Connect with us

POLITICĂ

Premierul Dacian Cioloș se întâlnește marți cu vicepreședintele american Joe Biden

Published

on

Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, în perioada 22-25 mai. Marți, în cea de-a treia zi a vizitei, premierul va avea o întrevedere cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, la Casa Albă (Eisenhower Executive Building), conform programului oficial.

Premierul român va fi însoțit de ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, de ministrul energiei, Victor Grigorescu, de șeful Cancelariei primului ministru, Dragoș Tudorache, și de ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, precizează Agerpres.ro.

Întâlnirea cu vicepreședintele american va fi precedată de alte două întrevederi: cu secretarul agriculturii, Tom Vilsack, și cu secretarul comerțului, Penny Pritzker.

După discuția cu Joe Biden, Dacian Cioloș va fi prezent la o masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție organizată de Atlantic Council.

De la ora 18:30, premierul participă la o recepție la Ambasada României din SUA, la care sunt așteptați peste 100 de membri ai comunității românești din zona Washington.

Luni, Cioloș a vizitat centrul de cercetare-inovare al companiei Ford Motor și a discutat cu preşedintele grupului, Mark Fields.

Foto: gov.ro

Foto: gov.ro

Conceptul vizitei este construit în jurul sintagmei From shared security to shared prosperity. Scopul este evidențierea succesului Parteneriatului Strategic cu SUA în domeniul securității, precum și articularea unei dimensiuni economice de o ambiție similară, pornind de la profilul de astăzi al României, caracterizat prin creștere economică, stabilitate și predictibilitate, mai precizează sursa citată.

Din delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș fac parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, și secretarul de stat, Manuel Costescu, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat.

Vizita lui Cioloş în Statele Unite are loc la numai două săptămâni de la inaugurarea scutului anti-rachetă de la Deveselu, în prezenţa mai multor oficiali americani şi ai NATO, inclusiv a secretarului general al alianţei, Jens Stoltenberg (mai multe detalii despre protocolul de funcționare al facilității antibalistice aici).

Până în prezent, premierul Dacian Cioloș a efectuat trei vizite bilaterale (Germania, Franța și Olanda), a participat la două reuniuni ale Consiliului European și a avut întrevederi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Urmăriți și VIDEO&TEXT Corespondență. De la New York la Washington: Klaus Iohannis l-a invitat la București pe vicepreședintele SUA, Joe Biden

Urmăriți și VIDEO Corespondență de la Washington. Klaus Iohannis: Președintele Obama mi-a mulțumit pentru parteneriatul pe care îl avem

Până acum, președintele Klaus Iohannis a efectuat două vizite în Statele Unite, ambele cu profil multilateral. În septembrie 2015 a participat la lucrările celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU la New York, deplasându-se și la Washington pentru o întrevedere cu vicepreședintele SUA, Joe Biden. Ulterior, în 31 martie-1 aprilie 2016 a participat la Summitul Securității Nucleare de la Washington, la invitația președintelui SUA, Barack Obama.

Relațiile bilaterale România – SUA

România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legaţie. Relaţiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 şi au fost reluate, la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie. La 1 iunie 1964, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă.

La 13 septembrie 2011, la Washington DC, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură. În contextul adoptării Declaraţiei Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task Force) pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. Prima reuniune a Task Force-ului româno-american a avut loc la 31 octombrie 2012.

La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe român Teodor Baconschi și secretarul de stat american Hillary Clinton au semnat, la Washington DC, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, sistem inaugurat pe 12 mai 2016 la Deveselu.

Conform datelor din statistica vamală americană, la 31 decembrie 2015, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu SUA s-a cifrat la 2890 milioane USD, din care 2136 milioane USD au reprezentat exporturile româneşti, iar 754 milioane USD, importurile din SUA. Schimburile bilaterale la sfârşitul anului 2014 au fost de 3080 milioane USD, din care 2103 milioane USD valoarea exporturilor şi 977 milioane USD valoarea importurilor. In 2015 exporturile româneşti pe piaţa americană au crescut, faţă de anul 2014, cu cca 1,56%, iar importurile au scăzut cu cca 22,8%.

Mai multe detalii despre relația bilaterală aici.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

#RO2019EU

Soluțiile României pentru ca Europa să rămână un actor global influent: Klaus Iohannis a propus la München un ”angajament european sporit” și evitarea unei ”competiții transatlantice”

Published

on

FOTO: Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a făcut sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, un apel pentru un angajament european sporit, afirmând că sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru Europa probabil cea mai mare provocare.  

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

”Securitatea în Europa și Apărarea Europei sunt cu siguranță subiecte esențiale și de actualitate. (…) Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare. Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg”, a spus președintele.

Iohannis a evocat că discuțiile privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, și a subliniat că este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene.  

”Acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii”, a completat șeful statului.

În contextul în care ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München stă sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și plasarea Europei și a statelor sale membre în eșalonul secund al unei competiții strategice globale între SUA, China și Rusia, președintele Iohannis a făcut un apel pentru un „angajament european sporit.

”Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică.  Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?”, a explicat Klaus Iohannis, amintind că anul acesta sunt aniversați 70 de ani de existență a NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării.

”Ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat. Ar trebui să obținem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor și cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente și resurse”, a mai declarat președintele, pledând ca securitatea și apărarea să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic.

”Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării între UE și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers”, a mai susținut Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

POLITICĂ

Mihai-Cătălin Necula a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

Published

on

Mihai-Cătălin Necula a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne printr-o decizie a premierul Viorica Dăncilă, publicată miercuri în Monitorul Oficial.

Potrivit site-ului oficial al MAI , Mihai-Cătălin Necula ocupa funcția de director al Direcției Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale din cadrul ministerului, care asigură coordonarea generală a activităților MAI în domeniul afacerilor europene, al problematicii Schengen și al relațiilor internaționale, precum și punerea în aplicare a legislației care reglementează gestionarea acestor domenii de activitate.

România s-a angajat ca în domeniul justiției și afacerilor interne, pe durata celor șase luni de președinție a Consiliului Uniunii Europene, să obțină progrese cu privire la propuneri legislative care vizează consolidarea frointerelor externe ale Uniunii Europene precum consolidarea capacității Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, dar îmbunătățirea interoperabilității sistemelor informatice în domeniul justiției și afacerilor interne.

Referitor la migrație, Președinția română va avea în vedere măsuri în scopul punerii în aplicare a concluziilor Consiliului European, având ca obiectiv stoparea fluxurilor de migrație neregulamentară în UE și combaterea introducerii ilegale de migranți, o politică mai eficace în materie de returnare la nivel european, continuarea cooperării cu țările de origine și de tranzit.

Referitor la normele Uniunii Europene în materie de azil, Președinția română a Consiliului Uniunii Europene are drept scă stimularea identificării unor soluții bazate pe consens în scopul îmbunătățirii sistemului de azil.

Trebuie amintit faptul că terorismul reprezintă, de asemenea, o prioritate a mandatului României la Consiliului Uniunii Europene, statul nostru urmărind să finalizeze negocierile referitoare la proiectul de norme pentru a împiedica răspândirea conținutului online cu caracter terorist.

Citiți și: 

Carmen Dan după reuniunea informală JAI: Voi continua discuţiile la nivel bilateral cu miniştrii de Interne ai statelor care se opun aderării României la spațiul Schengen

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending