Europa și acasă. Un front unit acasă va ajuta o Europă unită să meargă înainte. Valorile comune (stat de drept, libertatea) sunt valori pentru care a luptat România și acestea nu pot fi niciodată încălcate. Trebuie să ne asigurăm că în aceste 6 luni și după va fi așa. Va fi greu în următoarele 6 luni. Sunt 242 de propuneri înaintate de Comisie. Nu va fi mult timp. În 18 aprilie, Parlamentul se dizolvă și urmează alegeri. Piața unică digitală  – 7 propuneri din 30 încă așteaptă un acord ( simplicarea achizițiilor în mediul online).

– Dorim reguli corporatiste care să fie demne de sec XXI.

– Bugetul euroepan: dezbaterea trebuie să arate cetățenilor că sunt gata să își ia viitorul în propriile mâini. Tinerii speră într-un viitor mai bun, mai sigur, caută o Uniune cu adevătat unită. Trebuie să le arătăm că UE va face acest lucru.

Theodor Stolojan, (PNL, PPE): Președinții v-au transmis sprijinul pentru succesul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Avem dosare grele (migrația, mobilitatea în transporturi, peste 40 de rapaorte care privesc CFM). Soluțiile vor prefigura viitorul UE. Aveți mulți miniștri noi care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. Vă rog să le cereți să respecte recomandările celor de la Reprezentanța României la UE.

– Preșeședinții instituțiilor UE au arătat că susțin România să adere la Schengen, dar nu este suficient. Aveți obligația să vă întâlniți cu cancelarii Germaniei, Austriei, premierul Olandei pentru a-i convinge.

– Zona euro: V-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea.

Udo Bullmann, liderul grupului S&D: Coeziunea socială și regională sunt foarte importante. În ultima vreme s-a văzut cât de serioasă este situația la Londra. Piețele financiare, toate lucrurile importante, migrația sunt foarte importante. Vreau să arăt multă stimă pentru tine, salutând ajutorul acordat de România Italiei.

Există lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să combatem decisiv corupția. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: dacă în țara dvs. este vorba de oameni care au suferit pe nedrept trebuie clarificate, dar nu se justifică o amnistie și grațiere generale. Statul de drept este o realizare a societății europene care protejează oamenii și pune capăt arbitrarității.

Statul de drept nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi intereselor politice.

Helga Stevens, ECR: Este imporant să cooperăm. Pentru prima dată, după mulți ani, UE a început să discute chestiunea extinderii.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE: Țara dvs. preia președinția într-un moment critic.

Părerea mea este că nu sunteți departe de activarea articolului 7. Continuați să ignorați opiniile Comisiei. Sunt multe lucruri în UE care țin de subsidiaritate, dar nu statul de drept.

Guvernul României continuă să urmeze aceste practici proaste ca cele ale Ungariei și Poloniei.

Dacă se confirmă adoptarea amnistiei și grațierii, grupul meu nu va merge cu astfel de parteneri la alegerile europarlamentare ( trimitere la ALDE din România).

Ska Keller, liderul grupului Verzilor: Președinția este clipa în care țara este în lumina reflectoarelor. Și ce am descoperit? România a făcut un progres cosiderabil în ceea ce privește combaterea corupției în ultimii ani. Astăzi, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere libertăți civile. Guvernul intenționează să reducă dreptul la protest. Președinția trebuie să fie un bun exemplu. Mai aveți vreme pentru a deveni unul. Ne așteaptă Brexit, alegeri.

Trebuie să discutăm la summitul de la Sibiu probleme reale. Vă urăm succes.

Marian-Jean Marinescu, (PNL, PPE): Voi lucra cu Reprezentanța Permanentă a României la UE. Voi continua să apăr drepturile cetățenilor români. Nu susțin atacurile la adresa statului de drept. Nu sunt de acord cu un consens împotriva statului de drept. Nu fugiți de fondurile UE. Dacă veți face toate acestea, veți demonstra că sunteți de partea cetățenilor.

Ioan Mircea Pașcu, (PSD, S&D): Fiecare președinție trebuie să acționeze pe 3 linii: 1. să ducă mai departe ce a făcut președinția anterioară, 2. să își atingă obiectivele și să se încadreze în peisajul concret în care se înscrie UE în momentul respectiv.

Siegfried Mureșan, (PNL, PPE): Preluarea președinției este un moment istoric. Această aparține în primul rând poporului român. Vedem cum oamenii se apără în stradă și o fac cu drapelul UE în mână. Guvernul dvs. are responsabilitatea de a gestiona dosare importante. Aveți obligația de a respecta valorile europene, în primul rând. Asta așteaptă UE de la dvs.

Maria Grapini (S&D): Vreau să vă mulțumesc celor care ați acordat încredere președinției României. Este regretabil că acești colegi ai noștri operează cu informații false când noi ne străduim să eliminăm fake-news. Trebuie să vorbim la subiect, despre președinția română a Consiliului UE. 

Gabriela Zoană, (PSD, S&D): Astăzi, la 12 ani de la aderare la UE, România sărbătorește 2 aniversări importante: Ziua Culturii Nationale și 169 de ani de la ziua lui Mihai Eminescu, poetul nostru național tradus în peste 50 de limbi. Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlamentul European, când România își prezintă viziunea sa asupra președinției Consiliului UE, este o a treia sărbătoare, o sărbătoare care ne face cu adevărat să fim fii și fiice ale acestei mari familii europene. 

Claudia Țapardel (PSD, S&D): Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă un eveniment major pentru România. Țara mea va dovedi întregii UE valoarea și capacitatea sa administrativă, dar și rolul importat pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea construcției europene. România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele  divergente care de multe ori au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că în această perioadă plină de provocări să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru binele tuturor românilor. Dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper că anul 2019 să fie cel al unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un Spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip: Aștept să avem o cooperare fructuoasă între PE, Ce și Guvernul României pe durata președinției. 

Premierul Viorica Dăncilă: Mă aștepat la o abordare pozitivă a.î. cetățenii europeni care privesc către noi să vadă soluții. Nu am venit să dau socoteală pt. anumite lucruri. Am venit să găsim împreună soluții care să facă o UE puternică. Vreau să mulțumesc vicepreședintelui CE. Avem nevoie de sprijinul dvs. și sunt convisă că vom asigura stabilitate și consens. 

Miniștrii noi au experiență. Au asigurat președinția din umbră. Ne sprijinim pe secretariatului general al Consiliului UE. Am toată deschiderea să mă întâlnesc cu premierul Olandei și cancelarii Germaniei și Austriei. 

Trebuie să le arătăm tinerilor că disputa noastră nu este între grupuri politice, ci să luăm decizii în care să se regăsească. 

——————————————————————————————————————————————————

Intervenţia şefului executivului român va fi precedată de o întrevedere a delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

La ora 18:00 sunt prevăzute declaraţii comune de presă ale premierului român şi ale preşedintelui Parlamentului European.

Foto: European Parliament

Priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi prezentate de premierul Viorica Dăncilă, marţi seară, şi în cadrul reuniunii grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă şi înalţi oficiali europeni vor participa, de la ora 20:00 la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizată cu prilejul începerii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Alături de șefa executivului de la București se mai află Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, mesaj pentru Republica Macedonia de Nord: Aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi

Published

on

Foto: Ministrul Afaceri Europene, Goerge Ciamba Twitter

Viziunea Preşedinţiei române la Consiliul UE asupra proiectului european, structurată în jurul ideii de coeziune, a fost prezentată vineri de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la Conferinţa de Securitate de la München.

În marja conferinţei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a avut mai multe întâlniri bilaterale. Ministrul delegat George Ciamba a avut o întrevedere și cu Ministrul Afacerilor Externe din Republica Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov, căruia i-a transmis în primul rând felicitări pentru acordul istoric recent încheiat, dar și faptul că va avea parte de susținerea completă a României, pentru ca Republica Macedonia de Nord să fie cea care va extinde Uniunea Europeană.


,,Aștept cu nerăbdare următorii pași la nivelul UE, aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi a agendei”

George Ciamba, Ministrul Afacerilor Europene


Context:

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2019) reprezintă unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. De la prima sa ediţie – în 1963, ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” – Conferinţa s-a constituit ca un reper important al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euroatlantic. 

Citiți și:

#RO2019EU: Ministrul George Ciamba a evidențiat la Conferinţa de Securitate de la München rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea UE și a parteneriatului transatlantic

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending