Connect with us

#RO2019EU

VIDEO&TEXT | O zi istorică pentru viitorul integrării europene a României. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlamentul European prioritățile primei președinții române a Consiliului UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și data nașterii marelui poet Mihai Eminescu – are în 2019 și o altă semnificație aparte în istoria recentă a României, cea a integrării europene. Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeană.ro.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Viorica Dăncilă, premierul României: 

Sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici. Țin să adresez mulțumiri partenerilor noștri din trio cu care am avut o coordonare foarte bună.

Prioritățile președinției române a Consiliului UE:

  • Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană.
  • În viziunea mea, exercitarea președinției rotative nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de mil. de cetățeni care așteaptă răspuns cu privire la casa în care trăiesc, Europa.
  • Contez pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare, având în vedere timpul scurt.
  • Viziunea este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare europeană: politică, economică și teritorială (reducerea decalajelor), socială ( importantă prin prisma celor 4 libertăți).
  • Accepțiunea este transpusă în manieră transversală care se desprind pe 4 piloni.
  • Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșterii economice, reducerea decalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Unul dintre obiectivele RO2019EU este de a avansa agenda legialativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și economică prin care putem stimula competitivitatea noastră la invel internațional.
  • Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est-Vest, Nord-Sud pentru operaționalizarea celor 4 libertăți de circulație.
  • Necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial și Uniunea Energetică.
  • Europa siguranței, al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism.
  • Europa, actor global, al treilea pilon. Trebuie să pornim de la angajamentele comune. Trebuie să ne orientăm atenția în vecinătate, ceea ce presupune extinderea UE. O atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest.
  • Europa valorilor comune, pilonul IV. Ne propunem să promovăm principiile și valorile care ne unesc. Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul, rasismul, discursul care incită la ură. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat.
  • Educația și cultura, cheia viitorului Europei. Este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice.
  • Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei UE, dar trebuie să tragem învățămintele.
  • Cred într-o Europă mai bună, mai europeană prin promovarea valorilor autentice europene. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile sale reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip:

– Săptămâna trecută am fost prezent la București pentru a vedea pregătirile extrem de bine făcute realizate în vederea evenimentelor viitoare. CE este la dispoziția dumneavoastă și este gata să vă sprijine permanent, având în vedere că Președinția română înseamnă și responsabilitate multă. Și noi contăm pe dvs. Sperăm să creați punți și să găsiți consens în Europa și acasă. Un front unit acasă va ajuta o Europă unită să meargă înainte. Valorile comune (stat de drept, libertatea) sunt valori pentru care a luptat România și acestea nu pot fi niciodată încălcate. Trebuie să ne asigurăm că în aceste 6 luni și după va fi așa. Va fi greu în următoarele 6 luni. Sunt 242 de propuneri înaintate de Comisie. Nu va fi mult timp. În 18 aprilie, Parlamentul se dizolvă și urmează alegeri. Piața unică digitală  – 7 propuneri din 30 încă așteaptă un acord ( simplicarea achizițiilor în mediul online).

– Dorim reguli corporatiste care să fie demne de sec XXI.

– Bugetul euroepan: dezbaterea trebuie să arate cetățenilor că sunt gata să își ia viitorul în propriile mâini. Tinerii speră într-un viitor mai bun, mai sigur, caută o Uniune cu adevătat unită. Trebuie să le arătăm că UE va face acest lucru.

Theodor Stolojan, (PNL, PPE): Președinții v-au transmis sprijinul pentru succesul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Avem dosare grele (migrația, mobilitatea în transporturi, peste 40 de rapaorte care privesc CFM). Soluțiile vor prefigura viitorul UE. Aveți mulți miniștri noi care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. Vă rog să le cereți să respecte recomandările celor de la Reprezentanța României la UE.

– Preșeședinții instituțiilor UE au arătat că susțin România să adere la Schengen, dar nu este suficient. Aveți obligația să vă întâlniți cu cancelarii Germaniei, Austriei, premierul Olandei pentru a-i convinge.

– Zona euro: V-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea.

Udo Bullmann, liderul grupului S&D: Coeziunea socială și regională sunt foarte importante. În ultima vreme s-a văzut cât de serioasă este situația la Londra. Piețele financiare, toate lucrurile importante, migrația sunt foarte importante. Vreau să arăt multă stimă pentru tine, salutând ajutorul acordat de România Italiei.

Există lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să combatem decisiv corupția. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: dacă în țara dvs. este vorba de oameni care au suferit pe nedrept trebuie clarificate, dar nu se justifică o amnistie și grațiere generale. Statul de drept este o realizare a societății europene care protejează oamenii și pune capăt arbitrarității.

Statul de drept nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi intereselor politice.

Helga Stevens, ECR: Este imporant să cooperăm. Pentru prima dată, după mulți ani, UE a început să discute chestiunea extinderii.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE: Țara dvs. preia președinția într-un moment critic.

Părerea mea este că nu sunteți departe de activarea articolului 7. Continuați să ignorați opiniile Comisiei. Sunt multe lucruri în UE care țin de subsidiaritate, dar nu statul de drept.

Guvernul României continuă să urmeze aceste practici proaste ca cele ale Ungariei și Poloniei.

Dacă se confirmă adoptarea amnistiei și grațierii, grupul meu nu va merge cu astfel de parteneri la alegerile europarlamentare ( trimitere la ALDE din România).

Ska Keller, liderul grupului Verzilor: Președinția este clipa în care țara este în lumina reflectoarelor. Și ce am descoperit? România a făcut un progres cosiderabil în ceea ce privește combaterea corupției în ultimii ani. Astăzi, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere libertăți civile. Guvernul intenționează să reducă dreptul la protest. Președinția trebuie să fie un bun exemplu. Mai aveți vreme pentru a deveni unul. Ne așteaptă Brexit, alegeri.

Trebuie să discutăm la summitul de la Sibiu probleme reale. Vă urăm succes.

Marian-Jean Marinescu, (PNL, PPE): Voi lucra cu Reprezentanța Permanentă a României la UE. Voi continua să apăr drepturile cetățenilor români. Nu susțin atacurile la adresa statului de drept. Nu sunt de acord cu un consens împotriva statului de drept. Nu fugiți de fondurile UE. Dacă veți face toate acestea, veți demonstra că sunteți de partea cetățenilor.

Ioan Mircea Pașcu, (PSD, S&D): Fiecare președinție trebuie să acționeze pe 3 linii: 1. să ducă mai departe ce a făcut președinția anterioară, 2. să își atingă obiectivele și să se încadreze în peisajul concret în care se înscrie UE în momentul respectiv.

Siegfried Mureșan, (PNL, PPE): Preluarea președinției este un moment istoric. Această aparține în primul rând poporului român. Vedem cum oamenii se apără în stradă și o fac cu drapelul UE în mână. Guvernul dvs. are responsabilitatea de a gestiona dosare importante. Aveți obligația de a respecta valorile europene, în primul rând. Asta așteaptă UE de la dvs.

Maria Grapini (S&D): Vreau să vă mulțumesc celor care ați acordat încredere președinției României. Este regretabil că acești colegi ai noștri operează cu informații false când noi ne străduim să eliminăm fake-news. Trebuie să vorbim la subiect, despre președinția română a Consiliului UE. 

Gabriela Zoană, (PSD, S&D): Astăzi, la 12 ani de la aderare la UE, România sărbătorește 2 aniversări importante: Ziua Culturii Nationale și 169 de ani de la ziua lui Mihai Eminescu, poetul nostru național tradus în peste 50 de limbi. Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlamentul European, când România își prezintă viziunea sa asupra președinției Consiliului UE, este o a treia sărbătoare, o sărbătoare care ne face cu adevărat să fim fii și fiice ale acestei mari familii europene. 

Claudia Țapardel (PSD, S&D): Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă un eveniment major pentru România. Țara mea va dovedi întregii UE valoarea și capacitatea sa administrativă, dar și rolul importat pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea construcției europene. România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele  divergente care de multe ori au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că în această perioadă plină de provocări să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru binele tuturor românilor. Dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper că anul 2019 să fie cel al unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un Spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip: Aștept să avem o cooperare fructuoasă între PE, Ce și Guvernul României pe durata președinției. 

Premierul Viorica Dăncilă: Mă aștepat la o abordare pozitivă a.î. cetățenii europeni care privesc către noi să vadă soluții. Nu am venit să dau socoteală pt. anumite lucruri. Am venit să găsim împreună soluții care să facă o UE puternică. Vreau să mulțumesc vicepreședintelui CE. Avem nevoie de sprijinul dvs. și sunt convisă că vom asigura stabilitate și consens. 

Miniștrii noi au experiență. Au asigurat președinția din umbră. Ne sprijinim pe secretariatului general al Consiliului UE. Am toată deschiderea să mă întâlnesc cu premierul Olandei și cancelarii Germaniei și Austriei. 

Trebuie să le arătăm tinerilor că disputa noastră nu este între grupuri politice, ci să luăm decizii în care să se regăsească. 

——————————————————————————————————————————————————

Intervenţia şefului executivului român va fi precedată de o întrevedere a delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

La ora 18:00 sunt prevăzute declaraţii comune de presă ale premierului român şi ale preşedintelui Parlamentului European.

Foto: European Parliament

Priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi prezentate de premierul Viorica Dăncilă, marţi seară, şi în cadrul reuniunii grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă şi înalţi oficiali europeni vor participa, de la ora 20:00 la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizată cu prilejul începerii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Alături de șefa executivului de la București se mai află Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending