Connect with us

#RO2019EU

VIDEO&TEXT | O zi istorică pentru viitorul integrării europene a României. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlamentul European prioritățile primei președinții române a Consiliului UE

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și data nașterii marelui poet Mihai Eminescu – are în 2019 și o altă semnificație aparte în istoria recentă a României, cea a integrării europene. Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeană.ro.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Viorica Dăncilă, premierul României: 

Sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici. Țin să adresez mulțumiri partenerilor noștri din trio cu care am avut o coordonare foarte bună.

Prioritățile președinției române a Consiliului UE:

  • Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană.
  • În viziunea mea, exercitarea președinției rotative nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de mil. de cetățeni care așteaptă răspuns cu privire la casa în care trăiesc, Europa.
  • Contez pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare, având în vedere timpul scurt.
  • Viziunea este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare europeană: politică, economică și teritorială (reducerea decalajelor), socială ( importantă prin prisma celor 4 libertăți).
  • Accepțiunea este transpusă în manieră transversală care se desprind pe 4 piloni.
  • Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșterii economice, reducerea decalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Unul dintre obiectivele RO2019EU este de a avansa agenda legialativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și economică prin care putem stimula competitivitatea noastră la invel internațional.
  • Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est-Vest, Nord-Sud pentru operaționalizarea celor 4 libertăți de circulație.
  • Necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial și Uniunea Energetică.
  • Europa siguranței, al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism.
  • Europa, actor global, al treilea pilon. Trebuie să pornim de la angajamentele comune. Trebuie să ne orientăm atenția în vecinătate, ceea ce presupune extinderea UE. O atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest.
  • Europa valorilor comune, pilonul IV. Ne propunem să promovăm principiile și valorile care ne unesc. Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul, rasismul, discursul care incită la ură. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat.
  • Educația și cultura, cheia viitorului Europei. Este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice.
  • Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei UE, dar trebuie să tragem învățămintele.
  • Cred într-o Europă mai bună, mai europeană prin promovarea valorilor autentice europene. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile sale reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip:

– Săptămâna trecută am fost prezent la București pentru a vedea pregătirile extrem de bine făcute realizate în vederea evenimentelor viitoare. CE este la dispoziția dumneavoastă și este gata să vă sprijine permanent, având în vedere că Președinția română înseamnă și responsabilitate multă. Și noi contăm pe dvs. Sperăm să creați punți și să găsiți consens în Europa și acasă. Un front unit acasă va ajuta o Europă unită să meargă înainte. Valorile comune (stat de drept, libertatea) sunt valori pentru care a luptat România și acestea nu pot fi niciodată încălcate. Trebuie să ne asigurăm că în aceste 6 luni și după va fi așa. Va fi greu în următoarele 6 luni. Sunt 242 de propuneri înaintate de Comisie. Nu va fi mult timp. În 18 aprilie, Parlamentul se dizolvă și urmează alegeri. Piața unică digitală  – 7 propuneri din 30 încă așteaptă un acord ( simplicarea achizițiilor în mediul online).

– Dorim reguli corporatiste care să fie demne de sec XXI.

– Bugetul euroepan: dezbaterea trebuie să arate cetățenilor că sunt gata să își ia viitorul în propriile mâini. Tinerii speră într-un viitor mai bun, mai sigur, caută o Uniune cu adevătat unită. Trebuie să le arătăm că UE va face acest lucru.

Theodor Stolojan, (PNL, PPE): Președinții v-au transmis sprijinul pentru succesul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Avem dosare grele (migrația, mobilitatea în transporturi, peste 40 de rapaorte care privesc CFM). Soluțiile vor prefigura viitorul UE. Aveți mulți miniștri noi care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. Vă rog să le cereți să respecte recomandările celor de la Reprezentanța României la UE.

– Preșeședinții instituțiilor UE au arătat că susțin România să adere la Schengen, dar nu este suficient. Aveți obligația să vă întâlniți cu cancelarii Germaniei, Austriei, premierul Olandei pentru a-i convinge.

– Zona euro: V-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea.

Udo Bullmann, liderul grupului S&D: Coeziunea socială și regională sunt foarte importante. În ultima vreme s-a văzut cât de serioasă este situația la Londra. Piețele financiare, toate lucrurile importante, migrația sunt foarte importante. Vreau să arăt multă stimă pentru tine, salutând ajutorul acordat de România Italiei.

Există lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să combatem decisiv corupția. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: dacă în țara dvs. este vorba de oameni care au suferit pe nedrept trebuie clarificate, dar nu se justifică o amnistie și grațiere generale. Statul de drept este o realizare a societății europene care protejează oamenii și pune capăt arbitrarității.

Statul de drept nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi intereselor politice.

Helga Stevens, ECR: Este imporant să cooperăm. Pentru prima dată, după mulți ani, UE a început să discute chestiunea extinderii.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE: Țara dvs. preia președinția într-un moment critic.

Părerea mea este că nu sunteți departe de activarea articolului 7. Continuați să ignorați opiniile Comisiei. Sunt multe lucruri în UE care țin de subsidiaritate, dar nu statul de drept.

Guvernul României continuă să urmeze aceste practici proaste ca cele ale Ungariei și Poloniei.

Dacă se confirmă adoptarea amnistiei și grațierii, grupul meu nu va merge cu astfel de parteneri la alegerile europarlamentare ( trimitere la ALDE din România).

Ska Keller, liderul grupului Verzilor: Președinția este clipa în care țara este în lumina reflectoarelor. Și ce am descoperit? România a făcut un progres cosiderabil în ceea ce privește combaterea corupției în ultimii ani. Astăzi, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere libertăți civile. Guvernul intenționează să reducă dreptul la protest. Președinția trebuie să fie un bun exemplu. Mai aveți vreme pentru a deveni unul. Ne așteaptă Brexit, alegeri.

Trebuie să discutăm la summitul de la Sibiu probleme reale. Vă urăm succes.

Marian-Jean Marinescu, (PNL, PPE): Voi lucra cu Reprezentanța Permanentă a României la UE. Voi continua să apăr drepturile cetățenilor români. Nu susțin atacurile la adresa statului de drept. Nu sunt de acord cu un consens împotriva statului de drept. Nu fugiți de fondurile UE. Dacă veți face toate acestea, veți demonstra că sunteți de partea cetățenilor.

Ioan Mircea Pașcu, (PSD, S&D): Fiecare președinție trebuie să acționeze pe 3 linii: 1. să ducă mai departe ce a făcut președinția anterioară, 2. să își atingă obiectivele și să se încadreze în peisajul concret în care se înscrie UE în momentul respectiv.

Siegfried Mureșan, (PNL, PPE): Preluarea președinției este un moment istoric. Această aparține în primul rând poporului român. Vedem cum oamenii se apără în stradă și o fac cu drapelul UE în mână. Guvernul dvs. are responsabilitatea de a gestiona dosare importante. Aveți obligația de a respecta valorile europene, în primul rând. Asta așteaptă UE de la dvs.

Maria Grapini (S&D): Vreau să vă mulțumesc celor care ați acordat încredere președinției României. Este regretabil că acești colegi ai noștri operează cu informații false când noi ne străduim să eliminăm fake-news. Trebuie să vorbim la subiect, despre președinția română a Consiliului UE. 

Gabriela Zoană, (PSD, S&D): Astăzi, la 12 ani de la aderare la UE, România sărbătorește 2 aniversări importante: Ziua Culturii Nationale și 169 de ani de la ziua lui Mihai Eminescu, poetul nostru național tradus în peste 50 de limbi. Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlamentul European, când România își prezintă viziunea sa asupra președinției Consiliului UE, este o a treia sărbătoare, o sărbătoare care ne face cu adevărat să fim fii și fiice ale acestei mari familii europene. 

Claudia Țapardel (PSD, S&D): Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă un eveniment major pentru România. Țara mea va dovedi întregii UE valoarea și capacitatea sa administrativă, dar și rolul importat pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea construcției europene. România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele  divergente care de multe ori au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că în această perioadă plină de provocări să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru binele tuturor românilor. Dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper că anul 2019 să fie cel al unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un Spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip: Aștept să avem o cooperare fructuoasă între PE, Ce și Guvernul României pe durata președinției. 

Premierul Viorica Dăncilă: Mă aștepat la o abordare pozitivă a.î. cetățenii europeni care privesc către noi să vadă soluții. Nu am venit să dau socoteală pt. anumite lucruri. Am venit să găsim împreună soluții care să facă o UE puternică. Vreau să mulțumesc vicepreședintelui CE. Avem nevoie de sprijinul dvs. și sunt convisă că vom asigura stabilitate și consens. 

Miniștrii noi au experiență. Au asigurat președinția din umbră. Ne sprijinim pe secretariatului general al Consiliului UE. Am toată deschiderea să mă întâlnesc cu premierul Olandei și cancelarii Germaniei și Austriei. 

Trebuie să le arătăm tinerilor că disputa noastră nu este între grupuri politice, ci să luăm decizii în care să se regăsească. 

——————————————————————————————————————————————————

Intervenţia şefului executivului român va fi precedată de o întrevedere a delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

La ora 18:00 sunt prevăzute declaraţii comune de presă ale premierului român şi ale preşedintelui Parlamentului European.

Foto: European Parliament

Priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi prezentate de premierul Viorica Dăncilă, marţi seară, şi în cadrul reuniunii grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă şi înalţi oficiali europeni vor participa, de la ora 20:00 la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizată cu prilejul începerii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Alături de șefa executivului de la București se mai află Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

VIDEO Principalele rezultate ale mandatului președinției române a Consiliului UE. 100 de zile – 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor

Published

on

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene și-a prezentat joi, 18 aprilie, într-un videoclip interactiv principalele rezultate al mandatului său semestrial la capătul primelor trei luni în care 90 de dosare au fost finalizate.

În primele 100 de zile de Președinție, am promovat 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor (80 de dosare închise și 10 interpretări comune pe bugetul UE pe termen lung).

Președinția românească a Consiliului UE s-a încheiat “de facto” joi, când actualul PE – partenerul de negocieri al guvernelor – a pus punct activității sale. 

 

Președinția României la Consiliul UE susține convergența și coeziunea în Europa prin avansarea unor dosare pe teme precum piața unică digitală, directiva pentru gazele naturale, Uniunea bancară, precum și prin lupta pentru condiții de muncă transparente și previzibile sau pentru emisii reduse de CO2 de la camioane. Prin promovarea unor dosare care îmbunătățesc securitatea cărților de identitate, care întăresc poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, construim o Europă mai sigură. Valorile europene comune sunt garantate prin dosarele despre avertizori sau echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Cele 15 dosare negociate pe Brexit asigură o tranziție lină spre UE27 și asigură măsurile necesare în cazul unui Brexit fără acord.

Întregul infografic: aici.

Citiți și: După 100 de zile de mandat, președinția română la Consiliul UE a finalizat 90 de dosare legislative. Viorica Dăncilă: rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european

Foto: Calea Europeana.ro

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea, miercuri, că la finalul celor şase luni de preşedinţie rotativă la Consiliul UE se va vorbi mai mult despre România ca despre “o ţară cu voce puternică şi respectată” în Europa, ea precizând că în primele 100 de zile de mandat s-a reuşit finalizarea a 90 de dosare legislative, potrivit comunicatului oficial.

Reamintim că România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

ICR: Galeriile românești de artă contemporană participă la târgul internațional „Art Brussels 2019”, cea mai cunoscută manifestare internațională dedicată artei contemporane din Europa

Published

on

Foto: https://www.artbrussels.com/en

În acest an, arta contemporană românească reprezintă o prezență importantă la târgul „Art Brussels 2019”.

Cu o reputaţie de leader european în experimentarea celor mai îndrăzneţe forme de expresie artistică pe piaţa artei contemporane, târgul internațional Art Brussels este locul de întâlnire a artiştilor consacraţi, care se bucură de o solidă reputaţie internaţională, dar şi a celor tineri, aflaţi la început de carieră. Alături de târgul de artă de la Köln, Art Brussels este una dintre cele mai cunoscute manifestări internaţionale dedicate artei contemporane din Europa.

Institutul Cultural Român (ICR) susține participarea galeriilor românești, 418GALLERYGaleria Ivan și Gæp cu lucrările artiștilor Paul NeaguDiet Syler, respectiv Felipe Cohen, la cea de a 37-a ediție a târgului internațional de artă contemporană Art Brussels, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Cunoscut ca unul dintre cele mai mari târguri de artă contemporană din Europa, Art Brussels se va desfășura în perioada 25-28 aprilie 2019, la Tour & Taxis, cel mai mare spaţiu expoziţional din Bruxelles. Vernisajul va avea loc la 25 aprilie.

150 de galerii din întreaga lume, reprezentate de artişti consacrați pe plan internațional sau tinere talente, se vor reuni în trei secțiuni internaționale: DISCOVERY, PRIME și REDISCOVERY, dar și expozițiile SOLO și INVITED ale târgului.

La secțiunea REDISCOVERY, la care participă 11 galerii din întreaga lume, România participă cu două galerii, aflate în premieră la Art Brussels: 418GALLERY și Galeria Ivan. La secțiunea DISCOVERY participă galeria Gæp, prezentă și la ediția din 2018.

418GALLERY va prezenta 6 colaje ale artistului plastic Diet Sayler (n. 1939, Timișoara) din anii ‘80, 6 fotografii din anii ‘70 și 5 tablouri pe pînză dimensiune medie 120x120cm, realizate între 1972 și 2012.

418GALLERY a fost înființată în 2008 în București. Din anul 2017, își are sediul în Cetate și a devenit prima galerie rurală din România. De la început, galeria a fost intens dedicată studiului avangardei românești și est-europene din anii șaizeci și șaptezeci. Din punct de vedere istoric, un număr mic de artiști, în spatele Cortinei de Fier, a creat o artă abstractă, precum Diet Sayler, care s-a axat pe abstractizarea geometrică și arta minimalistă. Începând cu anul 2008, 418GALLERY și Fundația Joana Grevers organizează, în fiecare vară, Cetate Arts Danube Residency, un atelier pentru artiști români și internaționali.


„Suntem foarte bucuroși să prezentăm anul acesta la Art Brussels un stand solo dedicat lui Diet Sayler. Artistul va prezenta o extraordinară serie de lucrări, incluzând noi picturi, fotografie și instalație landart din anii ‘70 și colaje ale anilor ‘80. Acesta este un moment foarte important în cariera lui Diet Sayler, cu un spectacol solo în toamnă la Muzeul Neues, Nürnberg, când va primi «Marele Premiu Cultural» al orașului Nürnberg.”, precizează Dr. Dr. Joana Grevers – director 418GALLERY, pentru ICR Bruxelles.

 


Galeria Ivan prezintă seria „Anthropocosmos” a artistului Paul Neagu, care constă în 23 lucrări: desene, picturi în ulei, film, fotografii, lucrări media mixte, sculpturi tactile, create în spiritul Palpable Art Manifesto, grupate sub diferite teme: ‘Man-shared’ și ‘Man-divided’, examinând căile de exprimare ‘Man as Individual’ versus ‘Man as Society’.

 

 

Galeria Gæp prezintă o serie de lucrări ale artistului brazilian Felipe Cohen (n. 1976, São Paulo, Brazilia), desene pe hârtie, sculptură și reliefuri.

Gaep este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții dedicate unor valori confirmate din arta internațională, precum și unor artiști în afirmare, ale căror lucrări au putere de fascinație la nivel internațional. Galeria a fost înființată în 2014 de Andrei Breahnă (manager cultural și colecționar de artă) și Raluca Șoaita (arhitect și colecționar de artă). Participarea Gaep la Art Brussels îi este dedicată lui Felipe Cohen, a cărui practică artistică se axează pe investigarea conceptelor de volum și durată. Unele dintre lucrările lui se situează între ready-made și sculptură și fuzionează materiale dure, rezistente, precum piatra, marmura și lemnul, cu medii mai fragile, ca sticla, hârtia și imaginea în mișcare. Intenția este de a dezvălui relații neașteptate care indică posibilitatea de a privi lumea altfel, în căutare de noi înțelesuri pentru materiale.

Proiectul se încadrează în strategia ICR Bruxelles de promovare a artei contemporane românești și a artiștilor plastici români în spațiul Benelux.

Perioada: 25-28 aprilie 2019

Loc Tours & Taxis, Portlaan 86c, 1000 Bruxelles

Bilete: on-line, pe site-ul Art Brussels: https://www.artbrussels.com/fr/Visitor-Info/Tickets și la casieria târgului.

Program de vizitare:

  • Joi, 25 aprilie 17:00-22:00
  • Vineri, 26 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Sâmbătă, 27 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Duminică, 28 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00

Continue Reading

#RO2019EU

EUObserver: Președinția română a Consiliului intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare pentru gestionarea refugiaților salvați pe mare până la finele lui mai

Published

on

Liniile directoare operaționale ale Uniunii Europene privind modalitatea de a aduce pe uscat refugiații salvați pe mare de bărcile de salvare ar trebui să fie publicate săptămâna viitoare, potrivit EUObserver.

Surse din cadrul președinției României la Consiliul UE au declarat pentru această publicație că ,,intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare cel târziu până la sfârșitul lunii mai”, arată sursa citată.

Eforturile experților de la Bruxelles pentru a gestiona imigranții salvați pe mare se înscriu în contextul mai larg al disputelor dintre unele state membre de coastă și organizațiile non-guvernamentale pe tema refuzului de a primi persoanele salvate de acestea, dar și dintre statele membre care s-au ocupat de primirea și găzduirea imigranților după declanșarea crizei migrației din 2015 și statele care refuza preluarea unui anumit număr din totalul celor sosiți la granițele UE pentru a ușura povara țărilor din ,,prima linie”, precum Italia sau Grecia. 

Cel mai recent episod de acest gen a implicat 64 de persoane care au fost blocate timp de aproape două săptămâni pe coasta malteză pe o barcă operată de ONG-ul german Sea-Eye, după ce Malta a refuzat să permită navei să acosteze, pretinzând că nu are nicio responsabilitate. Migranților li s-a permis să plece abia săptămâna trecută după ce Comisia Europeană a încheiat un contract de debarcare cu Franța, Germania, Luxemburg și Portugalia, mai precizează sursa citată. 

De asemenea, luarea unor măsuri de către UE va fi necesară în cazul în care conflictului din Libia ar lua amploare, determinând tot mai mulți oameni să încerce să navigheze către Europa.

,,Ne confruntăm cu un război de agresiune care își va răspândi cancerul în Marea Mediterană, Italia și Europa. Trebuie să fim uniți și fermi în blocarea războiului de agresiune al lui Haftar, un om care a trădat Libia și comunitatea internațională. Nu avem doar 800.000 de migranți pregătiți să plece, ci și libieni care ar fugi de război”, a spus prim-ministrul Libiei, Fayez al-Sarraj, la inceputul săptamânii, într-o declarație făcută pentru publicația italiană Corriere della Serra, preluată de The Guardian

În același timp, apelurile de primejdie făcute către garda de coastă libiană sunt în mod obișnuit ignorate sau nepreluate, potrivit  Alarm Phone, o rețea de societăți civile europene care răspund la semnalele SOS.

Preocupările legate de soarta migranților pe mare sunt cu atât mai justificate cu cât UE a prelungit mandatul operațiunii EU NAVFOR MED Sophia până la 30 septembrie 2019, însă a limitat la patrule aeriene supravegherea încercărilor de traversare ilegală a Mării Mediterane de către migranți pentru a ajunge pe continent. Comandantul operațiunii, amiralul italian Enrico Credendino, a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri, ridicând întrebări legate de slăbirea rolului operațiunii în salvarea vieților pe mare, unde au murit aproape 2300 de persoane în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Citiți și Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

În orice caz, restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană este în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor.

Planul președinției române a Consiliului UE va rămâne voluntar și încearcă să se bazeze pe o propunere a Comisiei Europene de a crea măsuri temporare până la instituirea unui sistem permanent, potrivit informațiilor oferite EUObserver.

În acest sens, reprezentanții României la Bruxelles au precizat că orientările urmăresc echilibrul solidarității și responsabilității,  în încercarea de a oglindi reformele anterioare ale legislației UE în materie de azil, care sunt momentan în stare incertă. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending